Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Andreea Palasescu despre inimă

Timpul e prețios. Stă agățat de clipele lungi ca o amintire veche, tăinuită intr-un regret tardiv. Umbra gândurilor pustii străbate amurgul într-o îmbrățișare firavă a trecutului. Încă mai caut un zâmbet în oglinda inimilor straine. Oamenii sunt reci, flămânzi de iubire și măcinați de neputința măreției lor. Plecau și rămânem adesea doar cu gustul dezamăgirii. Totuși, cum aș putea fi de folos Lui Dumnezeu în lipsa lor?

(16 februarie 2016)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Suntem cumva dependenți de inimi care bat pe aceleași tonalităti, ritmic și blând. Și-n definitiv iubirea e un fel de îmbrățisare a notelor de clipă, sub care în tăcere ne putem asculta reciproc


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copilărie, strânge-mi inima mică și firavă în raze de iubire și senin. Sărută-mi gândul bun, cules în cântec, pe câmpul nesfârșit de maci. Cu tălpile goale, murdare de lut și amintire, îmi reazăm dorul pribeag în umbre de răsărit. Cuprinde-mă cu râsul tău curat, ca o lumină rumenă de zori și noaptea vieții trecătoare să ne găsească îmbrățișați într-o poveste frumoasă. Atinge-mă blând cu inocență și rugăciuni înălțate din suflet cald până în mâinile Lui Dumnezeu.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu plângeam... și tu râdeai...

Visam la tine zi și noapte
Vroiam doar să te simt aproape
De lumea mea departe tu erai
Și eu plângeam... și tu râdeai...

În somn vedeam cum sărutai pe alta
Când mă trezeam eu sfidam soarta
Credeam că mă iubești, așa spuneai
Dar eu plângeam... și tu râdeai...

Azi eu pe tine nu te vreau aproape
Am înțeles, vei fi mereu departe
Domol s-a dus vremea, iubire
Cand eu plângeam și tu râdeai de mine

Să-ți amintești cu dor și cu rușine
Râdeai de-o inimă ce te-a iubit pe tine
C-am să te-aștept veșnic, așa credeai
Dar eu râdeam... și tu plângeai...

poezie de
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Tu, suflet de vânt, oprește-ți dansul lin și cuprinde-mi inima într-o dulce îmbrățișare! Lipește-ți obrazul cald de sânii goi și hai sa pictăm amintiri pe cerul senin. Te regăsesc veșnic prin gânduri, ca o șoaptă legănată ușor pe gene într-un tainic vis. Mâinile albe îmi ating trupul și apoi coboară agale sărutând flămând formele dorințelor vii. Sunt gata să înfrunt o lume și să câștig fiecare bătalie la brațul tău. Fiorul gândurilor nespuse străbate drumul meu spre fericire și răsăritul iubirii într-un surd abis! Tu ești vara mea!

(31 mai 2017)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Promisiuni

Știu, ți-am promis ca te-aș iubi cumva, în efemer și-n veșnicie
Dintr-un pocal al vieții dac-am bea, tăcere, dor și surdă nebunie
Urme de tălpi pe țărmul amintirii, se-ngână zorii mângâiați de-o șoaptă
Unde n-ajunge timpul să ne piardă, și marea să ne șteargă niciodată.

Știu, ți-am promis că te-aș iubi cumva, în lumi care pictează cer albastru
Pe-o galaxie invers așezată, cu rădăcini de gând, suflet sihastru
Să ne hrănim pe rând dintr-o emoție, fără de trup și fără nostalgii
Unde bătăi de inimă răsună si amândoi murim și suntem vii.

Știu ți-am promis că te-aș iubi cumva, prea simplu, infantil și cu tandrețe
Sa te hrănești cu răsarit fragil, prins de o pleoapă, plin de tinerețe
Și un vârtej de anotimpuri să curgă dintr-o palmă de apus
Când ești pe rând și rege peste inimi și servitor supus.

Știu ți-am promis prea multe într-o doară, de frică să nu pleci sau să rămâi
Dar ce-ar fi umbra unui suflet, fără lumina lui?

poezie de
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne apropiam de esența gândurilor atrase într-un contrast variabil. Fără să ne complacem în cotidian și înțelegând firul rațiunii, tăinut în explicații inutile, mâinile și-au înlănțuit atingerea într-o ultimă amintire. Clipele aveau cerul lor firav, stingher și plin de senin. Iubirea era menită să trezească din moartea uitării tot acest amalgam de emoții intense, suprimate constant sub greutatea trecutului. Eram goi si flămânzi de regăsire, în lumina proaspătă a răsăritului. Abia dacă puteam auzi pulsul slab al dorului, alipiți de nevoile celuilalt, fără pic de independență. Pierdusem scânteia pe drum sau poate istoviți și dornici de odihna inimilor sărace, am lăsat-o garanție zilei de ieri. Dar ea n-a mai venit la întâlnire, felinarele și-au zăvorât flacăra de ceară și noi am rămas orbi, căutându-ne neîncetat. Unul pe altul sau fiecare pe sine insăși, înlesnind convingerea esențială că nevoia de apartenență și vis poate fi uneori mai presus decât glasul cald al inimii.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la inimă, dar cu o relevanță mică.

Ploua cu apus peste umbrele ușor sesizabile în tăcerea inimii. Nu vezi că sunt în renovare? Am o daltă și un sac plin de vise. Mi-a fost ruinat altarul de sine, noapta s-a infiltrat în zidul rece, ruinând clipe și seninul dorului. Nu mai primesc oaspeți.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Miroși a primăvară. Ecoul șoaptelor proaspete răsună surd dintr-un colț de suflet hoinar. Ai glasul țărmului mării ascuns într-o cochilie veche. Mi-ai strecurat dor în gânduri și îmi pierd adesea privirea în oglinda inimii tale, într-un joc al misterelor.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mie îmi place să arunc o privire pe fereastră. Nu ocheade pe furiș ci cu toată inima și chipul zâmbind în soare. Nu mi-e rușine dar mi-e frică și țin ușile închise. De suflet răspund, n-am altceva mai de preț și mi-e nevoie să-l pun la adăpost. Trecutul e trecut...

(26 octombrie 2020)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mi-am strâns bagajele în grabă. Din amalgamul timpului rămăsese numai o clipă firavă care își stingea răsuflarea surdă în gânduri apuse. Visele îngrămădite, prinse în spice de grâu și încredere oarbă așteptau cuminți într-un compartiment de suflet. Am plecat mândră, cu inima strânsă de greutatea dezamăgirii. Regrete nu aveam. Cuvintele ne erau sărace și oricum rostul dezlegării lor de rădăcina orgoliilor îmi părea de neconceput. Trăisem mult, curat, cu toată puterea binelui, cultivată într-o inimă prea puțin pregătită pentru eșec și suferință. La fel de mult probabil și greșisem în trecerea mea zbuciumată prin adâncul vremii. Într-o zi m-au copleșit așteptările, le-am strâns în pumnii mici și-am suflat cu speranță peste ele. Au zburat în buzunarele tale pline cu mărunțișul acestei vieți trecătoare. Pesemne erau rupte și agoniseala anilor mei frumoși s-a izbit de pământul livid, devenind pulbere de amintiri. Le-ai călcat în picioare și rămășițele păstrează urma pașilor tăi apăsați și grei. O să crească peste tăceri un nou început. Îți promit.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O să trecem prin toate frumos și demn. Nu peste ci prin amestecul acesta de bine, nedrept, agonie și biruință. Ca niște oameni curajoși, hotărâți care se trăiesc demn, după o întâlnire închipuită a destinului. Ca niște inimi firave care își descoperă vindecarea în seninul unei mari iubiri.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

S-au strâns în noi amintirile. Le priveam câteodată nostalgic de la fereastra gândurilor și-mi păreau o ceată de suflete adunate frumos în buchetul timpului. Într-un sens ne-au construit visele și temeiul principiilor. Cu fiecare fărâmă de emoție, dor și adâncă tulburare, cu fiecare margine de cer senin pictat febril în necunoaștere. Eram câte puțin din ceilalți în fiecare zi. Dacă iubești din toată vibrația inimii, cu intensă dăruire rămâne un fior de Rai ascunsă într-o privire, prizonieră acestei lumi trecătoare. Și omul pleacă cu binele tău la pachet, să-i fie hrană în pustiul păcatelor. Pleacă sătul și se smulge din tine pe jumătate, cât să-i porți grija și dorul pe brațe la vreme de nevoie. Îți lasă amintiri, haină pentru inima săracă de virtuți și însetată de iertare și Har. Rămânem după punct mai bogați. E greu de explicat dar ușor de simțit cu recunoștință. Ne-a dat Dumnezeu darul acestei vieți, nimic mai mult decât o clipă și-o iubire veșnică. De fapt definiția absolutului. Și cred în totalitate că nimic nu-i mai trist în lumea aceasta decât un suflet care nu cunoaște încă bucuria împărtășirii acestui dar.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă sărutările ar fi parfum de floare te-aș lăsa să-mi împletești cerul albastru cu tandrețe. Și-aș atinge cu buzele inimii câmpuri de maci, pasiune, iubiri care spulberă lumi efemere până la porți deschise de Rai. Câtă frumusețe și candoare acolo unde n-ajunge niciodată frigul singurătății!


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Promite-mi

Promite-mi că-ntr-o bună zi,
În umbra șoaptelor târzii
Vei așeza cu grijă-n gând
Surâsul unui suflet blând.
Și de voi vrea să te opresc
Un vis frumos să-mi amintesc
Iubirea ce-o avem cândva
Promite-mi că tu vei pleca...

Promite-mi că -ntr-o bună zi
Pe calea străzilor pustii
Vom colinda printre amintiri
Ecoul vechilor trăiri
Cu brațul tău mă vei cuprinde
Și-n inimă vei reaprinde
O nebunie, dor nespus
Și-al sărutărilor apus.
De n-am să te pot alunga
Promite-mi că tu vei pleca...

[...] Citește tot

poezie de (6 ianuarie 2016)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În ochii tăi înfloresc cireșii și lumea plină de chipuri necunoscute se conturează într-un zâmbet duios. Vorbește-mi cu glasul dorului, plin de mister și dorințe necunoscute. Sărută-mă și strecoară în grădina tainelor muguri de speranțe și cunună de flori cu aromă de primăvară. Îmbracă-mi inima cu inima ta!


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acoperă-mi sufletul cu atingerea razelor stinse în amurgul unui gând șoptit. Prinde-mi într-o suviță rebelă, zâmbetul tainelor oglindite în surâsul dorințelor arzătoare. Pașește usor în poveste, lăsând urma timpului să deseneze amintiri pe nisipul cald. Iubește-mă și adormi în liniștea inimii mele, la umbra unui vis!

(12 mai 2016)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În lipsa ta, inima și-a strigat dorul în fiecare zi. Ea nu înțelegea graiul timpului și nici importanța amintirilor. Cum să-și îngroape iubirea în trecut? I-ar fi trebuit ani întregi să uite poveștile atingerilor tale care spulberau îndoieli și desenau zâmbete pe norii suferințelor. Ea te vroia prezent și dornic de fericire.

(22 februarie 2015)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-am spus că dorurile prind rădăcini la răscruce de gând? Freamătă, șubrezesc apusuri cuminți, amestecă orgolii și ispite. Iulie are chip de floarea soarelui și noi, cu pași de lut proaspăt ne-am smus din toate amintirile. Ne hrănim reciproc cu sfidare vădită ca nu cumva evidențele să ne strivească fărâmele restante de vanitate hâdă. Și tot așa văzduhul lipește cu regret bătăi de inimă prin valuri de reminescență. Una singură, cu emoția iubirii și a uitării în proces molcom de convalescență. Mi-e sete de tine. Te-aș sorbi cu poftă dintr-o boare de vânt răcoros. Mi-e destul.
Să-ți stau lipită de gene lungi cât să mă vezi pretutindeni în obscurităti și liniște. Și când ne alungă dorințele în brațe de vară târzie, goi și dornici de extaz, ce zbucium! Facem ce vrem și mai ales cum pentru că viața nu se vinde la duzină. Arunc cuvinte la întâmplare într-o șoaptă fierbinte și tu la prinzi în zbor frânt pe aripi de fluturi. Ești completare. Înțelegi?
Mă răcoresc în adâncurile tale cât să mă vindec de străini lacomi și realitate


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Totul până la decizii. Prea multe probabilități vândute fără scrupule, bătăilor de inimă resuscitate cu iubire. Sentiment care izvorește tot din adâncuri de sine, izbindu-se de aparențe și echivoc. Era necesar să mă învăț pe de rost, cu asumare, într-o călătorie a mărturisirii acelor tăceri care ne aruncă adesea tocmai în mirajul cuvintelor.


Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Andreea Palasescu despre inimă, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info