Lumina noastră de fiecare zi este reprezentată de valorile spirituale care reprezintă principiile după care ne ghidăm viața de zi cu zi.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Oryana Rusus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu privirea fixă...
Cu privirea fixă-n tine
Spune-mi sincer ce-i lumina
Astfel ca, privind în mine,
Să îmi văd cu claritate
Tot defectul meu și vina,
Sesizând că am un frate
Ce-mi înlătură ruina.
O, fixați-mi dar privirea
În ce Este nu-n ce știți;
Definiți-mi ce-i iubirea
Cei ce-n adevăr iubiți
Nu voi care-aveți gândirea
Celor pe cere-i citiți
După cum vă îndeamnă firea.
Spuneți-mi ce e trăirea
Voi ce-n adevăr trăiți
Nu voi care nemurirea
Știți frumos s-o definiți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții (4 iunie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiule, apucă calea
străjuită de lumină;
Căci cinstind Legea divină
o să fii scutit de jalea
care-o să inunde valea
vieții-n vremea ce-o să vină.
Ioan Hapca în Reflecții
Adăugat de Marian Popovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
... ultimul plai
La limita trecerii de ultimul plai
Cu iarbă uscată de Mai și mai,
Pe calul lui galben răsare un crai,
Smucește de "frâie" și murmură "hai! "
Și-o coasă se-avântă să taie un pai...
Otava pălește umbrită de-un scai
Prin care doar vântul mai cântă, la n'ai
Chemănd sumbri nori să ude un trai...
"Văzduhul" muncește să-aducă un "vai!!! "
Și nimeni nu-i zice "Oprește-te, stai!
Lumina răsfiră un fel de "nu-i bai... "
Și spicul măreț, se scutură-n Rai.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se răsfață dimineața
(Meditând la mărturia unui preot
ortodox care s-a întors la Domnul)
Se răsfață dimineața
Peste fruntea unui cleric
Care-și irosește viața
De sub soare, în întuneric
Și nimic nu-i sparge gheața
Sufletului ezoteric.
Conștient că nemurirea
Poposește-n pieptul său
El trăiește fericirea
Unui vis ce duce-n hău,
Fluturându-i strălucirea
Întunecimii celui rău.
Și rătăcindu-se mereu,
După cum îl suflă firea
(Căci uită de Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Tudor Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există beznă pe cale cu Dumnezeu, nici lumină pe cale fără El.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Oryana Rusus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu m-ași bucura de stele
Nu m-aș bucura de stele
dacă acestea n-ar avea
o așa lumină în ele,
nici nu aș putea vedea
frumusețea lor divină
dacă noaptea n-ar ședea
ca un sfeșnic să le țină
vie splendida lumină.
epigramă de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărata realizare
Cine vrea realizează
în viață tot ce vrea,
pe mine mă interesează
doar să mă bucur de ea
și n-am altă bucurie
decât gândul luminos
de-a Îl urma până-n vecie
Pe Domnul Isus Hristos.
poligramă de Ioan Hapca din Gânduri și reflecțiuni
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cheamă-L pe Isus la raclă
În adâncul ființei tale
Este-un loc bine ascuns,
Un loc de suspin și jale
Unde nimeni n-a pătruns,
Nici tu însuți, căci e greu
Să-atingi rănile deschise
Care doar de Dumnezeu
Ar putea să fie închise
Și nu poți să intri singur
Într-un loc întunecat
Și atâta de nesigur
Și greu de înduplecat,
Într-un loc unde tăciunii
Pustiirilor fierbinți,
Țin văpaia stricăciunii
Vie-n totul tale-i minți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Ligia Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când deschidem bine ochii să vedem adevărul gol-goluț din adâncul sufletului nostru, tulburarea și dezamăgirea ne întunecă cerul vieții dar numai confruntându-ne pe noi înșine putem fi umpluți în tot trupul de lumină.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Alexandra Tuliscanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pilat și Adevărul
În fața ta stătea Isus
Și I-ai văzut Dumnezeirea,
Dar, "iată omul!" așa ai spus
Semnându-I hotărât pieirea!
În fața ta era chiar El, slăvitul Împărat
Dar tu, spălându-te pe mâini,
"Ce-i Adevăru?"-ai întrebat,
Privind spre scopul talei "pâini"!
Da, în fața ta stătea Hristos,
Desăvârșitul Adevăr
Dar tu, împăratul vanitos
Te-ai răsfățat în neadevăr!
În fața ta stătea Împăratul
Cel Care le-A făcut pe toate,
Cuvântul Care-A întins Înaltul,
Cuvântul Care totul poate
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai strigat... și Ți-a răspuns
Ai strigat în toiul nopții
Când inima-ți era plină
De adânca beznă-a morții
Și-ai primit pe loc lumină;
Domnul ți-a îndreptat iar sorții
Pe cărarea Sa divină...
De vrăjmaș întemnițat
Și legat în întuneric,
Ai văzut când ai strigat
La Domnul Atotputernic,
Cum ți-a fost iluminat
Iar sufletul cadaveric...
Ai fost groaznic înrobit,
Prins în cursă, la răscruce,
Cu tot sufletul zdrobit...
Dar când te-ai plecat la cruce
Dumnezeu te-a izbăvit
Și ți-a dat o pace dulce...
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Vasile Brendea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cugetarea sănătoasă face inima frumoasă și viața luminoasă.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luminează-ți cerul
Într-o lume îndurerată
Și mereu preocupată
Doar de propria-i durere,
Cu vederea tulbură
Din orice punct de vedere;
Fii lumină adevărată
Plin de har și de Putere
Cum Sfânta Scriptură cere
Că-astfel Cerul ca răsplată
Ți-L dă Domnul cu plăcere.
poligramă de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Vechile cărări" sunt înguste și cu gropi, dar bine luminate!
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Oryana Rusus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când citești cu credință în Sfânta Scriptură ți "se luminează fața de bucurie" dar nu-l poți alunga pe cel rău departe de tine, însă punând în practică, "cu încredere neclintită" ceia scrie în Ea, devii lumină și cel rău nu poate locui în preajma ta.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cine oare...
Pentru cine oare, oare, pentru cine
Ți-ai lăsat Tu, slava, și-ai venit în lume?
Pentru mine, Doamne, și pentru oricine,
Pentru-oricine crede în slăvitu-Ți Nume!
Însă și credința vine de la Tine,
Prin Cuvântu-Ți Sfânt și un har anume,
Harul de-a pricepe Legile-Ți divine.
Pentru cine oare, oare, pentru cine
Te-ai jertfit pe cruce, Miel ispășitor?
Pentru mine, Doamne, și pentru oricine,
Pentru-oricine caută și-azi un Salvator!
Dar lumina 'ceasta e tot de la Tine
Prin Cuvântu-Ți plin de har mântuitor,
Un har sfânt ce umple tot golul din mine.
Pentru cine oare, oare, pentru cine
Ești Tu Mare Preot, în Locul Preasfânt?
Pentru mine, Doamne, și pentru oricine,
Intră prin credință, în Noul Legământ!
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din Comorile de har (7 ianuarie 2018)
Adăugat de Sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
După cum știți fiecare
Mama, suflet mare are
Și pe-al ei suflet apasă
Tot ce e în întreaga casă.
Și sufletul ei cuprinde
Orice foc care se-aprinde
În inima celorlați,
Când la masă, adunați,
Spun de ce sunt apăsați.
Mama-i o nemărginire
De speranță și iubire
Care-aduce cu-a ei mână
În căminul ei lumină
Ea găsește oricând putere
Să mai poarte o durere
Într-a pruncului favoare
Ca-n furtuni să-i fie soare
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Predicile îmbăiate în rugăciune, scaldă ascultătorii în razele Luminii divine.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de George
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o noapte când iubirea...
Într-o noapte când iubirea era stea îndepărtată
Și lumina ei în suflet, o himeră nesperată,
Iată, din văzduh răsună cânt de-o Veste Minunată
Și-o Stea nouă înghite noaptea, când pe boltă se arată.
Iosif și Maria bat, ca străini, din poartă-n poartă
Însă rece-i orice casă și-omenia-i înghețată;
Bunătatea-i vestejită, mila-i parcă sufocată,
Îndurare nu-i nici unde și iubirea parcă-i moartă.
Dar Lumina Se coboară în sublimele-i cântări
Care umplu tot văzduhul din Înalt și până-n zări
Și păstorii vin la Taina Minunate-i îndurări
Care vine de Tatăl cu-ale Lui binecuvântări.
Vin și Magii, de departe, plini de daruri, să se închine
Celui care-A fost și Este; A venit și iarăși vine...
Proorocița Îl preamărește glăsuind Taine divine...
Simeon, mânat de Duhul, Pruncul Sfânt în brațe-L ține
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Sanda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Hapca despre lumină, adresa este: