Academie şi România

■"În mass-media s-a vorbit foarte puţin sau deloc despre personalitatea academicianului profesor Dimitrie Gusti conducătorul Şcolii Sociologice de la Bucureşti, întemeietorul pentru prima oară în lume a monografiilor rurale [1925 - 1940[, a primului Muzeu al Satului. Printre primele filme documentare la nivel mondial au fost realizate de Şcoala gustiană din Bucureşti. Pe mapamond, studiile monografice rurale româneşti deţineau supremaţia, iar Şcoala Sociologică de la Chicago domina sociologia prin monografiile urbane. "Oficialităţile", puterea politică au preferat istoric să prezinte "opera" mediocrităţilor galonate, a lustrangiilor la "statuile" contemporane, şi să pună violent în umbră marile personalităţi din România. Cunoaştem răspunsul!"■
Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Carte "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucium de nufăr

Crezi că te-am uitat academie
Când Steaua ce lumina o Românie
Ti se părea ţie doar nebunie
Si l-ai condamnat la Veşnicie

Eu m-am reintors aici pe nufăr
Să aduc lumina lui in bucium
Peste al vostru crud stârv de uium
Să infing iar razele de Luceafăr

Căci din Banat, El aici m-a chemat
Să continuu ce voi ati ingropat
Cântând nedreptatea neîncetat
Până când la ospiciu o să fiu băgat

Să scriu pe zidurile României
Să-mi trăiesti in faţa nemerniciei
Si condamnată să fii vesniciei
Visul de fier aurind Mare Românie!

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pânză pe condei

Asează-te pe piept
Fi-mi pânză de şoaptă
Mătăsoasă în adiere
Pe condeiul înfipt în stern
Spre etern...
Şi eu am să-ţi fiu
Pavăză valurilor
Ce vor încerca
Să-ţi înghete pe trup
Adăpostindu-te în cabina inimii
Corsară regină
Să-mi arăţi galioanele
Ce jefuiesc aurul din poezii
Dijmărind mateleoţi poeţi
Ce vâslesc sub punţi
Auzind zarafeturi
Şi dezmăţuri
Ale colonialilor stăpâni
Peste marea de cerneală....
Să dezlegăm din lanturi

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Academiei Române, care publică în Analele ei gunoaie ştiinţifice produse de Velicica Davidescu, Roxana Madjar şi Gabriela Neaţă

Doar minţi de geniu,-naripate,
Erau pe vremuri publicate,
Savanţii mari - profesori, profe -,
Azi publică şi... catastrofe!

epigramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

EXEMPLE DE GUNOAIE ŞTIINŢIFICE PUBLICATE ÎN PROCEEDINGS OF THE ROMANIAN ACADEMY Într-o „cercetare” prezentată într-o lucrare „ştiinţifică” publicată cu pile [...] | Citeşte tot comentariul

Amicului meu Gion

Marea cu talazurile
Lumea cu necazurile!

sau

La mer avec ses vagues
Le monde avec ses blagues!

Ei, da, Gion!... Academia
este oarbă ca toţi orbii...
Declarămu-ne-mpotrivă-i
şi strigăm urbi et orbi,
Că ctitoriceasca ţâfnă
îi dă brânci p-un povârniş,
Care-o duce drept la baie...
E un fel de va t' fair' fiche,
Ce se face cu-atât brio,
cu-acel sans-gen', ma parole:
Cum un Kubelik ar face-o
pizzicând coarda de sol,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plagiatul premierului Victor Ponta în presa străină. (Ahtiat după putere şi publicitate, Ponta şi-a dorit atât de mult să fie cunoscut de presa străină şi de mai marii lumii încât a încălcat Constituţia şi decizia Curţii Constituţionale)

Faptul că a plagiat
Primitiv la doctorat,
Au aflat stupefiaţi,
Îngroziţi, terifiaţi,
Nature, Reuters şi Le Monde
Şi întregul mapamond.
Floare albă de cais,
Praf la făcut El Pais;
L-a băgat în corzi îndat',
Şi pe Ponta l-a-ntrebat:
"Spuneţi, de se dovedeşte,
Plagiatul vost', fireşte,
De-nţelepţii desemnaţi,
Atunci demisionaţi?"
Fără a o mai scălda,
Ponta spuse-ndată: "Da".
Faptul că a plagiat
Fost-a în curând probat,
De academicieni,
Profesori olimpieni.

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Plagiere şi plagiatori (30 iunie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seralistei Roxana Madjar, Velicicăi Davidescu şi Gabrielei Neaţă, care - cu pile - au publicat inepţii în Analele Academiei Române, făcând de râs Academia

"Bella" mia, "cara" mia,
Ár fi bine să te-abţii,
Déşi azi Academia
Publică şi inepţii!...

epigramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

EXEMPLE DE INEPŢII PUBLICATE ÎN PROCEEDINGS OF THE ROMANIAN ACADEMY Într-o „cercetare” prezentată într-o lucrare „ştiinţifică” publicată cu pile în [...] | Citeşte tot comentariul

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reîntâlnirea cu herder

(veche stampă nordică)

textul despre borges insuficient ca impresie generală
despre buna vedere a lucrurilor şi cuvintelor
în joaca lor divină
datorită lui herder
am putut înţelege & face toate lucrurile
declanşând adevărate războaie ale strămoşilor cu sinele general
uneori freudian
alteori conform definiţiei geniului
deşi timpul meu mereu limitat nu-mi permisese să particip la un seminar
pe o asemenea - în fond lecţia despre neasemănare a fiinţelor
-în plenitudinea lor - consecinţă a războaielor despre care mi s-a relatat foarte rar
că le-ar fi pierdut vikingii - trecând prin sufletul meu
ca prin sinele de general al neamului meu
de după ştefan cel mare
umili plăieşi ieşiţi la cosit în zi de duminică

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papagalul (comparaţie cu unii universitari agramaţi)

Păsărică ce vorbeşte
Mult mai bine româneşte,
Mai corect, mai literar,
Decât Neaţă şi Madjar.
Dac-ar învăţa să scrie,
L-ar primi-n Academie...

pamflet de George Budoi din Agramaţii şi agramatismele lor (11 decembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!