Plânge-o fată
Într-o vale îngropată
În amestec de culori,
Prăbușite-n sol și nori,
Singură mai plânge-o fată.
Câte-o frunză muribundă-n
Poală i se-așterne lin
Când trezită de suspin,
Geme udă, sângerândă.
Tremură-adierea rece
Într-un glas mereu suav,
Când al ei surâs firav,
Calea gândului petrece.
Altă lacrimă din nori
Udă frunza-ntunecată,
Care plânge liberată
Ca și ochii visători.
[...] Citește tot
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantasme de iarnă
Pe drumuri izbite
De ger și ninsoare,
Troiene-nrobite,
Se-nșiră bizare.
Mai fumegă coșuri
Prin satul bătrân,
Sub nea tremurând,
Adoarme-un salcâm.
Pe ulițe albe
Tăcerea-i stăpână
Și doar prin povești
Apare vreo zână.
Tresare și râul
În straie de gheață,
Dispare ecoul,
Se mistuie-n ceață.
[...] Citește tot
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Pentru a recomanda secțiunea cu Emil Utalea despre noapte, adresa este: