Textele de mai jos conțin referiri la cuvinte, dar cu o relevanță mică.
* * *
Iubitului meu
îi e teamă că plec,
a strâns atâta durere în el,
și nu poate să mă privească...
Degeaba-i atrag atenția
cu dragostea, el nu mai vede...
Lumea din jurul lui a murit,
iar eu făceam parte
din acea lume...
Îi citesc gândurile,
îi simt mâinile
cum mă caută-n beznă,
și fiecare cuvânt ascunde
atâtea înțelesuri...
Are inima la mine,
dar nu caută cheia,
caută să rămână acolo
pe veci...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În această inimă nu mai e nimic de discutat
totul e limpede
dintr-o margine într-alta
un amestec de banalități
servite pe o tavă de plastic
aș decupa începutul
când toate cuvintele vibrau
până și banalul
,, revin imediat''
știam că urmează un spectacol
iar inima ta va fi plină de mine
și va striga atât de tare
încât
universul întreg
va ști că îți pasă
acum nu mai e nimic de discutat
inima ta se târăște
ca oricare inimă
numărând singurătatea
poemelor
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E târziu
poate prea târziu să cred
că îți pui mâna sub cap
și te rogi
să mă visezi
dansând
prin cameră
în timp
ce luna se așază cuminte
pe podea
e târziu
poate prea târziu
să răsfoiesc prin cărțile tale
cu gândul că voi găsi
măcar un cuvânt
ce mă va învăța
să te aștept
ca după orice vis
e târziu
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alarmă de gradul "zero"
ninge peste morții ce trupurile-și țin
la margine de lume să sperie groparii
cu greutatea zilei trecută peste noi
în unghiurile drepte copacii se răstoarnă
și prind miros de umbră intrată prin fereastra
deschisă către soare mușcând o rază caldă
a sânilor la care se alăptase viața primită fără merit
iar clopotul ne sparge tăcerea în bucăți
ești ud până la carne
te-ai descompus în zâmbet prin părul meu ce ține
iluziile toate venite să-ntărească
un adevăr posibil născut în nebunia ființei mele oarbe
alunec peste plasa întinsă pentru îngeri
și-i văd încolonați cum duc pe aripi noaptea
trasând o dungă albă văzduhului cuminte
ești poezia scursă din rana mea de ceară
pătând țărâna arsă de ruga dimineții
mă paști ca necuratul venit să-mi prindă carnea
într-un cuvânt pe crucea destinului ascuns
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptarea
ca o femeie frumoasă
cu degete subțiri
ce îți mângâie tâmplele pănă în zori
ca și când ar opri lumea în loc
să scrie un poem minunat
pe pielea ta tânără
vezi
nu e nimic nou
chiar și cuvintele se așază în aceeași ordine
de la fereastră și până la pat
nu-i nimic de care să mă agăț
și să tremur
visând că tu te gândești la mine
cum te gândeai atunci
acum te văd cu alte femei și nu mă pot supăra
e ca o felie de adevăr pe care o servesc zilnic
fără să mă doară
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram pregătită să scriu un poem
dar noaptea a venit brusc
ca o lovitură de topor în creștetul zilei
și am început să plâng
până când o mână caldă
mi-a șters tristețile
eram pregătită să îndur tăișul aspru al cuvintelor
dar fereastra s-a spart din senin
ca și când o inimă s-a izbit de ea
și noaptea sângera tot mai tare
iar plânsul meu se aduna într-o palmă atât de caldă
încât am crezut că s-a făcut dimineață
eram pregătită să scriu un poem
al unei vieți
în care nu mă mai recunosc
poezia mea
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot să fac parte din realitatea noastră
te văd
cum îți miști brațele
prin aerul rece
și nu înțeleg cum de poți umbla liniștit
prin acest dezastru al cuvintelor mele
sunt atât de sigură
că la mijlocul drumului
viul chemării
nu are ecou
iar poemul
în care te țin cu forța
e doar o cămașă țesută
din pânza timpului
ce ne-a fost dat
să-l trăim împreună
poate nu se cuvine
să vorbesc aici
despre toate întâmplările cotidiene
că
până la urmă
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul cuvânt
Mă bucur că ați înțeles
Acestea nu sunt vorbe-n vânt,
Bărbatul n-are de ales,
Femeia, ultimul cuvânt.
epigramă de Any Drăgoianu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Poezia mea e în comă profundă
o privim îndelung
tu îi pui mâinile pe piept
eu îi fardez trecutul
o adun de pe zidurile reci
de pe mobilă
podele
de pe abdomenul femeilor tatuate
din privirea ta
din camera de unde a râs
și a plâns
unde a înjunghiat
și s-a lăsat înjunghiată
poezia mea e în comă profundă
poți să-i trântești adevăruri în față
să-i iei brațele
să te joci de-a viața cu ele
că nu mai simte nimic
pentru că toate cuvintele
își dorm somnul adânc
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acceptare
acum e cald și-mi pare
că n-am zăcut prea mult
în poezia asta
Isus a înnoptat
pe trei cuvinte
Doamne
și n-am crezut că poate
cu zâmbetu-i ceresc
să mă învețe iarăși
lumina de-nceput
e cald
e bine
Doamne
se naște-o altă lume
pe ziduri legendare
și nicio prăbușire
nu voi gusta de-acum
din unghiurile clare
eu voi iubi din nou
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numele meu e Ana
Doamne
și stau într-un capăt de lume
undeva între limita de sus a plânsului
și limita de jos a sărăciei
nu scriu poeme să-mi măsoare semenii rănile
sau să mă jefuiască de bunătate
scriu că așa M-ai învățat
Tu
când mâinile se împotrivesc
simt cum cresc cuvintele
și din unghiile învinețite
țâșnesc începuturi
nu e ușor
dar timpul m-a obișnuit cu trecerile
când în țărâna mea e atâta zbucium
Tu mă întâmpini bucuros
cu brațele deschise
de parcă lumea
nu a mai avut
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima ta e în palmele mele calde
îi simt fiecare bătaie
cuvintele cad încet pe covor
să ne așezăm
dragul meu
cum se așază toți oamenii de rând
ca la o cină
să gustăm din această poveste
inima ta e aici cu mine
să nu-ți fie teamă
în lumea asta nouă vei fi cel mai iubit
dintre cei mai iubiți
să ne așezăm
dragul meu
să gustăm începutul
inima ta e aici cu mine
ea a ajuns prima
să nu-ți fie teamă
am învățat să ne iubim
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Margini
Ce ne-a mai rămas
de făcut?
Nimic.
Cuvântul ăsta
mi-a depășit întotdeauna
puterea de înțelegere.
De ieri, ne-am luat sufletele
și-am plecat în direcții
diferite...
Fiecare își caută drumul,
fiecare știe de
unde-a-nceput rătăcirea...
Oare vom putea vreodată
să ne lipsim de dragoste?
Dragostea, era drumul
nostru
și părea nesfârșit...
Ura l-a mărginit...
poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e teamă de viață
Mi-ai călcat sufletul
în picioare,
apoi l-ai împodobit cu flori
și cuvinte de dragoste...
Nu așa se face!
Nu așa construiești
un castel fermecat!
"Minunile cer sacrificii"!
Eu nu am puterea să văd
dincolo de zidurile
castelului...
Parfumul florilor nefericite
picură-ncet peste ochii mei...
Acum văd lumea!
Mi-e teamă de viață,
de cuvinte, de dragoste,
de tine...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu ești un altul și atât
dar faci la fel ca un altul și atât
mă înveți să îți fiu umbră
trăiești diminețile cu o bucurie nebună
mă cauți
apoi fugi
în urmă rămân câmpuri năpădite de buruieni
și tăceri cât tot universul
mâinile tale subțiri se pierd
printre atâtea altele
drumurile se încurcă
mă întorc
îți las un semn
cerurile se deschid
plouă
simți și tu
tremurăm
fiecare zidire are prețul ei
o luăm de la capăt
te vei bucura
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brațul tău e atât de alb
că aș putea să cad în cea mai adâncă visare
undeva noaptea s-a agățat de mine
ca buzele cărnoase de părul răvășit
și crede-mă
mi-aș da jos haina conștiinței primindu-te
brațul tău alb e atât de aproape
că pot să visez o altă ordine a lumii
undeva cuvintele se agață de mine
ca buzele cărnoase de palmele moi
și crede-mă
conștiința se plimbă prin fața ta
ca un câine răsfățat de stăpân
brațul tău alb e o altă măsură a credinței mele
că aș putea să mă închin dimineților
în care știu cum te plimbi prin cameră
cu hainele foșnind
ca frunzele albastre
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem fără țintă
nu pot să fiu frumoasă în fiecare zi
când te gândești la mine
nici măcar poetă nu pot să fiu
îmbrăcată în cuvinte
să apar
din senin
la ușa ta
nu
nu pot să fiu ceea ce ar trebui să fiu
o femeie care intră și iese din mintea ta
ca dintr-o casă de amanet
unde a lăsat o parte din suflet
nu
nu-mi cere să fiu frumoasă în fiecare zi
nu-mi cere să pun într-o parte minutele
când te iubesc mai mult
și să apar
așa din senin
cu ochii plini de neînțelegere
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem fără țintă
nu pot să fiu frumoasă în fiecare zi
când te gândești la mine
nici măcar poetă nu pot să fiu
îmbrăcată în cuvinte
să apar
din senin
la ușa ta
nu
nu pot să fiu ceea ce ar trebui să fiu
o femeie care intră și iese din mintea ta
ca dintr-o casă de amanet
unde a lăsat o parte din suflet
nu
nu-mi cere să fiu frumoasă în fiecare zi
nu-mi cere să pun într-o parte minutele
când te iubesc mai mult
și să apar
așa din senin
cu ochii plini de neînțelegere
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îți promit că n-am să iubesc pe nimeni
niciodată
cum te iubesc pe tine
cuvânt după cuvânt
zi după zi
îți promit că n-am să trec
prin sufletul tău
ca printr-un tunel fără capăt
lovindu-mă
la nesfârșit
de ziduri
și umbre
atât îți promit
că voi rămâne
pentru tot restul vieții
îngrămădindu-mi plânsul
între palmele tale
îți promit că n-am să plec nicăieri
cu nimeni
pentru nimic
și voi rămâne
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am poftă să scriu un poem
să ating tot ce a rămas neatins
până și strigătul subțire al acestei zile
când înveți să respiri în carnea mea
ca un cuvânt nestatornic
pe o limbă cu mugurii distruși
de tăcere
am atâtea să îți spun
de parcă ai lipsit o viață
iar eu am plantat
copaci triști
am crescut păsări cu aripi frânte
și am luptat cu iluzii
mi-e dor să îți povestesc
despre absența ta
să îți pun în palmă metafore
și să inventez alt început
prin bezna poemelor
scrijelind pe trupul tânăr
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Any Drăgoianu despre cuvinte, adresa este: