Textele de mai jos conțin referiri la noapte, dar cu o relevanță mică.
Și numai dor...
Și sunt momente când te aștept să-mi vii,
Clipe de speranță, când simt un dor aprins...
Când și ție îți este dor să-mi fii,
Când dorul ne pătrunde, și-ncet ne-a învins!
Și sunt clipe în care, adânc îmi amintesc,
Cum mă iubeai cu sete... cum mă priveai zâmbind...
Și mă gândesc la tine... poate mă amăgesc,
Că și tu simți un dor... despre noi, iubind...
Știi? Te-am iubit mai presus de mine...
Regret că n-ai știut a prețui!!
Inima mi-e toată de sentimente pline,
Și te iubesc iubire! Exist pentru-a iubi!...
La ceas târziu de noapte, mă trezesc cu tine...
Mi-e plină amintirea și mintea mea te cheamă,
Iubește-mă iubire, căci știi atât de bine
Să mă iubești aprins, fără nicio teamă!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu că mă iubești!
Dintotdeauna am știut că mă iubești...
Și tu dintotdeauna te-ai ascuns,
Dorindu-ți să pari de nepătruns...
Dar eu știam, ce sentimente tu nutrești.
Dintotdeauna am văzut cum mă privești,
Când tu credeai că eu mă uit în altă parte...
Mi-ai fost și ești dechis ca și o carte,
Însă, de pagina de încheiere... mă lipsești!
Dintotdeauna ți-am simțit cum gânduri strigă
Și ele mă chemau necontenit...
În miez de noapte, poate-aș fi venit,
Dar mintea, la altceva obligă...
Dintotdeauna m-ai plăcut în taină, știu!
Mă prefăceam că nu știam, zâmbindu-ți...
Și tot în taină te iubeam, fiindu-ți,
Ceea ce amândoi doream să-ți fiu.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Despre soartă
Tristețe mă apasă atunci când uit de tine,
Privire infinită și apusă...
A ta iubire doare, dar mă las pătrunsă,
Și tot atunci o simt c-ar vrea să mă aline.
E tot ce știu... și tot ce știu voi tace...
N-am să ajung o stâncă fără sânge!
Chiar de vânt puternic astăzi mă înfrânge,
Tăcerea mea va tulbura suflete sărace.
Despărțirea vine în ceasul cel mai dulce,
Rămas bun spune vântul prin culori...
Și ploaia cu safire, pădurea ce adori,
Cu ele și iubirea și însăți a ta cruce.
O altă viață așteaptă să înceapă acum,
Altundeva departe, unde-i doar dreptate...
O viață cu o lume perfectă întru toate,
Unde-i numai ziuă, noapte nicidecum!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste fără punct...
La ceas târziu, crepuscular, vin șoapte
Ce mi-aș dori cumva să uit
În noapte...
Să nu visez iar despre tine, și...
Să-ncep o nouă viață... a trăi.
Și tot ce fac e să mă lupt să uit,
Pe inima care te strigă, să n-ascult.
Tu m-ai respins când te iubeam mai mult,
M-ai evitat, fugind laș și mut!
De ce mi te-ai ascuns după tăcere?
Și te-ai retras fără vreun cuvânt...
Nu știai că provoci durere,
Când în urmă nu lași vreun rând?...
La ceas crepuscular vin iar himere,
Ce mă îmbată de amintiri nebune...
Destinul meu alambicat te cere,
Ca sufletele noastre să se-adune...
Nu pot să cred că n-ai iubit ce-a fost,
Nu pot să cred într-o indiferență!
Tot ce mi-ai dat, a avut un rost
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta... (Steaua mea...)
Ești steaua care îmi răsare,
Când gânduri negre mult apasă...
Îmi strălucești atât de tare,
Ești altruistă, luminoasă!...
Și m-ai purtat în gând mereu,
Cu inima m-ai îndemnat
Să nu renunț la visul meu,
Și veșnic m-ai încurajat!
Tu mă cunoști între adâncuri...
Mă simți cu inima ta dulce,
Și mă citești prin multe rânduri...
Ca duhul meu, tot să mai urce...
Ești vrednică de o iubire,
Ce este scrisă doar în Cer...
Meriți candoare, împlinire...
Mă încălzești pe timp de ger...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă întorc Acasă
Aud noaptea cum plânge,
Precum și-al ei surâs...
Cu lacrimi ea mă unge
Și lunec înspre vis.
Lumini de efemer
Dintr-un boem trecut
Mi-au dăruit mister,
Când eu nu l-am cerut.
Am învățat, uitând, să fiu...
Când peste ape, timp și piatră
Mă contopeam în ruginiu,
Născut din viață egolatră.
Printr-un sfârșit începem iar...
Destinul scris printre inele
Pe-acest pământ darnic și-avar,
Ne poartă iarăși înspre stele.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epistolă aproapelui meu
Cuvintele-mi ascund o dramă care,
Atât m-a mutilat, de-am adormit...
N-am vrut să-mi mai văd sufletul cum moare,
Din mult prea multă viață ce-a simțit.
M-ascultă numai noaptea cum mă scriu,
Iar luna îmi zâmbește ca o fecioară...
Ce mult am plâns, nici eu nu mai știu,
Și nici n-aș vrea, căci aș fi amară.
Melodii din mine ies necontenit,
Și mă sorb aievea șoaptele nebune...
Trăiesc și energic, dar și amorțit,
În bataia vieții fără prinți și zâne.
Mileniul cântă vocea-mi care nu mai tace,
Și nici măcar nu mă aud...
Încă mă vezi mică și tare îți mai place,
Dar, ochii mei vorbesc despre azur.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Adina-Cristinela Ghinescu despre noapte, adresa este: