Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Emil Cioran despre învățătură

Emil Cioran

Ce armonie auzim la poarta paradisului? Ce se poate auzi numai acolo? Dacă cu Bach simțim regretul după paradis, cu Mozart suntem în paradis. Această muzică este cu adevărat paradisiacă. Armoniile ei sunt un dans de lumină în veșnicie. De la Mozart putem învăța ceea ce înseamnă conceptul grațios al veșniciei. O lume fără timp, fără durere, fără păcat... Bach ne vorbea de o tragedie a îngerilor; Mozart de o melancolie a îngerilor. Melancolia angelică, țesută din seninătăți, transparențe, joc de culori.

citat clasic din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -99.00- 74.99 lei.
Emil Cioran

Nu mi-ai simțit tăria în negații? Nu te-a cutremurat încordarea din încheieturile ființei? Nu te-au ars rănile mele de mi-ai prevestit sfârșitul? Oare n-ai știut că prin tine am fost tare, că tu mi-ai fost piedica în avântul spre nimic? De ce-mi șoptești de despărțiri, când m-am legat prin tăriile tale de aparențele firii? Nu ți-am cerut îndurare, ci forță în blestem și fulgere în deznădejde. Și nu m-ai învățat tu ca disprețul meu să aibă întinderea iubirii? Dispreț din depărtări este legea ta, singurătate, disprețul culmilor, al culmilor ridicate de iubirea ta. Căci o lume trebuie să fi clădit cu iubirea, ca să poți privi de sus spre ea.

în Cartea amăgirilor
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Emil Cioran

Cine n-a frecventat poeții nu știe ce e iresponsabilitatea și nici dezmățul spiritului. De câte ori îți pierzi vremea cu poeții, de atâtea ori simți că totul e permis, căci ei îți inspiră regrete absurde și monstruoase... Nedând socoteală de nimic, fiindcă nu se adresează nimănui (decât lui însuși), poetul se identifică ondulațiilor lui sufletești. Iubesc poeții, fiindcă nu ajung și nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înțelege. Înveți prin ei să nu mai ai ce pierde.

în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emil Cioran

Eroul grec plătește cu sânge non-sensul destinului; el ispășește absolut răul viețuirii, pe când creștinul în Absolut. Minciuna mântuirii a domolit universul uman și a răpit vieții farmecul înnebunitor al ireparabilului. Omul n-a născocit o lașitate mai rușinoasă ca învățătura eliberării prin raiuri și patroni cerești. Creștinismul e renunțare la soartă, pe când tragedia antică expresie a esenței omului. Pe acesta, Eschil nu l-a ocolit, așa cum face acea credință. Marele elen știa că noi n-avem decât ieșirea unui sfârșit patetic, și că viața-i un exil ucigător, din care scăpăm numai ca proști actori, ca existențe de mâna a doua.

în Îndreptar pătimaș II (2011)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Emil Cioran

Dezgust în fața cărnii, a organelor, a fiecărei celule, dezgust primordial, chimic. Totul în mine se dezagregă, chiar și acest dezgust. În ce osânze, în ce miasme și-a găsit spiritul sălaș! Trupul acesta, care prin fiece por emană duhori în stare să împută întregul univers, e doar un maldăr de gunoaie scăldat de un sânge aproape la fel de imund, un buboi ce schimonosește geometria globului. O, greață miraculoasă! Oricine se apropie de mine mi-arată fără voie faza exactă a descompunerii sale, destinul livid ce-l pândește. Orice senzație este funebră, orice voluptate - sepulcrală. Ce meditație, oricât de neagră, ne-ar putea învăța mai mult decât lecția - decât coșmarul - plăcerilor noastre? Căutați-i pe adevărații metafizicieni printre desfrânați, în altă parte nu-i veți găsi.

în Ispita de a exista, Deșeuri de tristețe
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la învățătură, dar cu o relevanță mică.

Emil Cioran

Carnea se întinde tot mai mult ca o cangrenă pe fața pământului. Nu știe să-și impună limite, continuă să se lățească în ciuda eșecurilor sale, își ia înfrângerile drept cuceriri; carnea n-a învățat niciodată nimic. Prin esență, ea stă sub autoritatea Creatorului, care și-a proiectat în ea instinctele ticăloase.

în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Cioran despre învățătură, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info