Rondel la cumpăna anilor
La cumpăna anilor
Am dorit să fie bine;
Pe la porțile străine,
Nu mai suspin de dor.
Au vrut să mă dezbine,
M-au convertit în călător...
La cumpăna anilor
Am dorit să fie bine.
Suport a timpului asprime
Și din asta n-am să mor,
M-ajută Sfânta Treime,
Să nu mai fiu rătăcitor,
La cumpăna anilor.
rondel de Ioan Friciu (2 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clopotul (Gazel)
Departe tunete răsună,
Dispare-ncet clarul de lună
Și-n următoarele minute,
Avem de a face c-o furtună.
În clopotnița cea veche
Clopotul în dungă sună,
De ce clopotul îl trage,
Clopotarul are să ne spună:
Că după-ncetarea ploii,
Iarăși vine vreme bună,
Dar în grădina neprășită
Iar va crește mătrăgună...
poezie de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul ierbii
Iarbă verde-nrourată
Aștepți cosașii să vină,
Nu mai vrei să fii brumată
De toamna rece și meschină.
În nopțile cu lună plină
Parfumate flori te-mbată,
Iarbă verde-nrourată
Aștepți cosașii să vină.
În zorii zilei tulburată
De prima rază de lumină,
Tu rămâi îngândurată,
Firu-ți plânge și suspină
Iarbă verde-nrourată.
rondel de Ioan Friciu (23 septembrie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel limbii române
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o asacult
Și renumele să-i crească,
Vorbită fie cât mai mult,
Iar de Pronia cerească
Va creea în timp tumult,
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o ascult.
Cel plecat să "rătăcească"
S-o țină obiect de cult,
Iar de poate s-o vorbească
Așa cum o făcea demult,
Limba dragă românească
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel peste ocean
Din nou vei suvola oceanul
Gândindu-te la revenire;
O lună ți-a părut cât anul,
Dar ai avut o mulțumire.
Ce-ai trăit e amintire
Ce nu o șterge uraganul;
Din nou vei survola oceanul
Gândindu-te la revenire.
Te va învălui aleanul,
A visurilor plasmuire
Și lacrimile cu toptanul
Te vor scălda în fericire...
Din nou vei survola oceanul.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul bătrâneții
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată;
Iar bătrânețea-ntunecată
Mi-a risipit în păr nămeții.
Când june eram odată
La arme plecam cu băieții;
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată.
Eu n-am dat vreun curs tristeții
Că vine moartea-nfometată
Cu capa ei îndoliată,
Să-mi taie mie firul vieții.
Trecut-au anii tinereții.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel în burg
Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle,
Măsoară zilele ce curg
În sacul vremii ce se umple.
Din foișoare, cu vechi surle
Oștenii la vestiri recurg;
Se lasă seara peste burg,
Răsună clopotele-n turle.
În zorii zilei și-n amurg
Sfințenie este și în gherle,
Căci a venit un demiurg,
Ca să prefacă piatra-n perle,
Se lasă seara peste burg.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul tinereții mele
Orașul drag al tinereții mele
Îl visez și-mi trece nostalgia,
O văd în visul meu și pe Maria
Cu brațele-ncărcate cu lalele.
Angelică era cu părul în inele
Ascultând sub lună simfonia,
În orașul drag al tinereții mele
Ce-l visez și-mi trece nostalgia.
Luna își depune mărturia
Că m-a văzut hoinar sub stele
În căutarea unui joc de iele,
S-o găsesc acolo pe Maria,
În orașul drag al tinereții mele.
rondel de Ioan Friciu (2011)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
SÂNZIENE-GALBENE INFLORESCENȚE-N CORONIȚE
Sânziene - galbene inflorescențe-n coronițe,
Aruncate sus pe case ori sunt prinse în cosițe
În zi de vară-n care în dumbravă cucul a muțit
Într-un timp când fetele-n visarea lor se simt zeițe.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia cu soția grasă
Se plânge că soția-i grasă,
Dar uneori, la zile mari,
Cu bucurie aduce-n casă,
Altă grasă... De Cotnari!
epigramă de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștrii
Luna își revarsă lumina pală
prin perdeaua norilor opali și seci,
scăldată-n unduiri de ape reci
străbate bolta nopții, triumfală.
În zori, Soarele-n veșmânt de gală
urcă-n tării rotund și zâmbitor,
este astrul zilei mai strălucitor
peste vecinătatea siderală...
Când ceru-i tulbur, irizat cu tuș,
când în apusuri se duce la culcuș,
Soarele-ncălzește, ne pătrunde
cu ultravioletele lui unde.
Cât vei mai dăinui bătrâne Soare,
pe Terra să mai crești viețuitoare?
sonet de Ioan Friciu (27 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoinar
Hoinăream prin orașul tinereții
Purtat de amintirile trecute,
Despre iubiri încă ne-ncepute
Înflorite-n pragul bătrâneții.
Pica pe frunte roua dimineții,
Gândul mi-l scotea din vălmășeală,
Îl arunca spre anii mei de școală
Ce mi-au dăruit noi sensuri vieții.
Să nu rămân o victimă tristeții
Mai hoinăresc pe vechea promenadă,
Dar e târziu... și cine să mă vadă?
Nu-i țipenie de om pe stradă...
Doar singuratici pașii mei răsună
Pe sub feeria clarului de lună...
sonet de Ioan Friciu (31 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe ești...
Copil ce pribegești în altă țară
Mereu purtat în gândurile mele,
Departe ești, ca dincolo de stele,
Dar sper a e vedea măcar la vară.
Vei fi avut acolo patimi grele
Când nostalgiile te apăsară,
Al tău noroc începe să răsară
Ș-apoi urmează toate să se spele.
Ascult cum vânturi bat în cercevele
Și mă gândesc că vei răzbi în viață;
Pe casa mea nu cântă cucuvele
Atâta timp cât anii nu-mi îngheață.
Tu, străduiește-te și mai învață,
Să fii întodeauna tot în față!
sonet de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis cu înger
O noapte-ntreagă, treaz sub o răchită
Ascult cum firul ierbii încolțește
Și simt pământul cum se zvârcolește
C-a primăverii sevă e pornită.
Pe cer nocturn un astru licărește,
Iar luna e prin hăuri adormită,
Cu plapuma de nori acoperită
Nimic din raza ei nu se zărește.
A tinereții vlagă e secată
De anii ce s-au dus de-a rostogolul,
Dar nu vor fi regrete niciodată,
În al meu suflet s-a umplut tot golul
Și conștiința-mi este fără pată,
În vis un înger alb mi se arată.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet cu lună și cu vis
Un glob semeț de aur pare luna
Zărită prin lințoliul firav de nori
Cum își cheamă rătăciții meteori
Pe cerul nopții unde ea-i stăpâna.
În Univers, n-am știut ce stele-s Sori
Și n-am putut să le arăt cu mâna,
Dar le-am sorbit cu ochii mei lumina,
Iar sideralul câmp trezitu-mi-a fiori.
Că-n viața asta purcedem trecători,
Iubito mai visez câteodată
Cum te prind încetișor de subsiori
Să te sărut în noaptea înstelată.
Mi se destramă visu-n dimineață,
Onirica icoană îmi dă viață.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet cu lună și cu vis
Un glob semeț de aur pare luna
Zărită prin lințoliul fin de nori
Cum își cheamă rătăciții meteori
Pe cerul nopții unde ea-i stăpâna.
În Univers, n-am știut ce stele-s Sori
Și n-am putut să le arăt cu mâna,
Dar le-am sorbit cu ochii mei lumina,
Iar sideralul câmp trezitu-mia fiori.
Că-n viața asta doar suntem trecători,
Iubit-o mai visez câteodată
Cum te prind încetișor de subsiori
Să te sărut în noaptea înstelată.
Mi se destramă visu-n dimineață,
Onirica icoană îmi dă viață.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timida primăvară...
Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.
Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranță
C-alungă hibernala claustrare.
Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce și-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândește seara.
În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieșim
Liberi să ne-ncălzim la soare?
[...] Citește tot
poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
PREZENTUL TIMP SCURGÂNDU-SE
Prezentul timp scurgându-se,
Un viitor iscându-se,
În via prinsă de toamnă
O frunză ruginindu-se.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet în pas dansant
Pe mal de Mureș tremurau arinii
Și plopii fremătau în vânt tăios,
Pășeai spre mine cu zâmbetul sfios
Să dăm ocol în pas dansant grădinii.
Ca hăituiți de-un anotimp pluvios
În stoluri negre s-ascundeau lăstunii,
Noi, așteptam lumina rece-a lunii
Să ne-nsoțească-n dansul misterios.
E mult de-atunci, s-au îngropat și anii,
Dar uneori mi se dezgroapă-n vise,
Părinții noștri au plecat sărmanii,
Iar porțile ogrăzii stau închise.
Nici tu nu știi prea multe despre mine,
Același sânge încă-mi curge-n vine.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pribegie
Știu că vei pleca, eu visul nuți-l frâng;
Tu dorești să-ți clădești o viață bună,
Nu mai vreau ca steaua ta să apună,
Printre norii toamnei care veșnic plâng.
Peste ani fi-vom iarăși împreună,
Dacă nu voi fi un bătrânel nătâng
Apăsat de de anii ce la piept îi strâng
Și demiurgul n-o să mă răpună.
În urechi și acum îmi mai răsună
Glasul dulce al mamei ce veghează,
Plânge sus în cer și se întristează.
N-am ascultat ce ea a vrut să-mi spună;
Astăzi îmi pare rău și-i dau dreptate:
"Bogăția nu constă în palate!"
sonet de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Friciu despre timp, adresa este: