Dumitru Sârghie despre sâni

Sonet pentru Ella

Zâmbetul în păr ţi-ai prins,
Ella... ca să nu-l mai pierzi,
Ţuca-ţi-aş ochii tăi verzi
Şi-apoi, umăru-ţi distins!

D-aia eu mă las învins,
Atuncea când mă desmierzi,
Şi, dorind ca să mă vezi,
Ella, iaca mă las prins...

Doamne, aş da mulţi dolari,
S-o aduci din Tuttlingen,
În Carpaţi, la Rovinari,

Ca să-i pun pe trup polen,
Să-i sărut sânii hoinari
Şi să trăim ca-n Eden...

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Transcendent

Mutā-te-n poezie, Miss,
Şi stai acolo sine die,
Scrie cu sânii de sub ie,
Apoi, c-o floare de cais...

Aproape eu de tine mi-s,
De zborul tāu de ciocârlie,
Mutā-te-n poezie, Miss,
Şi scrie-ţi dorul pe hârtie.

Cāci transcendentul a decis
În Parnas, sā ne fim solie,
Eu ţie, Miss, şi-apoi tu mie...
În Paradis sau în Abis,

Prefā-te-n poezie, Miss!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de splendoare şi fragilitate

De splendoare şi fragilitate,
Trupul tău se mlădie uşor,
Străbătut e-n prag de zorior
De-o sublimă electricitate...

Sunt pătrunşi de suveranitate
Sânii tăi cu sfârcurile-n zbor,
De splendoare şi fragilitate,
Pasul tău – mereu surprinzător.

Răspândeşti în jur fertilitate
Şi iubeşti în pace şi onor,
Gândul tău atent, iscoditor,
Licăre de senzualitate...

De splendoare şi fragilitate!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet cu pielea fină

Mă cheamă propria-mi ruină,
Ca să-mi trosnească oasele,
Îndur şi-mi trag ponoasele
Şi-mi ţin privirea jos, în tină,

Căci m-au iubit frumoasele,
Cu ţâţe mari şi pielea fină,
Cu părul lung, minte puţină,
Care şi-au tras foloasele...

Din toate rasele, Madame,
Cu fluturi în stomac şi-n păr,
Ce m-au lăsat sărac şi-n foame,

Cum aş putea să mă răscumpăr?
Perfid, urcându-le pe coame,
De cai sălbatici, făr' astâmpăr...

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet în arcuire

Ce-ai face, de n-ar fi, femeie,
Atâtea frunze şi atâtea flori,
Ningând pe sânii tăi sonori,
Cum ning salcâmii pe glămeie?

Cum ning crenguţe de-azalee,
Cu flori roz-albe şi fiori,
De decuseară până-n zori,
Pe coapsa-ţi stângă, rotofeie?

C-ai face fără muzică şi baluri,
Şi fără aurora-ţi din privire?
Ce-ai face fără Mare, fără valuri?

Ce-ar face trupu-ţi fără arcuire?
Cum ar participa la ritualuri?
Cum ar putea trăi fără iubire?

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ordonanţă

Învăluiţi în nimburi de nobleţe,
Ah!, sânii tăi îşi caută scăpare,
Genunchii tăi, îmbobociţi a floare,
Se-nfiorează, cu delicateţe...

Iar buzele-ţi, adesea, văităreţe,
Resimt urgenţa de utilizare,
Vai, coapsele îţi strălucescîn zare,
Aceleaşi coapse calde, poftăreţe.

Visăm la o erotică vacanţă,
Prin taina muzicală a fiinţei,
Înaintează, Doamne,-o Ordonanţă,

Dezleagă integral frâul dorinţei,
Acea dorinţă plină de substanţă,
Care ne schimbă sângele fiinţei!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin sânge-ţi navighez, solemn...

Sunt noul Cristophor Columb,
Prin sânge-ţi navighez, solemn,
Pe inimă să-ţi las un semn,
Că sânii vreau să ţi-i dezbumb...

Lumini, pe cerul gri de plumb,
Apar, când te sărut pe stern,
Când drăgăstos şi când fratern,
Şi-apoi, la loc, sânii ţi-'mbumb!

Pe trupul tău, noi expediţii
Eu întreprind, din când în când,
Adesea, îţi trimit petiţii,

Ca să mă laşi să-ţi intru-n gând,
Şi-n lunga zi dintre solstiţii,
(Duios, prin sânge lunecând),

Te chem, nebun, la repetiţii!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah!, Petronela, paşii tăi văratici!

Ah!, Petronela, paşii tăi văratici,
Păşesc pe al destinului traseu
Şi-n mersul tău persistă Dumnezeu,
Şi-n carnea ta plâng fluturii ostatici...

Lumini albastre-s ochii tăi hieratici,
Iar trupul tău străluce marmoreu,
Ah!, Petronela, paşii tăi văratici,
Strivesc staminele din androceu!

Şi sânii tăi discreţi, primăvăratici,
Tresar din când în când în decolteu,
Ţi-e părul vânturat de-un alizeu
Şi ochii-ţi sunt, de-a pururi, enigmatici...

Ah!, Petronela, paşii tăi văratici!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul Mariei

Mă uit atent cum ţi-e cusută ia,
În dreptul sânilor tăi falnici,
Solemni în formă şi, în fond, năvalnici,
Şi mă întreb, ca un naiv, Maria,

Ca un copil ce-şi pierde jucăria:
Cine-ţi sărută ochii verzi, şăgalnici,
Şi paşii fermi, de-a pururea, obraznici,
Şi cine ţi-a sorbit, vai!, fecioria?

Şi-aşa cum mă întreb, năuc şi trist,
Îmi pare că se-aude soneria,
Mă pipăi şi mă caut, deci, exist,

Atât cât mai persistă teoria,
În spaţiul ăsta trist, post-comunist,
Că nu mai e la modă gelozia!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru Iulia

O, Doamne, am şi eu un eu al meu,
Să cânt femeile cu nuri duioşi,
Cu coapse dulci şi sâni ambiţioşi,
Născute-n astrograma unui Leu...

Şi-aş aborda, oricând, orice traseu,
Ca să-ţi sărut genunchii preţioşi,
Ah, Iulia, şi ochii-ţi vii, frumoşi,
Şi tot ce ţi-ai ascuns pe sub jerseu!

Irişii tăi, când albăstrii, când verzi,
Râvnesc întru fioruri lungi, complete,
Fiindcă-adesea-n mine te desmierzi

Şi-ntru privirile-mi de doruri bete,
Admit ca-n sânge tu să mi te pierzi,
Ca să-ţi recit o mie de sonete...

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bonsoir, tristesse!

Voi mai merge, oare, alături de timp,
Rătăcit în penumbra fiinţelor triste,
Trăitoare, duios, prin lumini oniriste,
O, Doamne, în al cincilea anotimp?

Ştiu, fericirea n-are destule virtuţi,
Iar Absolutul nu încape prin viaţă,
Aripi de fluturi nu cumperi din piaţă,
Vai!, din mândrie, câţi îngeri căzuţi!

Câtă tristeţe ai astăzi, în inimă, Miss,
Toţi paşii-ţi spre lume te intimidează,
Deşi sângele-ţi şi carnea-ţi vibrează
Deşi-ţi ninge, pe sâni, cu flori de cais!

Aşadar, Miss, urmează-ţi calea din vis!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru Iulia

O, Doamne, am şi eu un eu al meu,
Să cânt femeile cu nuri duioşi,
Cu coapse dulci şi sâni ambiţioşi,
Născute-n astrograma unui Leu...

Şi-aş aborda, oricând, orice traseu,
Ca să-ţi sărut genunchii preţioşi,
Ah, Iulia, şi ochii-ţi pururi luminoşi,
Şi tot ce ţi-ai ascuns pe sub jerseu!

Irişii tăi, când albăstrui, când verzi,
Râvnesc întru fioruri lungi, complete,
Fiindcă-adesea-n mine te desmierzi

Şi-ntru privirile-mi de doruri bete,
Admit ca-n sânge tu să mi te pierzi,
Ca să-ţi recit o mie de sonete...

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel pentru Raluca

Mlădie-n trupu-i fin, precum e ştiuca,
Cu ochi căprui, cu sânii ei rotunzi,
Nicicum tu n-ai avea cum s-o confunzi,
Pe fata graţioasă şi mândră, pe Raluca...

Capabil eşti să smulgi din gard uluca
Şi, după gard, cu ea să te ascunzi,
Mlădie-n trupu-i fin, precum e ştiuca,
Te tot întrebi dacă-ai să-i corespunzi.

Să-i mângâi, vai, genunchii, dar şi buca,
La o-ntrebare-i cazul să-i răspunzi.
" – Vei fi capabil, tu, să mă pătrunzi?,
Că-n caz contrar, te-oi bate cu leuca!"

Mlădie-n trupu-i fin, precum e ştiuca!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătatea mea

Te răzvrăteşti cu rugi şi cu blesteme,
Atunci, când uit de tine, dinadins,
Şi sânu-ţi stâng îţi plânge neatins,
Iar sânu-ţi drept, inexplicabil, geme...

Coboară toamna-n duh de crizanteme,
Luminile oraşului s-au stins,
Vai!, plânge surd eternu-ţi dor nestins,
Că n-am venit acasă mai devreme.

Din patimi, tu surâsul ţi-l extragi,
Din voluptăţi prelungi şi delicate,
Iar sânii tăi, cu gustul lor de fragi,

Clipesc, solemn, întru conformitate,
Căci, ştiu, iubito: tu nu te sustragi,
De-a-mi întregi eterna jumătate...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru aura... Aurei

Eu sufăr iubirea cu fruntea pe sâni,
E un fel de scăpătare-n dezastru,
Îmi plânge, adesea, în sânge, un astru,
Şi, Aura, tu mă scoţi din ţâţâni!

Bem apă din ciutura unei fântâni
Şi sângele-ţi bate, fuior, în albastru,
Prin roiuri de fluturi şi flori de jugastru,
Sărutul, tu, Aura, nu poţi să-l amâni...

Suferinţa e dulce sub formă de chin,
Ea urcă trăirea la rangul de vis,
Sorbindu-ţi păcatul din buze, mă-nchin,

La trupul tău, până mai ieri, interzis,
Simt pe de-a-ntregul că-ţi aparţin,
Şi-ţi conturez... aura, consistent şi precis!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se va răzvrăti luciditatea

Hei, Lil, când se va răzvrăti luciditatea,
În imperiul vast al propriului tău gând,
Îmi vei străpunge firea şi, repede, curgând,
Vei poposi în mine, strivind realitatea...

Vei propaga sublimul şi, dulce, voluptatea,
Aromele din suflet voioasă-mi extrăgând,
Hei, Lil, când se va răzvrăti luciditatea,
Vom rătăci în Eros, în Eros concurgând!

Ador la sânii tăi, candid, sfericitatea,
Pentru a lor trufie adesea militând,
Şi loc îmi fac în tine, în tine fremătând,
Şi-a ta captivitate mi-asumă libertatea...

Hei, Lil, când se va răzvrăti luciditatea!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vedenie finală

Învins de esenţial şi de straniu,
mi se prefiră carnea-n melodie,
melancolia îmi inundă craniu',
ispitele-mi dau aripi sine die...

Înmărmurirea sânilor tăi verzi
fac pietrele să lăcrimeze-n undă,
în recviem de flaut tu mă pierzi
şi-n nimb de alb lumina ne scufundă.

Sudul întreg mi se prelinge-n sânge,
înaltu-ţi zbor converge-n sens invers
şi forţa gândului tău mă constrânge
să-mi scapăt, iute, lacrima în vers...

Mi-au năpădit aromele-n ţesuturi,
când ţi-ai dat jos petală cu petală,
şi,-n patul ierbii invadat de fluturi,
m-ai sugrumat, vedenie finală...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru... sonată

O, Doamne, iubirile-n pantă îmi plac,
Cărările line nu sunt pentru mine,
Iubito, mă pierzi printre coapsele-ţi fine,
Printre buzele tale, ca floarea de mac...

Să servim caviar şi să bem coniac,
Sărbătorim impactul dintre două destine,
Dublu impact între pistil şi stamine...
Cu ochii-ţi căprii, de-a pururi, mă-mpac.

Hai vino, ştii bine că n-ai altā cale,
În dragoste, să nu-ţi pară rău niciodată,
Te-oi ninge pe sâni cu mii de petale,

Ţi-oi înflori cu săruturi genunchii de fată,
Şampanii voi turna pe coapsele tale,
Sonata Lunii ţi-oi pune, Fecioară-Sonată!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E martie, deci

Te caut, Doamnă, oare unde-mi eşti?
Te caut, inspirat, în vechiul castru,
Să-mi luminezi cărarea ca un astru,
Amarul sângelui să-mi îndulceşti!

Când îţi sărut privirea aiurită,
Reintri-ntr-o nescrisă înflorire,
Mă las sedus de calda-ţi bântuire,
Ce mă-nconjoară – rază insolită!

Îţi cumpăr flori aflate-n lăstărire,
Arome torn pe carnea-ţi frăgezită,
Din ce substanţă eşti tu plămădită,
Femeie cu contur de nemurire?

Când sânii îţi miros a izmă creaţă,
E Martie, deci... În mreje-ţi intru iar,
Te-aştept cu vin spumant şi caviar,
Căci sângele mi-i treaz de dimineaţă!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet cu stamine de crin

Ochii pierduţi ai tristelor femei,
Deschide-s-or la Judecata de Apoi,
Şi,-n trupul lor, concepe-vor altoi,
Şi-or naşte, Doamne, vajnici pui de lei!

Cu sânii grei, fragmente vii de stei,
Când va-nflori trifoiul cu cele patru foi,
Ne-or regăsi, o, Doamne, exuberanţi şi goi,
În târgul cu castani, pierduţi printre alei...

Ne-om sfâşia amarul şi-om linge elixirul,
Din sfârcurile-iubirii, venite din senin,
Şi-n sărutări albastre, ne-om iriga delirul,

Cu străvezii şampanii, cu cupe mari de vin,
Deşi, eu ştiu, iubito, că-mi vei goli chimirul,
În timp ce ne vor ninge staminele de crin!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!