Textele de mai jos conțin referiri la tristețe, dar cu o relevanță mică.
Recviem
Am cugetat la ce-ai fost tu:
O rimă, muzică sau grijă...
Un râu spumos etern curgând
Cu paradise și inferne,
Sau poate un tren așteptând
După o lungă drumeție,
În gara lui ajuns să fie,
Plecat fiind mai de demult;
Din meditația-mi finală
Un trist deznodământ umbrește
O revelație reală
Și fragezimea undelor niciodată șterse...
M-am întrebat la ce visai
Mai mult decât te-ai fi-ntrebat,
Să sting durerea ce aveai
Eu fermă, iar tu... ezitant...
În gândul tău poate să crească
Prejudecăți îmbietoare,
Poate reproșuri, sau invidii...
Dar inutil... și ce ratare!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
În asfințitul apocaliptic
și parcă totul e înțepenit
și parcă totul se încheagă...
mor suflete numai în asfințit
și planeta devine tot mai vagă.
se-nchid oamenii în cămăruța lor,
să strângă tot mai multe deziluzii...
inimii de Viață-i este dor
dar, mintea înecată în confuzii.
îngreunați de mult pietriș în minte
alegem puful, pentru că nu doare...
în timp ce praful s-a depus pe jurăminte,
spuse într-o vreme de chemare.
de vrei să cazi, alege să fii mândru!
și tot ce crezi, să-nsemne doar eroare!
să fii ca altul, fără să rupi rându'
e ca și cum nu ți-ai dori salvare!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nicicând supusă
Și mă privea neliniștit
Într-o culoare despletită,
În locul care mai stingher
El se simțea, iar eu gonită.
Se zice că eu l-am chemat
Să îmi arate a mea cale,
Iar el, destinul răzvrătit
Mi-o-nfățișă în dor și jale.
Uimirea mea, capăt de drum;
Așa cum ar fi fost să fie,
Dar n-am s-ajung și să renunț
Când am încă speranța vie.
Au năpădit fiorii reci
Când pleoape grele acum se lasă,
Dintr-o iubire sorbi tristeți
Cu-aceeași poftă virtuoasă.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trezește-te inimă!
m-aș fi lăsat să plutesc pe norii de iubire,
pe unde calătoare să vibrez ușor...
dar a pluti, înseamnă rătăcire
și m-am trezit, alungând din dor.
m-aș fi lăsat purtată de iubire,
dar unde e iubire... nu poți ști.
mai mult eu mi-am dorit o regăsire
a sinelui de-a exista și de a fi.
și luptă aprigă în mine...
te-aș fi iubit până la stele...!
tu te-ai iubit mai mult pe tine,
iar eu, rămasă-n firi rebele.
ce trist când cineva iubeste
și numai el e în poveste!...
și inima se-mbolnăvește
și rațiunea te orbește!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În așteptare... (pentru noi)
Pe lângă mine ploaia trece-n grabă...
Și o privesc cu ușor tremurat pe buze,
Mi-apare ca și o nălucă oarbă
Dulcea amintire, ca să ne amuze...
Și trist și vesel și opac... e timpul care încet ucide,
Cu sufletele prin copac,
Avem totuși priviri perfide!
Nimic parcă nu mi-e pe plac...
Și stau și gem lângă furtună...
Aveam și eu un plan cu tine!
Dar, vremea parcă e nebună,
Și m-a înnebunit prea bine...
Și caut, uit și mă opresc; și iar revin la tine!
Ce e cu tine, nu-nțeleg...
Pe geam văd soarele-n ruine...
Și un destin ce nu-l aleg.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptare...
Cum norii vin în suflet trist,
Așa și soarele răsare...
Aș înflori precum o floare
Capitulez... nu mai insist.
Cum visul plin de tine bate,
În a mea inimă în cioburi...
Așa mă prind în brațe doruri,
Și simt iubirea cum răzbate!
Te simt distant, rece și gol
De simțăminte și iubire...
Te afli într-o rătăcire,
Și dragostea îți dă ocol...
Nu știu iubire cum să prind,
A noastre mâini și să privim
La ce noi doi ne amintim...
Dezamăgirea tot strivind...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu inimă nebună de iubire
Tu, inimă fisurată de plânset și furtuni,
Dragoste, minciună ai știut s-aduni!
Paradox ce sunt... la capătul de cer,
În inimă-mi jelesc toate nestingher.
Inimă nebună, tu alergând mă duci
Pe culmile înalte și sub oceane adânci!
Cea-nlănțuită în cușcă a mea iubire...
Mâhnită din prejudecată, frică și rănire.
Mereu mă uit în sus și-ncerc să Te găsesc,
Dar prețul e prea scump la cât eu nutresc...
Am fost azi o zăbală a drumurilor nori
Și-am adunat de sus așa multe comori!
Tu Doamne mă alini și-mi dai și desfătare
Dintr-ale noastre ierburi albite de chemare...
Fost-am urzica vieții ce-acum o căutați,
Sunt verde-n limpezirea ce nu o mai blamați.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Voiesc doar a Te bucura,
O Doamne Tu, vină de-alină
Inima mea-n dragostea Ta
Și sufletul care suspină.
Nu știu de am greșit prea mult,
Atunci când știu c-am voit bine
Spre toată lumea să arunc
Vestindu-Te numai pe Tine.
Nu mai cunosc Cuvântul Tău?...
Tot mai confuză, îndurerată...
Binele Tău urmez mereu,
Dar bine nu mi-e niciodată.
O Doamne, dar... ce să cred eu?
Nu mai cunosc ce vrei cu mine...
Știu doar că tot îmi e mai greu,
Deși, iubesc numai pe Tine!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre soartă
Tristețe mă apasă atunci când uit de tine,
Privire infinită și apusă...
A ta iubire doare, dar mă las pătrunsă,
Și tot atunci o simt c-ar vrea să mă aline.
E tot ce știu... și tot ce știu voi tace...
N-am să ajung o stâncă fără sânge!
Chiar de vânt puternic astăzi mă înfrânge,
Tăcerea mea va tulbura suflete sărace.
Despărțirea vine în ceasul cel mai dulce,
Rămas bun spune vântul prin culori...
Și ploaia cu safire, pădurea ce adori,
Cu ele și iubirea și însăți a ta cruce.
O altă viață așteaptă să înceapă acum,
Altundeva departe, unde-i doar dreptate...
O viață cu o lume perfectă întru toate,
Unde-i numai ziuă, noapte nicidecum!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste fără punct...
La ceas târziu, crepuscular, vin șoapte
Ce mi-aș dori cumva să uit
În noapte...
Să nu visez iar despre tine, și...
Să-ncep o nouă viață... a trăi.
Și tot ce fac e să mă lupt să uit,
Pe inima care te strigă, să n-ascult.
Tu m-ai respins când te iubeam mai mult,
M-ai evitat, fugind laș și mut!
De ce mi te-ai ascuns după tăcere?
Și te-ai retras fără vreun cuvânt...
Nu știai că provoci durere,
Când în urmă nu lași vreun rând?...
La ceas crepuscular vin iar himere,
Ce mă îmbată de amintiri nebune...
Destinul meu alambicat te cere,
Ca sufletele noastre să se-adune...
Nu pot să cred că n-ai iubit ce-a fost,
Nu pot să cred într-o indiferență!
Tot ce mi-ai dat, a avut un rost
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Oana Zăvoranu - Lumină. Iubire. Iertare
Motto:
Mii de întrebări au doar un răspuns.
Și răspunsul e golul ce te roade...
Iar ca să-l primești... trebuie să fii uns
De un foc divin care întâi arde!
Poemă dedicată special Oanei Zăvoranu
În fața mea, acum... doar două mari ferestre:
La una, văd trecutul unde mult am plâns...
Iar alta, viitorul... unde a mea zestre,
Încearcă să mă mintă, că astăzi am învins.
Sunt mult prea împărțită în inima ce-mi bate,
Și bate... dar n-o simt că bat și eu cu ea...
Simțirile-mi dorminde mi-au ajuns sărate,
Deși, pe chipul meu, lumina vrea să stea.
Nici nu mai recunosc acel copil senin,
Ce viața l-a trecut prin mult prea multe griuri...
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu (31 august 2014)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Adina-Cristinela Ghinescu despre tristețe, adresa este: