Textele de mai jos conțin referiri la toamnă, dar cu o relevanță mică.
Reproș
Ți-am pus dorința mea în palmă
Și tu ai strâns-o cu-al tău foc,
Ai ars speranța ce mă cheamă,
Acum amarul e la loc.
Cu brațele mi-ai strâns iubirea
Și ai legat-o în mănunchi,
Ai aruncat cu tot cu floarea
Sub care eu ți-am fost un trunchi.
Ți-am strâns din raze doar lumină
Să strălucești, să te-ncălzești,
Te-ai răcorit în nopți cu lună
Și-ai dispărut printre povești.
Acum în ceasul singuratic
Ascult secundele cum trec,
Îmi ticăie în nopți, tomnatic,
Câte-un suspin și apoi plec.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea multe
Mult prea multe primăveri
Și-atâtea veri, și-atâtea ierni
Și toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,
Și mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Și multe nopți scurse pe rând,
Doar frământând, doar așteptând
Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Și norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng
Și mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori șoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... și eu le frâng.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea multe
Mult prea multe primăveri
Și-atâtea veri, și-atâtea ierni
Și toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,
Și mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Și multe nopți scurse pe rând,
Doar frământând, doar așteptând
Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Și norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng
Și mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori șoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... și eu le frâng.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș rămâne
Lumini ascund în ochii mei acum
S-a înnoptat în inimă și-n zi
Venind pe drum înmiresmat parfum
Cu îndoilă amintiri rescriu.
Și toamna-mi desenează printre pleoape
Încerc s-adun culorile din ea
Să-ți caut sentimentele curate
Pierdute sau furate de o stea...
De-aș mai avea o zi la întâmplare
Să te găsesc în vânturile ei
Și noapte-aș transforma-o în ninsoare
Să-mi lepăd fierbințeala din idei.
De aș rămâne doar cu toamna
Mi-oi colora doar visele cu ea
E rece, înnorată sau ploioasă
Și dragostea nu s-ar lega de ea.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E vremea toamnelor cu ploi
Nu-i timpul să ne spunem vorbe,
Nu-i timp să mai vorbim cu patima,
E oră prea întârziată
Și ne-au rămas doar clipele din ea.
Nu-i timpul vorbelor sucite,
Mai bine ne privim ochii tăcuți
Ei ne șoptesc printre clipite,
De vremurile când sclipeau dorinți.
E prea târziu pentru reproșuri
Și-atâta de târziu să răscolim,
Nu vreau să ne-amintim trecutul,
E de ajuns că-n nopți noi îl privim.
Ce vânt sleit suflând ne cheamă
Să ne usuce sângele vioi,
Iubitul meu din scurta primăvară,
E vremea doar a toamnelor cu ploi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pierdute clipe
Tremurătoare și stângace gânduri
Care-au venit l-acest sfârșit de vară
Și-adună clipele ce-s arzătoare
Și lacrima usucă de povară.
În tine am crezut o vară-ntreagă
Ca verdele întins spre o speranță,
Și mâinile-mi cuprinse între clipe
Te aduceau cerându-ți o creanță.
Piedută-n zbor, neprefăcut sărut
Ți-l dăruiam... lumină spre-ntuneric?
Învăluind iubirea-n absolut
Mă lepăd de visări în timp eteric.
Și dincolo de-o vară împietrită,
Din toamnă, te visez dansând cu vântul
Și dincolo de întuneric și lumină
Voi învăța, eu, singură prezentul.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un sentiment frugal
Se duce toamna, vântul m-apasă
Îmi spulberă și zilele din an,
În poartă un trandafir îmi plânge,
Îi dau dreptate, soare nu mai am.
Începe-a ninge-n ochi cu toamna gri,
E pe sfârșite verdele din noi,
Pe-alei din ani veni-va timp târziu
Și ierni ce le-am aduce amândoi.
Mi-e dor de mare, de talazul ei,
Pe fire de nisip aș desena
Să uit de ploi, de vânt și de ninsori
S-aduc iar vara-ntreagă-n viața mea.
Mi-ești vara ce-a trecut din calendar,
Te-am decupat din gândul meu de ieri,
Încerc să-ngheț un sentiment frugal
Și să-l acopăr, să nu mi-l oferi.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Mi-e dor de tine frunză verde
Din primăvara ce s-a dus,
Mi-e dor de tine și se vede
Că-s ofilită spre apus.
Mi-e dor de tine frunză verde
Și de mai crede doar puțin,
Ai înverzi în iarna unde
Eu am albit și-am părul lin!
Te rog, revino frunză verde,
Ajută-mă să fiu copil
Și te-oi uda cu apă rece
Și ți-oi cânta un vesel tril!
E toamna mea în multe ape
Și-s în noroiul ăstei vieți,
Te rog, revino frunză verde,
Ridică-mi mările de poți!
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu mă minți
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată
Căci dragostea ne moare-n anotimp,
E iarnă cu alei întortocheate
Spre inimi nu se-ajunge-n contratimp.
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată,
Căci frunze suntem în bătăi de vânt,
Suntem noi, doi, și iarna o arată
Și și-ar dori un soare-n plin cuvânt.
Să nu ma minți acum, mai bine niciodată
De-am trece singuri gândurile reci
Și vorbe multe, spuse fără noimă
Ce-au transformat din vise în poteci
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată
Am fost făcuți din dragoste si vis
Dar n-am știut culege rodul toamnei
Ducem acum în spate ce e scris.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea... un cuvânt
Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.
De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.
Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.
Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea... un cuvânt
Uitarea a-nceput să doară,
De ieri îmi curge-n amintiri
Și mintea-mi de-mi rămâne goală
Încep să cred că-s povestiri.
De-aș adormi, doar vise sterpe
Mi-ar apărea în ochi închiși,
Doar insomnia nu s-ar vede
În nopți cu pescăruși uciși.
Vroiam doar vara să existe,
Visarea s-o-mpletesc în flori,
Din când în când, ceva din vise,
Să-nșir pe curgătorii nori.
Uitarea a-nceput să doară
Și toamna vine pe alei,
Pe străzi privirea-mi se coboară,
Văd marea mea, în ochii tăi.
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e ploaie
Mi-e ploaie toată poezia,
În vers mă picuri cu-nțelesuri
Și-mi verși un pic din nostalgia
Tot timpului pierdut în mersuri.
Mă picuri ore-ntregi cu vorbe,
Din doi în doi iar numeri ploaia,
Împerechind doar slove ude
Sperând să ștergi din gând văpaia.
Îmi picuri șoapte peste noapte
Și visele-mi pudrezi cu ploaie,
Să-nmoi din dorul către mine
Spre dimineți scăldate-n soare.
Îmi picuri toamna să se ducă
Pe-alei de frunze-npăturite,
De ți-ar plăcea dulcea culoare,
În galben, versuri aurite.
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vacanța mea de vară a fost o toamnă
Vacanța mea de vară a fost... o toamnă,
Lumini multicolore ce-au lunecat în timp
Și te-ai purtat în ceasuri ca o doamnă
Un mod ciudat în care n-am făcut nimic.
Eu n-am știut acum că fără tine
Nu semăn nici un bob din suferința noastră
Și-aștept o vară care numai vine
Sau mă condamn tăcerii care e sihastră.
Ochii-mi lucesc unei întregi pleiade
De frunze și iubiri purtate-n jalnic vânt
Și amăgire-apare-n acoladă
De sunt o mică toamnă cu greu deznodământ.
Vacanța mea de vară a fost o toamnă
Și toamnă va ramâne întreagă în timpuri
Învolburate ceruri mă condamnă
Dispar și-apar, m-ascund printre nisipuri.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri de Crăciun
Cad din cer atât de singuri
Fulgii peste-al meu Crăciun,
Se așează peste muguri
De tăceri care îngân
E doar liniște, Crăciunul,
Ce-a intrat în casa mea,
El cu mine fac tot unul,
Adunat cu vremea sa.
Cad din cer stele de noapte,
Nu prea multe doua, trei,
Sunt răzlețe și sunt toate
Ale mele și-au văpăi.
Cad așa, însingurate,
Întind mâna să le prind,
Sunt prea sus și sunt departe,
Cad arzând și-apoi se sting.
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Corina Mihaela Soare despre toamnă, adresa este: