Textele de mai jos conțin referiri la dor, dar cu o relevanță mică.
Scris fără cuvinte
Pe lacrima de suflet
O inimă s-a stins...
Este simțământul
Ca flacăra nestinsă,
Ce vine ca furtuna
Peste chipul nins
Afară dintr-un spirit
Cu dragoste încinsă.
Pe un portret din veac trecut
Sclipește o lumină,
Vin îngeri albi și nevăzuți
Paznici de văzduh...
Se năpustesc pe trupul rece
Cu inimă divină,
Renăscând la viață
Pe cel murit în duh.
Sunt mult prea multe fără glas
În viața asta mică...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărata dragoste renunță
Rănind fierbinte
Pe buze de dor cules,
Doar săruturile tale-am ales,
Prin tăceri de cuvinte...
Perle de regăsiri în colet
Zvâcnind în muzica unui cvartet
Ce iarăși se simte.
Așteptând lângă tine,
Petale din mii de fiori
Din nopți s-au scurs până-n zori,
Uitându-mă însăși pe mine...
Lăsând vreme fără clipă
Să treacă morbid ca o gripă,
În ploi de suspine.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alambicat....
Și dacă mi-a fost dor să te ascult,
Tu ai închis ușa după tine...
Nu am categorie, nici vreun cult,
Nu aparțin de nimeni... decât mie.
Și dacă mi-ai greșit atât de mult,
Află că te-am iertat și te iubesc...
Am învățat să simt și să ascult,
Și multe sentimente eu nutresc!
Destinul să ne poarte pașii-n viitor,
Nu pot să hotărăsc ce va mai fi...
Și cred într-un timp strălucitor,
Ce vine acum... și va veni...!
Alambicat destin și a ei soartă,
N-aș fi crezut să plâng atât de mult...
Pe aripi nevăzute, ea mă poartă,
Soarta... în care cred și am crezut!...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață în melancolie
Sete de ascuns, pribeag și rătăcit
Simțeam de nepătruns totul spre sfârșit...
Priveam în apele de viitor,
Ce pasiune și ce dor!
Vino iubire lângă mine...
Eu, mai tăcut ca niciodat'
Îți cer să nu te-ascunzi de tine
Scopul îți e nevinovat!
Chemasem al meu duh să-mi vorbească mut
Să-mi fie iar alături; e iar inima lut.
Din închistate mofturi
Un duh a renăscut
Spre încâlcite rosturi;
Pe mine așa mult mă doboară
O sete de ascuns!...
Taine sidefate de timp de-odinioară
Tot nu le-am ajuns...
Așa poate mereu, o lume de mistere
Un chin și o plăcere,
Ce-aș fi înțeles-o eu!...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (noiembrie 2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Paradox... tu și eu
În jurul meu doar frumusețe,
Doar clipe-n care mi-este bine,
Sunt împlinită în tristețe,
Căci nu te am tocmai pe tine.
E soare și mă simt iubită,
Pe stradă oameni îmi zâmbesc...
Surâd și eu nefericită,
Când totul vreau și nu primesc.
Plimbările-n amurg spre mare
Am timp acum să le măsor...
Și totuși... se merită oare,
Când marea-mi cântă al tău dor?...
Nimic nu-mi pare-n strălucire,
Deși doar ea mă înconjoară...
Suspină tainic o iubire
A cărei undă mă-mpresoară.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Neîmplinire
Atât de multă oboseală-am adunat,
De nu mai știu ea de unde vine...
Colind în zori străzile străine
Când mă întorc, să știu de unde am plecat.
Atât de mult sufletu-mi iubește...!
Un alt suflet, rebel și răzvrătit...
Ce doar m-a înșelat și m-a mințit...
Iar eu credeam că e iubire în poveste!
Așa de tare doare și mă duce,
Acel nebun de dor de tine lipsă...
Doream să fiu în viața ta admisă,
Și dragostea de mâini să mă apuce!
Dar trist mai este când numai tu iubești
Și jocul îl joci de unul singur în idilă...
Doream cumva măcar să-ți fie milă,
Când prin indiferență mă zdrobești...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Undeva în noi
Dincolo de cer,
Dincolo de noi,
E lumina dulce
La care tot mai sper,
Să ne inunde... împreună,
Pe același drum,
Cu aceeași lună.
În mister coboară
A câta oară
Dorință închisă
În conduită exemplară,
Ascunsă, complexă și rară
Din dor lunecos,
Unde-a fost prinsă
Astă vară...
Afară plouă cu miere,
Afară plouă cu noi...
Imagini ca dintre stele,
Se tot reflectă în ploi.
Același abis ne recheamă,
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot fără Dumnezeu!
Ești Cel ce vede lacrima din suflet...
Atunci când inima suspină în tăcere;
Ești Cel care-nțelege orice urlet,
Atunci când viața îți fură orice plăcere!
Ești Cel care respiră ca și mine,
Și duce mari poveri de pe la toți...
Ești Cel ce-aduce miere la ruine,
Să nu ne-mpotmolim ca niște tonți...
Ești Cel numit să judece popoare.
Dar Tu, nu judeci cu ochi de pământean...
Nu ai prejudecăți otrăvitoare
Și ne iubești neîngrădit după-al tău plan.
În fiecare ceas te strig pe Tine.
Îmi place că îmi ești mai mult de Domn...
Și plâng și râd când valurile-s pline,
Și mă ții tare prin credință și în somn!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire...? De două ori...
Pe ritmuri de dorință, m-ai îmbătat ușor
Și cu vorbe alese, ai vrut s-arăți iubire...
Însă tot ce-ai vrut... a fost un dormitor,
În care să mă ai, bifând o împlinire.
Nu folosi minciuna când simți arzând un dor,
Nu îți nega trăirea, prin frică, lașitate...
Nu terfeli iubirea doar pe un biet covor,
Prețuind doar trupul și nu omul din spate!
Ai cautat să ai, să simți ce n-ai avut...
Și într-o zi... ai prins curaj să vii iarăși la mine.
Și iarăși te-am primit cum nu m-ai fi pierdut,
Dar pentru c-ai venit, m-am depărtat de tine...
Iubesc totul în toate... iubesc peste total!
Nu știu și nici nu-mi place să fac ca restul lumii!
Dar ce ți-am oferit, a fost mai mult de-astral,
Iar tu, ai risipit pan' la sfârșitul lunii!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
În asfințitul apocaliptic
și parcă totul e înțepenit
și parcă totul se încheagă...
mor suflete numai în asfințit
și planeta devine tot mai vagă.
se-nchid oamenii în cămăruța lor,
să strângă tot mai multe deziluzii...
inimii de Viață-i este dor
dar, mintea înecată în confuzii.
îngreunați de mult pietriș în minte
alegem puful, pentru că nu doare...
în timp ce praful s-a depus pe jurăminte,
spuse într-o vreme de chemare.
de vrei să cazi, alege să fii mândru!
și tot ce crezi, să-nsemne doar eroare!
să fii ca altul, fără să rupi rându'
e ca și cum nu ți-ai dori salvare!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rupere... Renaștere
Da. Nu. Poate. Nu știu...
Nu știu ce urma... e clar!
Doar că mi-e permanentă foame,
Și simt în inimă amar...
Nu. Poate. Sau... nu știi...
Ce simți, ce cauți sau ce vrei...!
Mie mi-e tot mai greu s-aștept,
"La revedere" să-i spui ei...
Nu știu, nu știi, nimeni nu știe...
Nici ce va fi, nici cum... de ce...!
Tot ce doresc? Să vii la ușă...
Să mă revezi... să vezi cum e!
Da. Nu. Nu știu. Poate...
Așa o fi scris din Lumini.
Știu doar că te doresc în toate,
Și n-a fost scris să fim străini!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste furată
Și mă străbate dorul meu de toamnă,
Un vânt răscolitor deschide o iubire
Ce mă uitase într-un colț de iarnă...
Selectând lacrimi din dezamăgire.
Și tulbură mult vise care dau târcoale,
Nu am știut de tine... dar te-așteptam să vii...
Înaintam prin lume, pășind așa agale,
Eram cu suflete ca niște copii.
Și te-am iubit pe loc, așa ca o furtună,
Iscată din senin... nu știu ce-a fost cu mine...
În anumite clipe, mă credeam nebună,
Doream să îmi alungi regrete și suspine.
Mă reclădesc din piese ce-au fost și ale tale,
Și mă unesc cu vise ce-acum se contopesc...
Mult mă purtase viața pe a ei spirale,
Și tot ce mi s-a luat... astăzi se-mplinesc.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicicând supusă
Și mă privea neliniștit
Într-o culoare despletită,
În locul care mai stingher
El se simțea, iar eu gonită.
Se zice că eu l-am chemat
Să îmi arate a mea cale,
Iar el, destinul răzvrătit
Mi-o-nfățișă în dor și jale.
Uimirea mea, capăt de drum;
Așa cum ar fi fost să fie,
Dar n-am s-ajung și să renunț
Când am încă speranța vie.
Au năpădit fiorii reci
Când pleoape grele acum se lasă,
Dintr-o iubire sorbi tristeți
Cu-aceeași poftă virtuoasă.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trezește-te inimă!
m-aș fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe unde calătoare să vibrez ușor...
dar a pluti, înseamnă rătăcire
și m-am trezit, alungând din dor.
m-aș fi lăsat purtată de iubire,
dar unde e iubire... nu poți ști.
mai mult eu mi-am dorit o regăsire
a sinelui de-a exista și de a fi.
și luptă aprigă în mine...
te-aș fi iubit până la stele...!
tu te-ai iubit mai mult pe tine,
iar eu, rămasă-n firi rebele.
ce trist când cineva iubeste
și numai el e în poveste!...
și inima se-mbolnăvește
și rațiunea te orbește!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptare...
Cum norii vin în suflet trist,
Așa și soarele răsare...
Aș înflori precum o floare
Capitulez... nu mai insist.
Cum visul plin de tine bate,
În a mea inimă în cioburi...
Așa mă prind în brațe doruri,
Și simt iubirea cum răzbate!
Te simt distant, rece și gol
De simțăminte și iubire...
Te afli într-o rătăcire,
Și dragostea îți dă ocol...
Nu știu iubire cum să prind,
A noastre mâini și să privim
La ce noi doi ne amintim...
Dezamăgirea tot strivind...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnic temător
O clipă dintr-un infinit
În parcul veșnic temător,
Mi-e dor să o trăiesc din nou
Eu temerară
el temător.
Era momentul multor vise
În toamna veșnic temătoare,
O candelă sclipea simbolic,
Deși o alta va dispare...
Vizionar în parc tomnatic
A fost și vântul, dar nebună
N-am vrut s-ascult versu-i cantabil,
Deși refrenu-n gând răsună.
Pierdut prin sunete e graiul,
Sau poate cutezanța-n fapte...
Nu se va-ntoarce niciodată,
Căci e gonită prea departe.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orgolii (iubirea mea... ești tu!)
Să poți să dai strop de iubire,
Și tot mereu să îți contrezi
A ta soartă de împlinire...
Ori ești tu prost... sau doar visezi?!
Să îți faci fapte prin iubire...
Să-nveți să strălucește în doi,
N-ai să mai guști dezamăgire,
Care să ducă în noroi!
Să îți dai drumul la iubire,
Să nu mai lupți atât cu ea...
Prezintă-te ca pe un mire,
Venind, furând mireasa ta!
Dar ai orgolii ancorate,
În inimă, și-n gând și-n dor...
Speranțe poate nesperate
Vor să se-așeze-n viitor...!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenia care m-a ucis
Legea inimii e scrisă în ființă;
Am învățat prin veacuri să aștept...
Rămas este un dor, o ultimă dorință,
Să mă înalț în timp și să învăț să sper.
Acum ascult pe tine cum mi te povestești,
Nu este loc să fie și vocea mea acolo
În locul unde zaci, unde te poticnești...
În inima pătrunsă de mult prea multe goluri.
Iată-mă din nou, singură pe-alee...
Unul a plecat... altul a venit...
Alții or să vină, să intre, dar n-au cheie,
În inima care, cândva te-a găzduit.
Viață între scheme fără nici un sens!
Un pahar de griji pe care îl bei singur...
Ai un plan să dai... mai șters, sau mai dens,
Ești regină viață! Regină în nimicuri!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbucium de soartă
Mă uit la în propria-mi oglindă,
Și vulturi și fluturi inima să prindă...
Mă uit la tine și mă văd arzând,
De dragoste aprinsă spumegând...
Te uiți la tine și mă întrevezi...
Oglinda ta arată ce mult mă visezi...!
Și vexat oftezi... că dorul este mare,
Vrei să mă atingi... s-ajungem spre un soare...
Însă, munți, coline și piedici de la drum
Nu vor să ne lase ca să fim acum!
Și te oprești... te zbați, te-mpotrivești...
Te văd plecând, departe tot gonești.
Oprește-te! Viața nu este dulce...
Și răul și binele ne-aduce...!
Rămâi pe drumul către mine, iubire...
Iar la capăt de drum, vei da de împlinire!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise și credință
Nu te-ntreba ce o să vină,
Alege să te-ncrezi în El...
Vei intra astfel în Lumină,
Vei trece peste orice ger...
Nu te uita mereu în urmă...
Ce-a fost s-a dus și e pierdut.
Alege să îți faci o sumă,
Din ce tu ai și ai avut.
Nu te opri la resemnare!
Cei credincioși nădăjduiesc...
Și chiar dacă durerea-i mare,
Învață verbul: eu trăiesc!
Trăiește pentru azi, prezentul!
Și cu speranță-n viitor...
Lasă trecutul în absentul
Acelui dor rătăcitor...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Adina-Cristinela Ghinescu despre dor, adresa este: