Textele de mai jos conțin referiri la suflet, dar cu o relevanță mică.
Săruta-ți-aș ochii bazaochi
Drumul vieții noi ni-l felurim,
Cu risipe-n suflet de parfum,
Căutăm tot timpul, cum-necum,
Cerurile sub care nemurim...
Doamne, ești de-a dreptul filotim,
Te strecori în noi precum un fum,
Absolutul e cu noi pe drum
Și-uite-așa ne îndumnezeim.
Adastăm, Miss, înlăuntrul vieții,
Dor ne e de nevăzuții ochi,
Mă trezește,-n zorii dimineții
Versu-ți alb, nu-ți fie de deochi,
Scris întru prinosul frumuseții...
Săruta-ți-aș ochii bazaochi!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Descânt
Nu mai găsesc odihnă pe pământ,
Ci poate-n ochii tăi, kaki, o clipă,
Iubita mea, eu mă voi adăsta să cânt,
În carnea ta, sub fina ta aripă.
Mă leagănă, discret, al tău descânt,
Și înlăuntru infinitu-mi țipă,
Nu mai găsesc odihnă pe pământ,
Ci, poate-n umbra-ți voi dormi, în pripă!
M-oi odihni, iubito, neînfrânt,
Lăsându-mi trup și suflet în risipă,
Iubita mea, tu floare de tulipă,
Când îți arunci miresmele în vânt,
Nu mai găsesc odihnă pe pământ!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul Victoriei
Nu îți cunosc istoria,
Dar pot în ochi sā ți-o citesc
Cāci, ochii tāi mă ispitesc,
Ce mai aștepți, Victoria?
Migrez precum prigoria,
În universu-ți sufletesc,
Și-n duhul tāu m-adăpostesc,
Sā-mi caut, doamnā, gloria...
De carnea și rafinamentul tău
Eu mā apropii pas cu pas,
Și de-o fi bine, de-o fi rāu,
Eu știu cā tu mi-ai mai rămas,
Precum o razā pe Ceahlāu,
Sā-mi faci luminā în impas.
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Kalasnikov abia-nfrunzit
Atât de proaspăt, versul tău verzui
m-ademenea, duios, din vreme-n vreme,
și dorul meu se-nfiora hai-hui,
învăluit în sfârcurile-ți mov,
iubito, ia-mă azi de unde nu-s,
ia-mă pe sus,
mă umflă cu mascații
și-obligă-mă să îți reintru-n grații,
să-ți mobilez firida din alcov,
ca-n alte anotimpuri, alte vremi...
Și-apoi, întocmai ca soldatul rus,
cu sufletul năpraznic răscolit,
aștept la pieptu-ți dulce să mă chemi,
să te mitraliez cu crizanteme,
cu un kalasnikov abia-nfrunzit!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec fără glas
! scepticismul cărnii mele
i-arestat în ghilimele,
freamăt de singurătate,
minus de vitalitate,
raze de nemângâiere,
suflet greu în deraiere,
cândva cald și rafinat,
trupu-ți, azi, e stat în stat,
iarna viscolește-n noi,
numărăm până la doi,
din înaltul unui pom,
Adam cade iar în... Om,
rămân, clipe după clipe,
îngerii fără aripe,
viața-i îngropată-n vers,
ce tristețe-n Univers!,
murim de esențial,
înotând prin ideal,
cântecul mi-e fără glas,
Doamne, Tu mi-ai mai rămas!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul vieții
Viața-i o cădere înspre Cer
Și-un rapid urcuș spre neființă,
D-aia trebuie s-avem sființă...
Omule, la tine, astăzi, mă refer.
Chiar de ești sărac sau moșier,
Trebuie să treci prin pocăință,
Pentru semeni, tu să ai priință,
Că ești preot, prinț sau liftier...
Toți ne-om răstigni, cumva, pe cruce,
Până și o stâncă se dizolvă-n fum,
După cum se știe, viețile-s caduce,
Nu rămâne-n urmă, decât un parfum,
Sufletele noastre, însă, nu-s uituce,
Timp în care carnea ni se face scrum!
sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
ROGVAIV
Provenit din duh de trandafiri,
Roșul e culoarea marilor iubiri,
Iar Oranjul ține de mister și crimă,
Galbenul ne poartă căldură și stimă,
Fiindcă, Doamne, este rupt din soare,
E suflet rotund și înmiresmare...
Verdele cel crud e-al naturii fală,
Lumină vegetală și pururi regală.
Albastrul distins marele regret
Urcă în azururi, calm și desuet...
Emanat din roua dimineții,
Ce alungă norii și unda tristeții,
Indigoul, Doamnă, e-un sărut discret...
