Citate despre Constantin Brâncuși și România, pagina 2
Poezia lui Eminescu, muzica lui Enescu, sculptura lui Brâncuși... Prin limbajul propriu, muzica și sculptura aparțin universalității. Prin limbă (artisticește intraductibilă fidel) poezia eminesciană e numai a românilor. Ce imens privilegiu!
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Eu am fost primul om din lume care a lansat lozinca "Monarhia salvează România", la Paris, în martie 1989. Nimeni nu știe treaba asta. Eram cu Paul Barbăneagră, prietenul meu cel mai bun în exil, și cu Victor Roman, cel mai mare sculptor modern după George Apostu, care a fost continuatorul lui Brâncuși. Într-o dimineață de martie, le-am spus că încep să miște țările europene, că ar putea cădea comunismul și numai regele ar putea să ne salveze dacă se întâmplă ceva și la noi. Atunci am zis "Monarhia salvează România" și așa a rămas.
Gheorghe Zamfir în ziarul Adevărul (2 noiembrie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la Constantin Brâncuși și România, dar cu o relevanță mică.
Brâncuși: Mihai! Auzi la el!... Îi trebuie vulturi! Mă învață el pe mine estetică!... Vulturi!... România e plină de ciori de bronz... Mihai!
Alex (zâmbește): E un om bun...
Brâncuși: Da? Serios? Păi dacă spui că e Alexandru cel Bun, de ce vorbește ca Mihnea Vodă cel Rău?
replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Niciun artist român n-a avut succes pe plan internațional câtă vreme a trăit în țara sa. Ionescu, Brâncuși, Cioran - au trăit toți în Paris. Se spune că prezența mea în Paris ar da operei mele o anumită urgență. Dar ceva m-a împiedicat mereu să plec. În București am legitimitate.
Mircea Cărtărescu în cotidianul De Volkskrant, interviu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Brâncuși: Așa-mi trebuie! M-am înfundat în Fundătura Ronsin! Orice labirint se termină cu o fundătură. Din fericire, fundătura mea este la Paris... (Privește Cocoșul.) Academia română s-a pronunțat: n-are nevoie de cocoșii mei! Asta e! Lor le trebuie cocoșeii de aur ai burgheziei... Tovarășul Călinescu susține că eu, Constantin Brâncuși, nu sunt un creator, fiindcă nu mă exprim "prin mijloace esențiale"... (Zâmbește amar.) Poate că port și eu o vină! Trebuia să fi întins o mână noilor guvernanți... Intram astfel în grațiile bolșevicilor... Aș putea sculpta chiar acum o colectivistă mulgând vacile "prin mijloace esențiale"... (Râde.) Principesa X pe semănătoare, cariatida puterii populare! (Pauză.) Nu, nu! Am creat sculpturi pentru orbi! Pentru proști, niciodată! (Oftează obosit.) Artiștii cei mari ai țării mele trag la jug... Jalea cioplește mineri vânjoși, oțelari de nădejde... Opera lui Ressu e plină de tractoare! O, Doamne! Mi-e frică să mă întorc la cuibul meu... Vremuri sumbre pentru o pasăre măiastră...
replici din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși (nostalgic): Iar statul nostru românesc m-a îmbrăcat gratis... Eram frumos, ca un ofițer! Uniformă de postav gros, cu bumbi de alamă, pantaloni cu vipușcă verde... Și cizme... (Visător). Cizme adevărate, măi copii... Cizme de piele... Ce știți voi?... Cizmele sunt un vis, pentru un om care a copilărit desculț...
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși
Brâncuși a creat
Coloana Infinitului,
Poarta Sărutului,
Masa Tăcerii,
minuni așezate pe axa
unei mărturii universale.
Coloana Infinitului,
invenție nemuritoare,
spre cer e ridicată,
către soare
cu corpul înfipt în Univers
și temelia într-un loc vacant,
ne atrage mereu cu un aer savant,
mărturie rămasă-n veacuri moștenire,
ordonată geometric cu desăvârșire.
Să dovedească suprem că Brâncuși
a fost oltean get-beget,
un plugar plecat dintre brazde.
