Nu dispera
Căderea
nu-i dată spre moarte
ci iar
să te ridici
o fugă să fii
până la ape
norii
ne mai țin de mână uneori
și timpul
ne sapă privirea
înscriindu-ne-n floarea de zi
pe măgura
ochilor
când nu înțelgi nimic
nu dispera
nu te da în lături
înțelesul
caută-l mai profund
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mănăștur - o farfurie de aer pe palmele vântului
mi s-au
sterpezit și ochii de
atâtea priviri
pe sub frunzele de nuc
prin geamul de la balcon
Mănășturul
i-o floare de aer și vânt pe
muchia acestei zile
încrustată cu numele tău
tu
ce parcurgi aceste rânduri
Mănășturul
i-o farfurie de aer pe
palmele vântului ce-ți cântă din frunze
când vremea-i frumoasă și
cu drag îți șoptește drumu să-l bați
de el mai aproape tu astăzi să fii
cu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (26 mai 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâtea priviri
Nu mai plouă
ni s-au uscat și ochii
de atâtea priviri
de atâta așteptare
din zăduf
până-n apus
apa
a uitat să mai vină
pe aripi de vânt
și totul
rămâne pe loc
nici nopțile
nu mai răsar
nici zilele
nu mai apun
căci soarele
s-a topit
și s-a scurs pe pământ
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan din Pe umerii vremii (9 mai 2003)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
România - picur de rouă
România
e piatră luată din stele
un picur de rouă
din Univers
bucuria
primului vers
România
e umbra chipului tău
întins peste ape și munți
e floarea iubirii
de vrei s-o asculți
țâșnind peste hău
România
e mâna fecioarei
ce-n gingășie
cu atâta sete fața își spală
ca luna să fie
și haine de gală
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 februarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
După Psalmul 72
Fiului Împăratului
Dumnezeule
dă-i judecățile Tale
și El
va judeca pe poporul Tău
cu dreptate
și pe
nenorociții Tăi cu nepărtinire
El
va face dreptate
și
năpăstuiților poporului
le va face parte de îndurările Lui
iar
pe copii săracului
îi va scăpa și-i va ocroti
cât va fi soarele și cât se va arăta luna
de Tine se vor teme
căci
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (29 noiembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași rotunzi
Pașii rotunzi
mi se
scaldă pe mână
odată
cu zâmbetul tău
alunec pe
treapta acesta de vis
și-ți
urmăresc privirea
pe fiecare deget
până pe
cumpăna picurului de rouă
între
genele tale ascuns
priviri
ochi
și o mulțime de pași
nesătui de drum
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoarea zilei
Tu
ne conduci
pe aripi de munte
până pe stânca plină de ochi
cu raze și pași
zidită
Numele Tău
i-ascuns în culoarea zilei până pe streașina
tăcută
a norilor
fă-ne Tu
o Doamne
să fim pași
aducători de pace
zbor
și taină
până sub aripa zilei
întoarsă în zi
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (9 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ogrădeasa - Valea Târgului
Ochii tăcuți
ai amiezii ne înveșmântau
în culoarea cerului
și oile ușor
începură să cânte
cântarea ierbii
când aripa vântului
ne atinsese de-abia
era vară
în tufele de la Ogrădeasa
ce ne îmbiau la umbră
să ne răcorim privirea
în mirosul de fragi
și apă de izvor
pașii
ne erau o cântare
aproape de oi
în culoarea zilei
când ochii ni-i scăldam
și-n pașterea ierbii
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid (23 martie 2013)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piața unirii--cluj-napoca
o fugă pe mână
e timpul aici
o ploaie de ochi
căzută din stele
aici
piața-i clădită pe muchii
și clujul
pe palme te poartă
sub picuri
de apă
sub picuri
de gânduri
idei și țâșniri
pe cumpăna
istoriei
altfel se umblă
și altfel se aude
și altfel privirile umblă
sub ploile fixe căzute din ochi
pară și foc
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid, CLUJUL-Bijuteria Ardealului (2014)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amare amintiri
nimic nu mai e
cum a fost odinioară
nici pașii
nici mersul
ocolul
plin de pietre și gol
goluț
în urma pașilor semănați pretutindeni
acum
e plin de iarbă
și e-mbrăcat
în verdele ei pustiu de pustiu
de parcă iarba acesta nu aduce viața ci
doar opusul ei
cohea e goală
câteva lucruri dezordonate și
lipsite de viață
de parcă
niciodată acolo nimani n-a fost
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (23 iunie 2018, Cluj, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obraji înforiți de cuvinte
Cu ziua mă spăl
și cu
zâmbetele tale
îmi
șterg obrajii
înfloriți de cuvinte
până
în albia tăcerii
căci pașii
demult mi s-au pierdut
în umbra ta însuți
nu
mi-au dat în floare secundele
nici măcar
în numărătoarea inversă
însă
izvorul acesta de cuvinte
așa cum îl vezi
tu însuți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 octombrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obraji rotunjiți cu cerbi de lumină
noaptea
ne înflorește iar
fluturând numele tău
în picurii absenți ai nopții
însă plini
de culori în chipurile acestea înflorite pe
obrajii rotunjiți ai aerului cu cerbi de lumină
când noaptea întreagă e un surâs colorat până în dungă
oglinda timpului
îmi înveșmântă ochii și zâmbetul deschis
în licoarea cuvintelor tale
mireasmă și umbră
cernută în
umbră
poezie de Ioan Daniel Bălan (21 decembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai frumos dintre oameni
"Tu ești cel mai frumos dintre oameni. Harul este turnat pe buzele tale: de aceea te-a binecuvântat Dumnezeu pe vecie". Ps.45:2
Tu ești cel mai frumos dintre oameni.
Să mergem în versetul 7, ca să vedem cine este Cel mai frumos dintre oameni.
" Tu iubești neprihănirea și urăști răutatea.
De aceea Dumnezeule, Dumnezeul Tău te-a uns cu un undelemn de bucurie mai presus decât tovarășii Tăi."
Iată că cel mai frumos dintre oameni e numit Dumnezeu de Psalmist, deci implicit și de Dumnezeu, pentru că Dummnezeu vorbește prin Psalmist.
Neputând fi vorba despre nicio ființă, nici de arhangheli, cu atât mai puțin de îngeri, rămâne o singură Ființă căreia i s-ar fi putut adresa psalmistul cu acest titlu și anume: Fiul Lui Dumnezeu, El Cuvântul, Isus Hristos Mântuitorul, dar să vedem dacă e real lucrul acesta, dacă e după cuvântul Sfintelor Scripturi.
În Evanghelia după Ioan, cuvântul Domnului ne spune:
La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.
Iar Cuvântul Lui Dumnezeu, e Fiul Lui Dumnezeu, El Isus Hristos Mesia.
Ca să distingem lucrurile aceste mai profund și mai sugestiv, să mergem în versetul 13, din Tit cap. 2:
"Așteptând fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor, Isus Hristos".
Iată dar că cel mai frumos dintre oameni e tocmai Cel ce a iubit ființa umană mai înainte chiar ca omul să fi fost creat de Dumnezeu, de mâinile Lui proprii, pentru că Cel ce a creat omul e Tatăl din ceruri împreună cu Hristos Domnul, pe atunci, Cuvântul sau Înțelepciunea Lui Dumnezeu.
Deci personalitatea descrisă în Psalmul 45 nu e altcineva decât Isus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, Cel ce a urcat cu crucea în spate pe Golgota, care în momentele acelea "nu avea nimic ca să ne atragă privirile, și înfățășarea Lui n-avea nimic ca să ne placă.
Disprețuit și părăsit de oameni, om al durerii și obișnuit cu suferința, era așa de disprețuit că îți întorceai fața de le El, și noi nu l-am băgat în seamă."
Isaia 53:2,
Cel mai frumos dintre oameni a fost, este, și va fi Isus Hristos Domnul, și Leul din Iuda care va veni să-și ia înapoi împărăția care a întemeiat-o pe pământ, cu atâta suferință, "că îți întorceai fața de la El."
"Ca pana unui scriitor iscusit să-mi fie limba!
Tu ești cel mai frumos dintre oameni "
[...] Citește tot
cântec, versuri de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zgleamăn--Bogata de Jos
Zgleamăn Zgleamăn loc umbros
Cât de mult te-am străbătut
Păcând turma-n sus și-n jos
Nicidecum nu pot să uit
Când cu tata pe pășune
Turma noastră o pășteam
Printre ierburi vii și bune
Mic copil când eu eram
De la Ogrădeasa-n sus
Prin Zgleamăn ne întorceam
Privind cerul spre apus
Oile ni le hrăneam
Printre sutele de spini
Creștea iarba pe la umbră
Ochii tăi să ți-i alini
Căci nimeni nu te conturbă
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (3 noiembrie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiul Celui Prea Înalt--Psalm 72
Ca o ploaie
repede de vară
ce cade
pe un pământ cosit
aducând
mireasma aceea proaspătă de iarbă amestecată
cu gingășia picurilor de ploaie
pe care tu însuți îi simți atingându-ți obrajii
și mâinile
așa
va fi împărăția
Pruncului născut în Betleem
de care
se vor teme oamenii
cât va fi soarele
și cât se va mai arăta luna pe pământul pe care El îl va îmbrăca
în prospețime și în neprihănire
căci
cel neprihănit
în zilele Lui va înflori
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (24 decembrie 2017, Betania Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bogata de Jos--umbra Ardealului pe degetele ploii
umbra Ardealului pe
degetele ploii de vară ce
se desface într-o floare de priviri de
pe Lupoaia
și până la Ogrădeasa
e
satul acesta cântec de ciocârlie și umbră
pe mâna ta dreaptă
Bogata de Jos numit
încă
mai înainte
de a intra în hotarele sale dinspre
Vad venind
cu
brațele deschise satul aceasta te primește
într-un surâs de pomnițe de pădure și căpșuni de câmp
din Priloage culeși
de o aromă și o bunătate cum niciodată nu poți să o mai uiți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (8 ianuarie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privirile ca florile ne ard
Ne-a înflorit timpul în
palme
și privirile ca florile ne ard
printre atâtea cuvinte ce ni se
aștern la picioare
gata doar
de a fi culese pe prima pagină a zâmbetului tău
nu vezi
a înflorit poezia
urmărind mugurii aceștie de cuvinte
și fiecare idee
sosită abia
și timpul
la fiecare ne încape în
buzunarul de la cămașă
când călcăm pe ziare
ticsite de cuvinte
ca un borcan de
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (7 iunie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea zilei când vara-i pe ducă
e cald
vara-i aproape pe ducă
și cu
ultimele-i puteri
încă
mai stânge pământul în brațe
ziua
mai înspre amiază
într-o căldură toridă înbrăcându-l
de
pe degetele vântului
ne picură răcoarea zilei
înviorându-ne ochii în priviri colorate
cu
surâsul cald al cerului
ce ne înveșmântă atmosfera în general
cu
nori albi de albi
mai albi ca
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (21 august 2018, Cluj)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fântâna așteptării
Și ne cad pe mâini iar stele
Cu vibrații de cuvânt
Să te scalzi mare prin ele
Dar cu aripi mici de vânt
Și cu umbre azi de pași
Împletește-te-n lumină
Să rămâi mereu același
Fără pată fără vină
La fântâna așteptării
Un pic stai și te oprește
Să vezi palma îndurării
Mersu cum ți-l rânduiește
Pune-ți azi închipuirea
Ca o piatră de hotar
Nelăsând lipsă iubirea
Din al timpului chenar
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (28 noiembrie 2019, Mănăștur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel ce vine
Cel ce vine
Un
singur fiu
Dumnezeu a născut
conform
Psalmului 2 versetul 7
și
acest Fiu
despică veșnicia
și-o
înflorește cu Numele Său
Cuvântul
Cel de la-nceput
ce singur
era cu Dumnezeu
și
El Însuși
era Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Daniel Bălan despre timp, adresa este: