Ceahlău

Zvonuri carpatine

Se aud la Detunata, cum Humorul are gură,
Babele, bătu-le-ar Toaca, trăncănind pe arătură,
Cum se vaită Moldoveanu şi Neagoiu,-n defileu,
C-au uitat ce e Găina, ori, ce-i ăla... Penteleu,

Ajungând ca Piatra Arsă, făr-un şfanţ în Caraiman,
Cu Feleacu', ce e-n casă, ăl mai mare bolovan,
Şi-au strigat la Porţi de Fier, să-i audă vreun Ceahlău,
De Măcin, de trai mizer, şi cât o duc de Rarău,

Regretând că, la-nceput, nu i-au luat pe Făgăraş
Să-i arunce peste Prut, unde-au supt din carandaş,
Ori, să-i strângă de Gutâi, în vreo grotă La Zaplaz,
Şi să pună Cheia-n cui, printre alea din Bicaz,

De-au ajuns la Clăbucet, cu Parângu' ce se uscă,
Fi'n'că Bùcura, schelet, n-o scoţi din Poiana Ruscă,
Iară Ghiţu şi Ciomatu, pentru ultimul coltuc,
Lotru, doar s-audă satul, neavând nimic la Ciuc ;

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal în jurul inimii

Albastru de Voroneţ
albastru de Română
singur printre poeţi
cu cerul pe mână

Albastru de Română
albastru de verde
curcubeul se amână
până când se vede

Albastru de verde
singur printre poeţi
şi Ceahlăul mă crede
albastru de Voroneţ

Albastru de Română
un clopot pe strună

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare: Ce trebuie să luăm aminte despre Moldova?

Răspuns: 1). Precum Ardeal, aşa şi aceasta are îndestulare de vin, pământul gras, heleştee, bivoli şi munţi îmbogăţiţi cu aur şi argint, aşijderea păduri, pomăt mult, de tot felul de dobitoace şi mulţime de miere, cai turceşti şi rumâneşti. Lungimea este de 35 de mile şi lăţimea de 28. Mai demult această ţară se numea Dakie Ripensască (sau Alpest rasască), după aceea, de la multe feluri de neamuri, se numea Gepidia şi Goţia, iar de unguri Kumania. Partea despre miază-noapte, pentru apa Moldovei şi muntele Ceahlăului, anume Moldova, iar partea despre amiază-zi, anume Valahia de peste munţi, care, până la anul 1449, da bir ungurilor, iar apoi dă turcului, pe fieştecare an: 58.000 galbeni italieneşti, cai 500 şi şoimi 300. (...)

4). Locul cel dintâi în Moldova se numeşte Iaş sau Eş, care este Mitropolia a tot Principatul, aproape de apa Prutului, ce se numea mai demult Hierasum, unde este curtea Prinţului, pentru care însuşi Traian împăratul în cărţile sale face arătare că ar fi zidită înainte de naşterea lui Hristos, pentru locuirea comisului romanilor şi a străjilor lui, în care curte se numără 16.000 de odăi. (...)

5). Iaşul a luat nume de la străjile romanilor, ce se chemau iaziges şi de la şanţul cel de bătaie, întru care oraş este scaunul arhiepiscopiei.

Amfilohie Hotinul în De obşte gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe geografia lui Buffier, Despre Moldova (1795)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între eu şi fitecine

Nici nu ştiu cum e mai bine,
Nici nu ştiu cum e mai rău,
Pogorâm cu toţi în hău,
Cu minţi grave, iacobine.

În urlete leonine
Şi-n dangăt de zurgălău,
Nici nu ştiu cum e mai bine,
Între înger şi călău...

În zumzet de violine
Şi-ntre aripi de ceahlău,
Între ciocan şi ilău,
Între eu şi fitecine...

Nici nu ştiu cum e mai bine!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-s vinovat faţă de ţara mea

La ora când cobor, legat în fiare,
să-mi ispăşesc osânda cea mai grea,
cu fruntea-n slavă strig din închisoare:
– Nu-s vinovat faţă de ţara mea.

Nu-s vinovat că mai păstrez acasă
pe-un raft, întâiul meu abecedar
şi că mă-nchin când mă aşez la masă,
cuviincios ca preotu-n altar.

Nu-s vinovat că i-am iubit lumina
curată cum în suflet mi-a pătruns,
din via dată-n pârg sau din grădina
în care-atâţia şerpi i s-au ascuns.

Nu-s vinovat că-mi place să se prindă
rotundă ca o ţară hora-n prag,
sau c-am primit colindători în tindă,
cum din bunic în tată ne-a fost drag.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupul dacic şi Stăpânul lumii

Piatra sfântă stă în gură cu istoria,
Lupul dacic urlă pe Columna romană,
Lumea se adună printre flori
Şi sângele la rădăcini îl toarnă.

Fiecare pâine are eroul ei,
Inima pulsează izvoare de lumină,
În biblie s-azvârle cu scântei
Şi istoria devine mai senină.

Iarăşi urlă lupul pe columnă,
Timpul s-a zvântat în trupul său,
Din Ceahlău aude o chemare,
Îl cheamă-n nemurire Dumnezeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-s vinovat faţă de ţara mea!

La ora când cobor, legat în fiare,
să-mi ispăşesc osânda cea mai grea,
cu fruntea-n slavă strig din închisoare:
– Nu-s vinovat faţă de ţara mea.

Nu-s vinovat că mai păstrez acasă
pe-un raft, întâiul meu abecedar
şi că mă-nchin când mă aşez la masă,
cuviincios ca preotu-n altar.

Nu-s vinovat că i-am iubit lumina
curată cum în suflet mi-a pătruns,
din via dată-n pârg sau din grădina
în care-atâţia şerpi i s-au ascuns.

Nu-s vinovat că-mi place să se prindă
rotundă ca o ţară hora-n prag,
sau c-am primit colindători în tindă,
cum din bunic în tată ne-a fost drag.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moştenire

Îţi las moştenire amintirile, copilul meu...
Fie ca ele să-ţi amintească mereu
De casa noastră, de armonia din ea,
De toată frumuseţea din viaţa mea,

De dragostea ce-adânc ţi-o port
Până în clipa ce voi fi mort,
De dragostea adâncă pe care mereu
Ţi-am purtat-o în sufletul meu.

Să-ţi amintească de mama ce te-a născut
Şi de tot ce pentru tine a făcut.
De iubirea cu care te-a'nconjurat
Bunul, frumosul şi dragul nostru băiat.

De copilăria ce ţi-a făcut-o frumoasă,
Mamă iubită, mama duioasă,
Mama de aur şi ca s-o spun pe bune:
De ne'nlocuit pe pământ, unică'n lume.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profa

Profa de geografie
vine cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

ne varsă nişte fluvii
prin oceanele minţii,
desenează curcubeie
deasupra Ceahlăului
şi ne trece prin strâmtoarea Gibraltar
cu grijă,
să nu ne udăm
picioarele de cretă,

după 50 de minute de plimbări
prin mapamondul transpirat
de ceţuri chimice (oh, nu,
asta e altă materie!)
profa se-mbracă în
Poiana narciselor

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ţoanţă din Rezervaţia de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulturul

Venind de departe cu zborul întins
S-oprise deasupra Ceahlăului nins,
Ş-apoi din rotiri tot mai strâmte-n cuprins
Căzu, ca să prindă vro pradă,
Cum uneori parcă vezi fulgerul stins

Pe când nici nu-ncepe să cadă.
Eu nu ştiu, fui vesel ori trist în acel
Ocol ce-l făcui împreună cu el,
Că-ntâi îmi păruse că-i vis şi mă-nşel
Dar bine venitu-mi-a-n minte
Vulturul văzut în rotire la fel
Cu ani de viaţă nainte.

Un pisc singuratic al muntelui plin
De colţuri de stâncă, cu zborul său lin
Acela-l rotea prin văzduhul senin
În sute de cercuri egale,
Şi-n fiece zi şi tot timpul vecin
Umbririlor nopţii din vale.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul iubirii noastre

cât timp îi va lua iubirii noastre să dea rod bun?

sfinx care scrutează în zare: e suflu de vânt
la focul viu s-au înferecat lacrimi: e apă şi cerul
cheile târzii cu care am deschis poarta spre tine: e râul brodat în stâncă
ceahlăul cu hram, ce străjuie ţara: e încrâncenare de şisturi şi rocă
marea, care stă albă şi lucidă: e sudoarea crustei în eon...

de când ne pândeşte dorul?

cât timp îi va lua iubirii noastre să dea de rod?
răbdarea de a ne ivi pentru a-L iubi pe Dumnezeu
în ale sale

poezie de Şerban Moescu
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul Călătorului prin stele

Am privit viaţa prin fereastra sufletului
Către inima imensă a românescului dor,
Însoţit de iubire, Pe lângă plopii fără soţ,
M-am înscris în vecia Luceafărului călător.

L-am dus pe malul mării, l-am urmărit în larg,
I-am înnoit privirea într-o Floare albastră,
A rămas să fie, în vecie, cinstită dumnezeire,
Călătorind prin stele cu iubirea noastră.

În clipa împlinirii-am simbolizat, în Parcul Copou,
Un tei cu miere sfântă de limbă strămoşească,
Unde şi Ceahlăul, la-ndemnul de Poet,
Ar vrea testamentar din cer să ne privească!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, vechii daci...

Noi stăm de veghe-n umbră, prin lanul tiraniei,
Şi aşteptăm în pripă a neamului voinţă,
De-a alunga moroii de pe comoara gliei,
Să pună la bătaie a dacilor credinţă!

Grămezi de ochi în plânset cu inimi sfărâmate,
Se văd pe cerul ţării, se-aud din piatră-n piatră,
Căci porcii de pe tronuri, ne-au dus soră şi frate,
Ne-au despărţit părinţii de sfânta noastră vatră!

Dar nu mă duce capul cât poate să îndure
Aceasta descendenţă cu sângele albastru,
S-a spălăcit în vreme şi stă să i se fure,
Inconştienţi de faptul că-i la un pas dezastru'...

Căci felu-ntâi ca hrană va fi amărăciunea,
Iar felul doi risipa şi-un vis va fi desertul,
Vă va-mpăca fiorul cel greu cu plecăciunea
Iar fauna şi flora va fi-ncurând deşertul!...

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (9 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profa

Profa de geografie
vine cu părul pădure
şi catalogul
sub formă de Câmpia Panonică,

ne varsă nişte fluvii
prin oceanele minţii,
desenează curcubeie
deasupra Ceahlăului
şi ne trece prin strâmtoarea
Gibraltar
cu grijă,
să nu ne udăm
picioarele de cretă,

după 50 de minute de plimbări
prin mapamondul transpirat
de ceţuri chimice (oh, nu,
asta e altă materie!)
profa se-mbracă în

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ţoanţă din Rezervaţia de himere (2017)
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bre-i proză

Bătrâne, sub control este totul. I-ok
De pe Ceahlăul nins până la Marea Egee
Bărbaţii-s, abulic, fascinaţi de femeie
Şi-o mint frumos până-i devin jochei

Tot sacadat tuşeşte fufa aia-n Traviata
Stricându-i lui Puccini, ex-abrupto, armonia,
Şi din ţâţâni se zdruncină împărăţia
Când contre dă Walewska pentru Polska

Încă smintiţii cred că viaţa-i roză
E proză, bre, i-al dracului de proză
Aşa cum tu mă ştii, înţepenit de-artroză,
M-am înfruptat ast- noapte c-o stripteoză

Tariful încasându-l, rosti precipitat:
Simţi, cavalere, cum clocotesc fierbinte?
În trap nebun, de ale mele coapse ţin-te...
Pricepi? Gonea o târfă pe un sloi de gheaţă...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

Cornelia, maria ta,
Tu la vie nu mai sta,
Lasă-n grija Domnului
Toată munca câmpului.

Pune mâna pe condei,
Căci mai ai mi de idei
Şi le-aşterne pe hârtie,
Pentru-a noastră bucurie!

Planete şi mii de stele,
La care te uiţi mirat la ele...
Ia-ţi calul si bicicleta
Pornind iute spre planeta...

Ce îi zice, mi se pare,
Proxima, planetă mare,
Pe care, la o adică,
Doar tu ai descoperit-o...

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de Dragobete

Într-un colţ de rai se pare,
spun poveştile din buni,
Dragostea zbura ferice
şi făcea prin cer minuni.

Ba se cobora adesea
şi aice, pe pământ.
şi-aducea în cele inimi
numa-nfiorări şi cânt.

Şi toţi îi simţeau puterea
ei de floare fermecată
şi-o păstrau aprinsă veşnic
ca lumin-adevărată.

Era totul doar simţire
cu izvor în zbor de îngeri,
oamenii trăiau ferice
fără lacrimi, fără frângeri.

[...] Citeşte tot

poezie de Leonid Iacob (2009)
Adăugat de Ariana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictura sufletului tău

Pictez şi-aş vrea să dau culoarea bună a chipului tău,
dar ştiu că-mi este-n fire destul de greu
şi-am potrivit o nuanţă ca atunci când eram la Ceahlău,
cu rezonanţe ce-mi fac sufletul mereu în apogeu.
Aplic nuanţe ce-ţi colorează gândul precum florile de măr,
ce vrei s-atingi uşor cu palma, visând gânditoare,
să-ţi dau parfumul clasic, sau modern şi să-l pun în păr
şi cred că ţi-ar place şi vrei să ştii, cum e oare!
Îţi trimit apoi fluturi să-ţi zboare-n pântec şi-n stern,
o frământare ce-o simţi când mi-ntâlneşti privirea,
ce face nisipul din clepsidră să-ţi cern,
ca apoi să-ţi pun aripi să văd însuşirea.
O parte din mine vrea să-ţi facă daruri,
că vreau să fie şi-n răvaş la acel apel
şi-aş vrea să am în tablou atâtea haruri,
ca să mă-închin mereu la chipul tău rebel.

poezie de Eugenia Calancea (18 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ars poetica

Graficianul
îşi poartă frenetic arcuşul
pe strunele foii
imaculate.
Arcuri. Săgeţi. Arcuri. Săgeţi.
Linii drepte.
Curbe.
Ovale.
Intermitente
sau neîntrerupte.
Linii şi cercuri.
Pisc şi genune.
Celest şi teluric.
Real şi vedenie.
Din arii celeste
răsare
teluricul trup
de fecioară:
cunună de stele,
cascadă de plete,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Mătcaş (2006)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea mea, frumoasă floare

Floarea mea, frumoasă floare,
Cu nume de sărbătoare
Ai pământul sub picioare,
Fruntea în stele şi-n soare.

Ai gura dulce izvor
Din adâncul munţilor,
Sub veşnicul tricolor,
Simbol sfânt pentru popor.

Nu laşi viaţa pusă-n sponci,
Scoţi rubinele din scoici,
Te întreci cu mii de doici
Ca să faci statui din roci.

Floarea mea, floare cu rouă,
Să-mpărţim viaţa-n două,
S-o lăsăm curată vouă,
Urmaşilor sub stea nouă...

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!