Soare şi flori

Aş vrea să ningă a vară
Şi să soare a Crăciun!
Flori de toamnă, primăvară,
Pe inelele lui Saturn!

Şi să curgă râul de vânt,
Peste copacii de pe lună!
Doar eu cel de pe pământ,
Să văd cerul din furtună!

Să mă uit cum plouă frunza.
Ciripesc cum păsărele,
Să pictez şi eu pânza,
Cu natura vieţii mele!

Ilie Andrei Harapaşcu în Poetul respectiv
Adăugat de Ilie Andrei Harapaşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori şi cânt,
de primăvară senină,
bucuria mângâiată,
de razele lunii,
şi lumina solară.

gogyohka de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un boboc, dacă nu-i mângâiat şi admirat de gâze şi păsări, de oameni şi soare, nu înfloreşte.

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Boboc (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara acestei toamne

Ce chin dulce
şi această primăvară
Înfloreşte contra florilor

Zburdă contra mieilor

Zboară contra păsărilor călătoare

Cântă contra cucului

Luminează contra soarelui

Iubeşte contra îndrăgostiţilor

Ce primăvară contra primăverii

Asta da toamnă
nu-i aşa
frunzelor

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lerui-ler

Ninge cum ningea odată
lerui-ler cu flori de măr
viscoleşte înflorind o fată
din pământ şi pân-la cer

Lerui-ler cu flori de măr
doar vioară parcă ninge
şi-un troian într-adevăr
lasă-n urmă câte-un înger

Doar vioara parcă ninge
viscoleşte înflorind o fată
soarele un strop de sânge
ninge cum ningea odată

Lerui-ler cu flori de măr

o mână mă scoate-n cer

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (decembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă ( D-nei Mariana Ionescu)

Dezrădăcinează-mi sufletul!...
Sapă adânc în cer printre
goluri şi spaime şi
scoate-l ca pe un trandafir
prea bătrân
cu aripi cu tot...
În locul lui va creşte o amintire
cu flori albe şi roşii,
pe care soarele
va prelinge dimineaţa
o boabă albastră de rouă.

poezie de Lucian Mănăilescu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi trimit din depărtare
către inumioara ta,
o rază ruptă din soare
şi flori de nu-mă-uita.

catren de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Catrene pesimiste

Radeti flori, invapaiate de al soarelui sarut
Radeti fara nici o grija, vara este la-nceput
Va asteapta-o viata lunga, cu lumina si parfum,
Fericite, inca nu stiti ca si iarna e pe drum.

Soarele rasare, il vad stralucind,
Sub sarutul lui florile se-aprind,
Patimas’si te -dreapta fata catre soare
Dar mor, sufocate, în imbratisare.

A fost adus pe lume fara-a fi intrebat
Instinctele ti-au fost strunite cu putere
Ce falsa libertate, atita ti s-a dat
Ai fost cu totul liber să suferi în tacere.

poezie de Jean Lulu Stern
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul duminicilor de la Bellevue

La Bellevue e val de lume.
Flori de zarzăr. Cer de mai.
Sărbătoare. Râs şi glume.
Soare vesel. Colţ de rai.

Sena curge numai spume.
E-nflorită ca un plai,
La Bellevue e val de lume.
Flori de zarzăr. Cer de mai.

Dragoşti, muzici şi parfume
Sunt al zilei dulce grai,
Dar în fundul bietei hume
Tot e groaznic orice trai. --
La Bellevue e val de lume.

rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repetiţie-n artă? Vai de cel care, privind un lucru frumos, deci viu, căci toate lucrurile frumoase sunt vii, privindu-l numai o dată şi numai dintr-un punct de vedere, crede că l-a văzut destul! Nici o floare nu e o "repetiţie". Nici o undă de lumină. De milioane de ani, de când trimite soarele raze pe pământul nostru, n-au venit două la fel.

citat celebru din Nicolae Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stropi de dragoste bălaie

Trec prin parc de dimineaţă şi soarelui iar zâmbesc
Şi-n acest miraj de viaţă, nu pot să nu zăbovesc!
Liliacul dă în floare şi-un castan se pregăteşte
Pentru-a florilor ninsoare. Pasul nu se mai grăbeşte!

După ploaia din ajun, toate strălucesc acum!
O ciupercă, albă toată, printre fire verzi înoată.
Prin mirosul de răşină, printre crengile de pin,
Veveriţe se strecoară uşurele ca un fulg!

Păpădia şi-a deschis iar bănuţul său aprins!
Vrăbiuţe gureşe ciugulesc un arbore.
Mierla cântă a-nviere şi a,, bună revedere,,
Iar sticletele, pe-o creangă jură că i-a picat dragă!

Stropi de rouă şi de ploaie, stropi de dragoste bălaie
Hrănesc firele de iarbă. Şi pe flori s-au prins în salbă.
Razele de dimineaţă ce se-aşează pe verdeaţă
Şi-o înalţă voiniceşte-n ochii celui ce iubeşte.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meditaţie

muzică,
natură,
zâmbet,
o libelulă

soare peste mare

vioară,
flori de primăvară,
un suflet
desprins dintr-o celulă

soare pe cerul meu

m-aşez pe mal,
mă gândesc la tine?
nu... azi doar meditez
ce frumoasă e viaţa

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul- Inima
Sunt copacul inimă
Ce-şi trage seva din adâncuri.
Primăvara,
Culori de catifea
Îmi înfloresc pe ramuri.
În adâncul fiinţei mele,
Cântec de iubire răsună.
Un cântec ce vieţuieşte
În sămânţa roadelor mele.
Dragostea lor, mătase diafană,
Îmi învăluie tulpina
Şi zboară odată cu fluturii
Şi cu petalele florilor,
Amestecându-se
Cu albastrul Curcubeului.
Din inima sacră a trunchiului meu,
Cresc frunze şi flori
Cu faţa către Dumnezeu.
O privire arunc în adâncuri,

[...] Citeşte tot

citat din Floarea Carbune
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interior

O sclavă cu ochi lungi, legată-n lanţuri moi
Pătrunde în oglinzi, dă apă iar la flori,
Pe pat misterios îşi lasă deget pur;
Îmi pune o femeie-n iatacul dimprejur,
Ce prin visarea mea cum vrea să se strecoare,
Ca sticla ce o freci prin razele de soare,
Printre priviri îmi trece şi-absenţa nu le-a frânt,
Şi cruţă mecanismul curatului meu gând.

poezie celebră de Paul Valery din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

seri de toamnă târzii
peste cimitirul parizian
când Diavolul
îi bate obrazul lui Cioran
cu foile pactului
când descifrezi
sentinţa condamnării la moarte
scrisă
cu coji de floarea soarelui
scuipate
în ploaia fără început
şi sfârşit.

poezie de Constantin Fieraru din Între caninii gurii de rai
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

A ruginit frunza din vii
înspre Sovata, Ghimeş şi Zizin
dar la babord în Waikiki
ce soare blând, de aur plin.

Pustii sunt lanuri şi câmpii
departe-n Turnu Măgurele
în golf la orele târzii
cade-o cascadă grea de stele.

Când rândunelele-au plecat
se-ntorc la cuiburi papagalii
pustii sunt horele din sat
dar plini de floare portocalii.

poezie celebră de Ştefan Baciu
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privelişte

S-a culcat o floare ca un fluture
Şi-am pătruns în zi ca-ntr-un năvod.
Lângă porţile cu mult norod,
Am uitat desagii să mi-i scutur.

Holde mari îşi freamătă păcatul.
Ştiu cum râmele au dat seminţi.
(Căile creşteau făgăduinţi
Şi-ntorceau pe după soare satul).

S-a crăpat nămeaza ca păstaia
Şi îşi coace-aripa zborul crud.
Răstigneşte inima bătaia,
Cu porumbul din poveste ud.

poezie clasică de Alexandru Robot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi soarele a scăpătat

Sonete disperate:

Frate Pituţ, iartă-mă că plâng
(în memoria lui Gheorghe Pituţ)

Şi soarele a scăpătat
Pe după dealul cu spinarea
Înfiptă-n ceruri precum marea
Învolburată pe-nserat

Şi a căzut din cer lumina
S-au stins şi stelele cernite
Şi toate par a fi silite
Să dea numai pe mine vina

Dar eu sunt umbra, nu culoarea
De ce vreţi să distrugeţi floarea
Ce străluceşte o clipită

Mai bine daţi-mi mie visul

[...] Citeşte tot

sonet de Ioan Lila
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

râzând soarelui
florile dimineţii
dansează cu roua pe buze
iar păsări însetate
le dau bineţe

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţea mea

Tinereţe frumoasă floare,
De ce ai plecat de la mine?
Ai apus ca un soare,
Mi-i trist şi rece fără tine.
Tinereţe vis frumos, dar efemer
Ca o rază de lumină ai fost pentru mine.
Ca un izvor cu apă limpede cristalină.
Tinereţe eşti darul vieţii, dată de cel de sus.
Te venerează în poezii poeţii,
Dar tu totuşi ca un soare ai apus.
Tinereţe floare rară, care înfloreşte în luna mai.
Eşti o nepreţuită comoară!
Te rog nu pleca, măcar o clipă mai stai!

poezie de Vladimir Potlog (7 iulie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!