Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ioan Petru Culianu despre moarte

Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.

Ioan Petru Culianu

Amintirile se duc, sentimente precum acesta persistă. Ele formează un tipar emoțional care m-a ajutat să trăiesc și mi-a pricinuit atâtea necazuri câte am putut duce (ambele lucruri sunt inextricabil legate, astfel că viața, în cel mai intens punct al ei, poate fi resimțită numai în moarte; acum pot s-o spun; n-aș fi îndrăznit să rostesc o asemenea banalitate față de Alice H., care era incredibil de inteligentă; da, era și așa).

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.
Ioan Petru Culianu

Sa'id ibn Misjah a descoperit proprietățile sunetului în momentul când se afla în mare primejdie de a fi ucis de un tâlhar. Acesta își ridicase paloșul și se pregătea să-i despice țeasta. Lui Sa'id ibn Misjah i-a fost atât de frică, încât strigătul pe care l-a scos a rămas inuadibil, dar tâlharul s-a frânt și a sucombat sub lovitură. Sa'id ibn Misjah a mulțumit lui Allah care e mare și s-a pus să experimenteze proprietățile sunetului.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Plimbându-ne din loc în loc pe pământ, suntem nevoiți să admitem că nu există o singură, ci mai multe realități singulare, create de un mare număr de spații cultural-istorice diferite. Într-un anume sens, trecutul fiecărei culturi nu este nici el mort, iar viitorul ei este deja prezent "in nuce"; nenumărate universuri ne așteaptă după toate colțurile: în anumite locuri, ajunge să traversezi o stradă pentru a schimba ostensibil universul.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Înțelepții s-au întrunit într-un foarte tainic Consiliu, uitând toate vechile discordii ce despărțeau limbile și triburile. Nimeni n-a știut de aceasta, în afara înțelepților înșiși. Iar cei care, morți fiind ori suferinzi, n-au putut să participe în carne și oase, și-au trimis sufletele sub aparența unor tinere femei. A fost cu adevărat evenimentul cel mai de seamă ce poate fi imaginat: între înțelepți se aflau niște squaws și ele erau mai înțelepte decât înțelepții!

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Mizeria este și ea trăsătura unui univers complet, psihic, etic, estetic. Mizeria, în toată tristețea ei, colcăie de viață ca o mlaștină. E departe de moarte. Vezi flori de nufăr ridicându-se din noroi pentru a fi rupte și luate; vezi insecte înghițite de pești și broaște zbătându-se în cioc de cocor; un stol de păsări inofensive prosperă hrănindu-se cu țânțari, iar păianjenii și-au răspândit pânzele printre toate trestiile, în bătaia vânturilor. Agale, păsări mari așteaptă în ocoluri cadavre pe măsură.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Ați văzut vreodată vreun zorab? Eu am văzut unul, mort, în Borbisthanul meridional. Înainte de-a fi fost împușcat, omorâse un lup, o cămilă și trei țărani. E o pisică tot atât de sălbatică pe cât erau odinioară pisicile, cu două sau trei milioane de ani în urmă. Sare direct la ochi, pe care-i străpunge cu ghearele-i ascuțite; mușcă vena jugulară ca o mașină mortală. Totul durează cel mult un minut. E rapid ca o clipire de gene și sângeros ca un cuțit de abator. E arma zoologică, cel mai de temut și cel mai eficace instrument al Bedeker-ului imperial.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Într-adevăr, mesajul pe care-l memorase conștient spunea adevărul: Roțile sunt aici. În consecință, mesajul căruia rTe-hu îi ignora până și existența trebuia să privească un adevăr de ordin superior. Pe de altă parte, nici nu era exclus ca, de astă dată, cele două mesaje să fi fost inversate dintr-un motiv oarecare sau fără niciun motiv, în confuzia momentului. Lama care i le încredințase își găsi moartea organizând o diversiune ca să-i permită lui Dalai Lama să ajungă la frontieră; stăpânul lui rTe-hu și cei doi înlocuitori ai lui fură uciși într-o ambuscadă înainte de a ajunge la Sikkim.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Maculburgul prefera să pună mâna pe o țară sănătoasă din punct de vedere economic și întru aceasta i se lăsă mai întâi lui Bostan grija de a diminua oareșicât efectele tuturor acelor evenimente care, în patru ani, provocaseră moartea a șase milioane de jormani. Ar fi fost un joc de copil pentru Maculburg să răstoarne fragilul guvern Bostan, mai ales că mii de agenți ai Bedeker-ului mișunau acum în Jorjan, unde se aranjaseră în slujbe convenabile. Fiecare zbatere a guvernului nu făcea decât să-l înfunde și mai mult în acea pânză de păianjen vâscoasă și inextricabilă pe care i-o țesea Maculburgul.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

De astă dată, on-po se înșelase: mai mult decât fugarii care s-au stabilit aiurea, rTe-hu fusese teribil de important în istoria țării sale, în așa măsură chiar încât unii sunt înclinați să facă din el un Buddha Tăcut, un Pratyeka Buddha. Prin moartea alergătorului, ultim depozitar al mesajului, Tibetul săvârșise un ciclu care se încheia acum în scrâșnetul roților, în indiferența oamenilor, în munții înzăpeziți ai Elveției, în librăriile de științe oculte, în magazinele de tămâie și relicve, în locul din Boston, Massachusetts, unde Ochiul Imperturbabil al Zeiței Tara veghea asupra lumii de smarald a rețelei bancare Bay Banks.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Pentru oricine altcineva, în afară de câțiva vrăjitori, copilul era cât se poate de mort; nu și pentru Gya-zò, care percepea în plus și necesitatea imperioasă a recuperării lui. Gya-zò, călugăr Nin-ma-pa fără vârstă, știa că poporul său era amenințat de o tragedie; copilul din fața lui avea să fie o parte a acestei tragedii și el nu putea să dispară înainte de a-și fi îndeplinit menirea. Și fosta Scufie Roșie îi transmise din căldura sa și din puterea scuipatului său cu care-i frecă fruntea, executând apoi toate operațiunile reanimării trupului pe care-l purtă până la porțile mânăstirii Tashihunpo, încredințându-i-l fără niciun cuvânt călugărului portar.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Bătrânul mergea domol, când dispărând, când apărând din nou printre tufișuri; traseul îi era labirintic, fără îndoială din cauza accidentelor de teren pe care doar el le vedea. Această mișcare interminabilă sfârși prin a o exaspera pe biata femeie. Dintr-o eroare de optică, avea impresia că apariția se depărta de ea, în timp ce ea, în ciuda fricii, dorea din răsputeri să se apropie. Atâtea excitații se amestecau în ea, încât trupu-i începu să secrete de-a valma lacrimi, sudoare, salivă și umori vaginale, iar bătăile dezordonate ale inimii îi urcau în gât, îi răsunau în timpane. Semn de moarte sau semn de viață, bătrânul putea să fi fost acolo fără vreun motiv oarecare.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Ministrul de finanțe, a cărui administrație, în buna și vechea tradeție jormană, n-a excelat prin onestitate, se întoarse în țara al cărei cetățean devenise, descoperind deodată că în Jormania nu beneficia nici măcar de drept de vot, fiindcă fusese privat de Gologan de naționalitatea jormană. Gâscan, scriitor de avangardă și dușman personal al lui Boba, după ce fusese ales ministru de maculiștii reformați încercă să fugă și-și găsi moartea într-un accident de automobil. Butan, ministrul energiei, se sinucise lăsând o scrisoare de adio (pe care uită s-o semneze) pentru mama sa. Scrisoarea, a cărei autenticitate a fost contestată, spunea: "Dragă mamă, nu avem energia necesară. Nu te demoraliza și întoarce-te în Brazilia."

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Cu fiecare adversar ucis, războinicul mai capitaliza niște "raze de lumină": avea atâtea câte pene la banderolă, dar n-avea niciodată tot pe-atâtea suflete (tratatul rezerva două pagini rațiunilor insondabile ale distribuirii sufletelor și "razelor de lumină"; din păcate, se pare că n-am înțeles nimic din asta, pentru că în notele mele nu fac decât această scurtă mențiune). Pretutindeni există raze de lumină, în omul alb și în lupul de prerie, în întreitul strigăt al cucuvelei și în buruieni. Dar nu există decât o mie de miriade de suflete, iar unele dintre ele se odihnesc de veacuri. Asta înseamnă că rămân întotdeauna niște suflete nefolosite. Cât despre întreitul strigăt al cucuvelei, e un semn prevestitor de moarte la indienii Sioux.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

N-am nicidecum intenția de a expune aici doctrina din Tratatul despre revoluțiile (sau mai degrabă "transmigrările") sufletelor, fiindcă, la drept vorbind, nu cred că am priceput-o prea bine nici eu. Cel mult, e vorba, în ultimă instanță, despre copularea Celui Drept, care scoate un suflet din mijlocul "cochiliilor" (sau "cojilor": qelipoth) ca să-l aducă pe lume; la moartea omului, acest suflet e mântuit. Dar va trebui așteptat mult până la sfârșitul lumii, care va avea loc atunci când toate sufletele poporului ales vor fi mântuite, fiindcă, în principiu, numărul total de suflete este cuprins între aceste două cifre fabuloase care sunt șase sute de mii la puterea șase sute treisprezece și șase sute de mii la puterea șase sute de mii.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

O altă nenorocire, secundară pentru mine, sunt informațiile sau aluziile inexacte pe care ni le furnizează Jégut despre acest Tratat pe care-l publică sub numele de Isaac Lôriah. Prima pagină a cărții conține într-adevăr aceste precizări anonime, dar aparținând fără îndoială traducătorului: Isaac Lôriah, deși de origine și dintr-o familie germană, s-a născut la Ierusalim în 1534 și a murit la Jafet, în Galileea de nord, în 1572, la vârsta de 38 de ani. Cum lăsase cu limbă de moarte ca operele sale să fie îngropate împreună cu el în mormânt, discipolii săi, dintre care cel mai cunoscut este R. Chaim Vital, nu s-au dat înapoi de la a folosi un subterfugiu rabinic ca să păstreze opera maestrului, respectându-i în același timp voința á la lettre.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Al-Kindi atât era de melancolic, încât a hotărât să-și pună capăt zilelor și s-a urcat pe o faleză stâncoasă ca să se arunce în apă de la înălțime, iar lumea să creadă că fusese un simplu accident. Dar nu asta-i era soarta, pentru că pe la mijlocul cărării a întâlnit un personaj bizar, în care, mai pe urmă, avea să creadă că-l recunoaște pe acela pe care arabii îl numesc Khadir și persanii Kezr, pe Abraham, Jidovul Rătăcitor, a cărui identitate însă e departe de a fi sigură; fapt e că el se manifestă în împrejurări excepționale, spre a le da de înțeles anumitor oameni că nu le-a sosit încă ceasul morții (creștinii l-au numit uneori Diavol, dar desigur se înșelau; creștinii au oroare de miracol - de aceea printre ei nu mai există miracole de două mii de ani).

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Ines se rugă Fecioarei fără a-i preciza despre ce era vorba, căci Fecioara se presupunea că-i cunoaște necazurile; dar, la drept vorbind, se rugase deja de atâtea ori încât nu mai nădăjduia într-un ajutor supranatural imediat. Într-adevăr, niciodată nu se produsese nimic extraordinar; iar acum, mai degrabă decât reîntoarcerea celor dragi, își dorea propria-i moarte, blândă, de s-ar fi putut. În clipa aceea se apropie de ea un bătrân; îl văzu venind de departe, croindu-și drum prin mărăciniș. Se concentră asupra imaginii lui, uitând de propriu-i trup istovit și de cuvintele care-i circulau mecanic în spațiul lăuntric, undeva prin dreptul inimii, nu al capului. Mâna stângă i se strânse instinctiv pe o piatră: apărare, teamă, speranță, toate acestea n-au nume, toate trec prin niște filtre necunoscute.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Mulțumită lui Dumnezeu, către 1880 întreprinderea Van Haeren e înfloritoare. Samuel se îmbarcă din dorința de a cunoaște lumea. Pe vremea aceea, încă nu împlinise treizeci de ani. Cine știe de ce, transportă arme în Mexic, iar imediat după aceea e văzut întreținând relații strânse cu indienii Sioux din Statele Unite. Acolo întâlnește un metis, pe un anume Luino, urmărit pentru comerț ilicit de arme și de alcool. Luino e socotit și se consideră el însuși unul dintre cei mai buni prieteni ai indienilor Sioux: fusese adoptat de un trib și se însurase cu fiica șefului. Hăituit de federali, se deghizează în babă, ceea ce-i aduce o poreclă răutăcioasă din partea anumitor adolescenți. Și totuși se spune că alcoolul lui e otrăvit, iar prima pusă pe capul lui, "mort sau viu", urcă de la 100 la 250 de dolari.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

În 1993, două milioane de zorabi, urmați prudent de armata lui Bostan, s-au îndreptat către Jorjan, necropola presidentială. În piața palatului regal au fost atacați cu rachete, obuze, grenade, mitraliere. Mare parte a zorabilor fură masacrați. Cei scăpați s-au arătat însă și mai feroce când palatul a fost în cele din urmă cucerit. La 31 mai 1993, la ora nouă seara, cei 78, după o rezistență disperată, pieriră de o moarte atroce. La 1 iunie, armata lui Bostan alungă restul de zorabi din capitală cu ajutorul unei puternice esențe de trandafiri de fabricație bulgărească, al cărei secret fusese dezvăluit de Solcan, care pretindea că-l aflase de la un vânzător imaculist de tabele cu efemeride. În ziua aceea, trupele Maculiei îi sfidară mai mult ca oricând, de dincolo de râul Putan, pe ultimii grăniceri de la frontiera jormană.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

În vremea noastră, șoarecii sunt folosiți pe o scară fără precedent în sociobiologie, încât se poate în mod legitim ridica întrebarea dacă eu nu cumva supraestimez importanța cazului lui Mayow. Trebuie să admit că există în el ceva foarte primitiv, dar, după cum ne arată antropologii, lucrurile primitive nu sunt obligatoriu depășite dacă le comparăm cu cele mai elaborate. Astăzi, de pildă, ei supun șoarecii, singuri sau în cupluri, unor condiții de stress crescând, cauzat de un zgomot comparabil cu acela al frigiderului meu, doar că din ce în ce mai puternic. Șoarecii singuri își pierd somnul și libidoul și în cele din urmă mor; cuplurile, dimpotrivă, încep să se bată, își ling rănile și supraviețuiesc atât cât ține viața lor de șoareci. Cercetătorii folosesc acest exemplu spre a dovedi că e mai bine să te căsătorești, decât să arzi, dar eu nu sunt deloc sigur că au dreptate.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Petru Culianu despre moarte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info