David Boia despre întuneric

Se pare că şi întunericul e relativ, pentru cei cu lumină proprie nici nu există.

aforism de David Boia (4 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât vederea e mai performantă, cu atât e mai puţin întuneric şi mai multă lumină.

aforism de David Boia (26 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dictator luminat

Din câte s-a observat
În mediul atmosferic,
Cât ar fi de luminat,
Tot emană... întuneric!

paradox epigramatic de David Boia (27 octombrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extemporal

Când efemerul ne domină
Noi nu putem accesa eternul
Atunci fără nici un echivoc
Să nu amânăm facerea de bine
Fiindcă amânarea nu-i a bună
Iar pasivitatea în sine
Produce o deplasare
Spre energii negative
Undeva în spectrul întunecat
În atare situaţie la limită
Numai iubirea statornică
Mai poate salva existenţa
Numai cei din afara timpului
Pot domina cu adevărat trăirea
Ca să devină veşnici şi sacri.

poezie de David Boia (3 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Himera războiului

Fantomă sinistră de duh,
Scrânteşte turbată-n armură
Atacă cumplit din văzduh
Cu mecla-i sinistră, înjură

Apare neghioaba şi urlă
Prin nori de cenuşă şi jar
Accede cu glasul de surlă
Şi varsă din gheare pojar

Provoacă distrugeri, abilă
Loveşte în valuri şi flamuri
Nu ştie de pace, de milă
Întunecă zarea la geamuri

Alungaţi, bestia slută,
Stârpiţi-i făptura-n eter,
Distrugeţi-o sută la sută
Să nu mai renască eu sper.

poezie de David Boia (11 decembrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra amicului

De ce vrei să resusciţi
Întunericul amice
Tu nu vezi că el
Te împiedică să vezi
Mai bine lasă-l să curgă
Ca o apă întunecată
În Marea Neagră
Mai bine lasă-l să treacă
Ca o vale însângerată
Spre Marea Moartă
Mai bine lasă-l
Să străbată Ţara de foc
Poate va căpăta strălucire
Iar dacă nu să ajungă
În Antarctica
Şi să îngheţe acolo
Dar el nu şi nu
Fiindcă el a confundat
Întunericul cu umbra
Şi umbra cu penumbra.

poezie de David Boia (16 octombrie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul e ca un aisberg numai o mică parte e vizibilă cealaltă e nu se vede fiind materie şi energie întunecată.

David Boia (10 iunie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini de sus

Luminile ne predispun la cer
Când vin aduc o lume angelica
Ele se implică sentimental
Total aferent şi corespunzător
Ne scot din întuneric
Şi ne pun chipurile la loc de cinste
Ne ridică din singurătate
Şi ne saltă cu gesturi inedite
Până la locul îmbrăţişării
Acolo într-un portal poetic
Ne dăruiesc noi începuturi
Lumea întreagă pare mai vie
Ca un univers doldora de poeme
Eminamente pur cu mize sacre
Pe ritmuri vibrante ca la paradă
Măsurat în multipli de lumeni
Acolo pun arzător de un curcubeu
Prin panorama unei revărsări.

poezie de David Boia (12 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aspiraţii serafice

Să trecem peste obstacole sumbre
Cu hotărâre şi insistenţă vă spun:
Să nu luăm umbre nici întunericul
De nici un fel pe itinerare
Ocolind obstacole ce vin în răspăr
Să trecem peste zăgazuri cu sârg
Urmărind cu insistenţă răsăritul
Undeva pe plaiuri între fluvii
Am putea găsi raiul potenţial
Precum grecii în Câmpiile Elizee
Precum Adam şi Eva în eden
Acolo cine dezleagă taina virtuţii
Va putea rămâne în tărâmul veşniciei
Acolo s-a născut o nouă generaţie de stele
Acolo sunt dimineţi fără apus
În care prezentul se dilată total.

poezie de David Boia (12 aprilie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternităţi

Aprioric, rând pe rând
La distanţă de un gând
Sub masca unor entităţi
Trec printre noi eternităţi

Intermitent, dar natural
Din timp în timp val după val
Prin vastele singurătăţi
Trec alternant eternităţi

De bună seamă dar haotic
Aşa la modul asimptotic
Compuse cu veleităţi
Trec în văzduh eternităţi

Ascunse în întuneric
Prin aerul atmosferic,
Acum ca şi în alte dăţi
Trec tot mai des eternităţi

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (2 februarie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

În univers energia întunecată are o pondere estimată în procente de şaptezeci la sută, se pare că are cam aceeaşi pondere în mintea şi în conştiinţa noastră.

aforism de David Boia (21 decembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea decăzută

Grupul acela de demult
a făcut o asociaţie
cu nume de stea
steaua aceea era adevărată
obiectivă şi lumina feeric
de atunci s-au succedat
multe grupuri
la steaua speranţei
grupul acesta de acum
continuă asociaţia
cu nume de stea
dar cu ură şi ranchiună
iar steaua lor cea de azi
nu-i nici măcar mată
mai degrabă-i obscură
emană ură şi întuneric
plus multă răutatea
e posibil ca steaua lor
să cadă într-o gaură neagră
vai steaua lor de azi

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triere

Privind cerul
Din perspectivă nouă
De-a dreptul sacră
Vei verdea
Doar partea luminoasă
Din galaxii
Adică cea presărată
Cu îngeri.
În ce timp
Partea întunecată
Ascunde Apocalipsa
Restul sunt răstălmăciri
Din Noul Testament
Şi Vechiul Testament.

poezie de David Boia (3 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Repulsii

Căutam oameni normali
Cel mult de omenie
Sau cel puţin amabili
Într-o asociaţie anume
Nu neapărat amici
Eram mulţumit să fie neutri
Dar am nimerit pe tărâmul celor vicleni
Din ne cunoştinţă de cauză
Nu am bănuit că acolo e infern
Părea a fi un loc luminat
În realitate era ceva demonic
Persoane prefăcute
Diforme şi răutăcioase
Sub acele măşti perfide
Cu înfăţişări blajine
Se ascundeau cei diabolici
Cu caractere întunecate.

poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zălog

Zugravii apocalipsei
Fiare vătămătoare
Impresari decadenţi
Trăiesc mascaţi printre rânduri
La paritate cu Antihrist
Împăratul groazei şi terorii
Aruncă praf în aştrii
Să întunece galaxia
Scot cele multe capete
Cu coarne din neant
Peste pământenii debusolaţi
Aşa din culori sumbre
Pictează conspirativ viitorul
Scriu subversiv alte versete
În variante diabolice
Răstălmăcind prorocia
Sfântului Ioan Teologul
Cât să întunece universul
Conştiinţei umane.

poezie de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără scrupule

Jaful ţării eminamente
Se face la modul bestial
De către formaţii flagrante
Şi vine de cei malefici
Şi se amplifică exponenţial
Aveau dreptate strămoşii
Lupul îşi schimbă părul
Dar niciodată năravul
Iată la noi lupi hapsâni
Care acţionează demonic
În structuri de haite feroce
Şi formează cercuri vicioase
Fără nici un fel regret
Regrete apar în altă parte
În rândul celor jecmăniţi
Iar ăştia sunt mult prea mulţi
Aşa la noi apar nevoile
Şi nemulţumiri şi supărări
Şi alte indignări şi oprobrii
Şi cresc teribil şi se îngroaşă

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (21 ianuarie 2016)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!