Țăran zămislit din pământ românesc
care a înălțat brazda din temelie
[...] Citește tot
poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși (își revine treptat; intră într-un ușor delir): Mărie, Mărie... Artiștii sunt călăuze ale singurătății... Pentru artist, căsnicie înseamnă moarte... Tu ești privighetoare... Te-ai logodit cu cântecul românesc... (Natalia se ridică, apropiindu-se de patefon.) Acolo, în Carpați, trebuie să cânți tu, Mărie, nu la Paris! Nu te părăsesc, iubito! Îmi urmez calea... Atâta tot! Cântă, Mărie!... Mărie și Mărioară... Mărioară de la Gorj... Pe Jaleș în sus, Mărie te-ai dus... Alină jalea poporului meu, Mărie...
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub semnul lui Brâncuși
Când umbra se lungește în asfințit de soare,
Chipul cioplit în piatră al,, Porții de Sărut''
Cu vraja și sublimul smintiți în sărutare,
Ascultă cum finalul imploră început.
E locul unde piatra sărută timpul mut,
Cuvântul zugrăvește din inefabil fraze,
Iar ochii largi sub pleoapă deschiși în absolut
Își caută lumina în spațiul dintre raze.
L-au dobândit poporul, obârșia și vatra,
Ca binecuvâtare a codrilor prin lut
Și l-au jurat pe cruce la poarta de sărut
Să știe tot românul că-i frate și cu piatra.
O operă a lumii cum nu mai este alta
A scos din piatra sacră nimic și absolut
Trudită-n praful stelei din care s-a născut
Din dragostea ciocanului cu dalta
poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Închinare
Mă închin pios, la tine, azi, patria mea,
Ca la o sfântă Catedrală
Și rugăminte fac către Hristos,
Poporul nostru de veacuri să nu piară!
Îngenunchind la sfânta glie,
La neamul nostru risipit pe roți,
Iar la altarul Sfânt al demnității
Cultura noastră este stâlp și temelie,
Strămoșul nostru Eminescu
Cu versul Sfânt al libertății...
Iar tricolorul, veșmânt Sfânt,
Stropit cu sânge, smirnă și tămâie
Pe toți ne apără ca neam
Și Sfântul imn "Deșteaptă-te, Române"
Iar mărturii de glorie și neam,
Eroi ai Evangheliei dreptății,
Iar mir îi sângele celor care zac,
Al nostru Decebal, preasfântul dac.
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A noastră istorie amputată
Suntem un neam care a scris istoria
Am apărut pe-acest pământ de mult
Pentru a cunoaște gloria
Venim din tracii ce prin Troia au trecut
Noi suntem cei ce s-au împotrivit Imperiului roman
Cu prețul vieții am luptat să întemeiem un neam
Și am avut un Mircea, un Ștefan sau Mihai zis și Viteazul
Dușmanii l-au ucis pe el dar nu și crezul
Și jertfa lor ne face pe toți a plânge
Pentru un neam cu o istorie scăldată-n sânge
În sânge de copii și mame
Și-am suferit de boli și de foame
Am renăscut în secolul douăzeci
Întru credință am jurat pe veci
Să fie bine pentru noi și țară
Așa a apărut o generație rară
[...] Citește tot
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce doar banii?
De ce avem sufletul atât de rece?
Ne vindem chiar și ale noastre sentimente...
Și peste toate domnește ura,
Oamenii nu mai înțeleg arta, cultura,
Îndoctrinat, omul nu mai gândește,
Doar banul înger-diavol azi vorbește.
Nici floarea nu mai știm dacă miroase,
Durerea ne pătrunde până-n oase,
Căci am uitat de tot ce-i bucurie,
Străinilor dăm viața ca simbrie.
În suflet nu mai dăinuie iubirea,
Căci cumpărăm cu banii fericirea.
Uităm de sentimente, gust amar,
De omenie. Viața-nseamnă ban...
Trecem prin viață fără să luăm seama,
Nici vers, nici dor noi nu mai știm ce-nseamnă,
Nimeni nu vrea să mai citească o carte,
În schimb ne vindem viețile în rate...
De-acum uităm de plopii fără soț,
De versul blând și cald, melodios,
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
A românilor mândrie,
E frumoasa Românie
Pe pământ la noi
Au căzut mulți eroi.
Iarna, la munte ai plecat
Și pe pârtie te-ai distrat
O frumoasă țară,
Cum nu găsim afară.
Cu podișuri, câmpii, Carpați
Suntem așa de bogați...
Avem păduri, viță-de-vie
Și totuși ne zbatem în sărăcie.
Mereu ne petrecem vacanța
Pe plajă, în Constanța.
Noi o mare superbă avem
Păcat că nu o apreciem.
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Constantin Brâncuși și România, adresa este: