Gabriel Petru Băeţan despre lumină

Fertilizare in vitro

să înlocuieşti iubirea pierdută cu poezia
să încerci să găseşti fericirea pe Google
şi pe tine însuţi persistând în vicii
să te droghezi cu singurătate şi metafore
fără să poţi uita totul
şi să ştii ceea ce încă nu ai cunoscut

oare nu sunt toate acestea
o încercare disperată de salvare
a fericirii pure
de fertilizare a luminii
într-un abis?

poezie de Gabriel Petru Băeţan din Rugăciunea nefericiţilor (septembrie 2013)
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terapia plânsului

plângi
şi prin lacrimi
se scurg afară din tine toate dihăniile acelea
care ţi-au înveninat sufletul până atunci
şi ţi se arată noi încăperi ale conştiinţei
cu ferestrele spre latura luminoasă a existenţei
în sângele tău explodează revoluţii
sau năzuinţe pe care ţi le credeai amputate
dintr-o dată toate nenăscutele galaxii
vor să îţi îmbrăţişeze atomii proaspăt eliberaţi
şi o limpezime parcă desprinsă din începutul lumii
începe să îţi guverneze carnea
de la ultimul receptor al retinei
până în străfundurile
adn-ului

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proces de conştiinţă

Recitind romanul Procesul a lui Franz Kafka
Mi-au venit în minte toţi oamenii care au murit în închisorile comuniste.
Unii pentru originea lor nesănătoasă!
Alţii pentru posesie ilegală de idealuri!

Condamnaţi încă din uter şi deposedaţi de spaţiul lăuntric
Nimeni nu le-a ascultat vreodată pledoaria!

Ei, mai mult ca noi
Ar merita să li se inventeze Învieri!

Şi totuşi, cu un sâmbure de adevăr
Nu se face lumină!

Nu peste mult timp istoria se va rostogoli pe drumuri bătătorite
Încercând încă odată să ne deformeze percepţiile
Până la absurd!

Recitind romanul Procesul a lui Franz Kafka
Poate fi concluzionat un singur lucru:

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

A opta zi după facerea lumii

a opta zi după facerea lumii
pentru a da mai mult suflu cuvintelor
pentru a i se răspândi voinţa în toate cotloanele existenţei
Dumnezeu a creat poeţii
şi le-a poruncit:
" voi trebuie să fiţi solii mei în orice limbă
şi vestitorii luminii în sufletele oamenilor
nu lăsaţi nici o ureche nemângâiată
nu lăsaţi nici un fir de iarbă neexplorat de ochiul ager al gândurilor voastre

tranformaţi orice detaliu în mirare
şi orice zbucium în capodoperă

domesticiţi umbrele
vorbiţi-le chiar şi morţilor
interogaţi chiar şi pietrele

prin voi speranţa se va infiltra
chiar şi în peştera subconştientului"

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!