Pe când, vai!, tristețea-i farmec Violet!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parlamentarilor noștri...
Ființe de-a pururi infime
La duh și la cuget, la sens,
La minciunā, sunteți în consens,
N-aveți suflet mācar o câtime...
Nicicând, tresārind, nu v-animā
Iubirea vreun zeu salvator,
Nici priințā n-aveți și nici spor,
Pe viațā, n-aveți drept de stimā.
Sunteți pleava acestui popor,
Vā lipsesc șapte ani de acasā,
Treceți pe drum și florile mor,
De istorie și de noi nu vā pasā,
În dreptul inimii voastre scrie "error",
Vi-i mintea o eternā grimasā...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Risipitor de sine...
Sunt acel teoretician a fericirii
a cărui teorie folosește lumii
și nicidecum mie...
Poezia mea e o terapeutică pură
pentru alții, nu și pentru neantul
din inima mea.
Prin ea, am eliberat oamenii
de frica de moarte și de viață,
iar pe domnișoare
de tulburările sufletului,
de stupiditate, de resemnare,
de prejudecățile virginității și
de prăpastia necunoașterii gramaticii
limbii române...
Sunt un risipitor de sine
înduioșat de soarta aproapelui
și departelui meu...
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spirala unui declin
Trup fugarnic de
vestală,
melodie vegetală,
respiri viața florilor
și gândul culorilor,
falnic, duci până
la Cer
esteticul efemer
simbol al vremelniciei
și al vidului mental,
eroarea insomniei
paradox fundamental!
Clipe sumbre, turbulență,
voluptăți prin excelență,
lunecare-n Infinit,
nadir tandru și zenit,
siluirea timpului,
în cordul Olimpului,
lăuntricul poeziei,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când se va răzvrăti luciditatea
Hei, Lil, când se va răzvrăti luciditatea,
În imperiul vast al propriului tău gând,
Îmi vei străpunge firea și, repede, curgând,
Vei poposi în mine, strivind realitatea...
Vei propaga sublimul și, dulce, voluptatea,
Aromele din suflet voioasă-mi extrăgând,
Hei, Lil, când se va răzvrăti luciditatea,
Vom rătăci în Eros, în Eros concurgând!
Ador la sânii tăi, candid, sfericitatea,
Pentru a lor trufie adesea militând,
Și loc îmi fac în tine, în tine fremătând,
Și-a ta captivitate mi-asumă libertatea...
Hei, Lil, când se va răzvrăti luciditatea!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec trist
Copilā, cu ochi verzi, te rog, ia seama,
Când vei pleca pe drumuri neumblate,
Că vei lăsa în prag neconsolate,
Traista cu povești, păpușile și Mama...
Oriunde te vei duce, oriunde-ai adāsta,
Tu sā nu uiți, copilo, de unde ai plecat,
Sā te întorci, din când în când, în sat,
Sā-l vezi pe al tāu Tatā, s-o vezi pe Mama ta.
Și peste ani, copilo, când prea târziu va fi,
Tu alor tāi, din suflet, tu sā le pui o floare,
C-un gând pios, în lacrimi, le-aprinzi o lumânare,
La crucile lor albe... To be or no to be...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt propriul meu trișor
Sunt obiectul și martorul
propriului meu trup,
iar carnea-mi atârnă de suflet...
Ce minciună salutară e viața,
când ai experiența tristeții
și seara, dar și dimineața!
Nici morală, nici echitate, în lume,
doar dispreț și suferință,
în tot și în toate,
în conștiință, în carne și sânge,
în totul ce râde, în totul ce plânge,
în fiecare timp, răstimp
și anotimp!
Despovărează-mă, Doamne, de trecut,
și lasă-mă gol în fața viitorului,
căci, nu mai știu să exist,
în această perpetuă ignoranță de a fi
propriul meu trișor,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem în... 3 D!
Astăzi, ne ascultăm zâmbetele
tulburător de fine...
Ele transmit muzica tainică
a ființei și a sângelui unic...
Sângele fiului meu și sângele
fiului fiului meu
lujeri de crin cu rădăcinile
adânc înfipte în inima mea!
Totul prinde glas prin tăcere,
toți trei, aflați într-o vacanță
deasupra lumii
un fel de poem în trei D:
Dumitru, Dragoș, David
complici ai Absolutului,
alimentând farmecul zilei
și acoperindu-și golul din suflete,
cu multă, multă iubire paternă...
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce auroră, Miss...
În poezie, totul devine suflet și har
și gândurile-ți o iau razna spre Cer,
de dorul tău, te îmbeți... ce mister!,
care-i, oare, jumătatea plină-n pahar?
Starea de eu a Neantului ți-este soră,
lâncezești în veșnicie și în clar-obscur,
melancolia din ochi îți plutește-n azur,
uneori, Miss, eternitatea durează, o oră...
Timpul se-mparte-n mai multe răstimpuri,
din confuzia totului, înțelept, te desprinzi,
fluturi multicolori se-nmulțesc în oglinzi,
în poezie, iubirile, vai!, devin anotimpuri.
Ce vânt de căințe ades ne cuprinde,
Ce auroră, Miss, din urmă, ne prinde!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, Miss, Dumnezeule mic, elegant și distins...
Nu amărăciunea, desnădejdea, furia și ura,
ci sângele-ți înfrunzit și puterea ta de iubire
te vor vindeca definitiv, Miss, de singurătate...
Numai atuncea, Miss, vei cunoaște măsura,
când vei aprinde cu trupu-ți zoriorii, în neștire,
când verdele-ți din sânge va avea întâietate
Și când te va învălui agonizant, în îmbrățișări,
poezia supremă, cu infinitul ei de necuprins,
când îți vor cânta sânii-ți din gurguiele murii,
Când dorul tău va zbura peste mări și țări
și când lacrimile verzui, din ochii-ți căprii,
pe sufletul meu înserat, se vor fi prelins...
O, Miss, Dumnezeule mic, elegant și distins!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scara lui Iacob
Tristețe nocturnă în suflet,
sânge dornic de spaimă,
duhu-ți, fără răsuflet,
vorbe îngaimă,
ochii-ți se scaldă în lacrime verzi,
iubito, te pierd și mă pierzi!
Lasă nădejdile să-ți cânte,
mirajul frunzei în vânt,
sărutul meu, pe gurguiele-ți sânte
se preface-n descânt
și-ți înalță aripile frânte...
În serviciul sângelui, iubito, îți sunt!
Dorul tău viscol și-aromă
are tonalitatea refluxului Mării,
adevăr fundamental axiomă
visul tău, voluptate ce nu se mai gată,
se-nalță pe treptele Scării lui Iacob,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne strigă, sonor, trandafirii
Visul meu eteric se transformă-ncet,
Într-un vis dogmatic, frust și desuet...
Se făcea, iubito, că erai pe-o scenă,
Sub privirea lunii, goală și obscenă...
Lângă tine, palid, mă găseam și eu,
Des-golit de suflet și de Dumnezeu,
Mă zbăteam, alături, ca să înțeleg,
Cum jumatea-mi strigă după un întreg!
Ți-am șters pudra de santal de pe gene,
De pe sânii păgâni și de pe sprâncene,
Îmbătătoarele arome ale voluptăților tale
Mă atrag, mă resping, m-adumecă-agale...
Dă-mi umbra umbrei tale și apa privirii,
Acum, când ne strigă, sonor, trandafirii,
Tu, creangă-nflorită în sânge de rodii
Renaște-mă-n tine și-n fine plasmodii!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când iubești
Când iubești o femeie cu sânii mici și sfioși,
De inima-i curată, tu te simți mai aproape,
Mai aproape de ochii ei verzui și umbroși,
Mai aproape de gura ei, cât mai aproape...
Când iubești o femeie cu trup de vioară,
Te preschimbi în arcuș fermecat, sângeriu,
O acorzi și-i vibrezi, siderat, subsuoară,
Și-i strivești pe genunchi un boboc vioriu.
Când iubești o femeie cu păru-i de foc,
Te prelingi pe sub ea, ca un șarpe de lavă,
Printre coapsele-i dulci, cu mireasmă de soc,
Murmurând către Cer și Priință, și Slavă...
Când iubești o femeie pe câmpul muriu,
Luminat serafic și cald de raze cerești,
Fii tandru, fii nobil și Om, arcuș sângeriu,
Ai grijă de delicatele ei corzi sufletești...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avidă, Simm, de absoluturi
Cu trupu-ți slim.
Frumoasă, Simm,
Arzând suav, de dor, făclie,
Noblețea-ți stă-n melancolie
Și-n verzi delicii literare,
Cu sentimente-n tremurare,
Cu ample semne de mirare,
Cu dor de neastâmpărare,
Cu inima-ți de soare plină,
Scăldată-n raze de lumină,
În lumea asta, Doamne, vidă,
Ce stă pe loc, să ne desfidă,
Crepusculu-ți de jar din suflet,
C-un zvâcnet și-un măreț răsuflet,
de facto și, apoi, de jure,
poeme prinse-n rugi de mure
și gânduri fine, aromate,
ne-așează, dulce, la picioare,
mereu făcându-ne-o favoare,
de a călca, solemn, pe ele,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Dumitru Sârghie despre suflet, adresa este: