Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ioan Petru Culianu despre timp

Ioan Petru Culianu

Incidentul cu zorabii îl înspăimântă pe Jacan. Se închise în palatul regal și, cum vremea în care energia-i sexuală era neistovită trecuse, juca tot timpul șah cu Baban, care pierdea din prudentă. Nu îndrăznea să mai iasă în oraș, unde răzmerița continua și unde cadavrele anonime, victime ale zorabilor, ale militarilor sau ale foamei, se îngrămădeau de-acum în plină stradă, unde mașinile nu mai circulau de ani de zile din lipsă de benzină, iar pietonii nu mai cutezau să se aventureze dintr-o elementară precauție. Jorjanul devenise o necropolă fetidă. Numai zorabii mai manifestau interes față de ea. Coborau de la munte, din ce în ce mai numeroși și mai amenințători, îndreptându-se inexorabil către capitala aproape pustie. Înaintau mai ales noaptea, pricinuind pierderi grave resturilor de armată care nu trecuseră de partea rezistenței. Pentru că era și o adiere de spirantă și se spunea că va veni cineva, trimis de americani, ca să ajute poporul.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.
Ioan Petru Culianu

Pentru mine Borges rămâne scriitorul cel mai important al secolului... Dar asta pentru că are curajul să utilizeze literatura în scopul unei dezbateri vitale și profunde. Ceea ce filozofia ar fi trebuit să facă, dar nu poate din cauza lipsei de vitalitate la care este condamnată de Academie, de Universitate, de situația ei, precară astăzi.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

După aceea, dat fiind că n-avuseseră nimic de mărturisit, au fost aruncați într-o celulă și bătrânul Garcia, căzând, și-a crăpat țeasta și și-a dat duhul până a doua zi, când eroarea deveni manifestă și colonelul Pereira ordonă să li se dea drumul de îndată ce vor fi în stare să umble. Cei doi frați erau năuciți și nu voiau să se miște. Au fost părăsiți acolo cu puțină hrană timp de zece zile și fără îndoială că ar fi fost uitați pe vecie de n-ar fi fost criză de celule.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Ați văzut vreodată vreun zorab? Eu am văzut unul, mort, în Borbisthanul meridional. Înainte de-a fi fost împușcat, omorâse un lup, o cămilă și trei țărani. E o pisică tot atât de sălbatică pe cât erau odinioară pisicile, cu două sau trei milioane de ani în urmă. Sare direct la ochi, pe care-i străpunge cu ghearele-i ascuțite; mușcă vena jugulară ca o mașină mortală. Totul durează cel mult un minut. E rapid ca o clipire de gene și sângeros ca un cuțit de abator. E arma zoologică, cel mai de temut și cel mai eficace instrument al Bedeker-ului imperial.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Guzgan admitea necesitatea unei democrații reale, dar sublinia faptul că ea va trebui să fie realistă, adică de bun simț. "În seara unor alegeri cu adevărat libere în Jormania", spunea el, "trupele de la Maculburg vor trece Putanul și vor fi la Jorjan în douăzeci și patru de ore; nu vor întâmpina nici o rezistență". Iar Bolovan replica: "De aceea trebuie pregătită o rezistență. Trebuie să arătăm opiniei publice mondiale că suntem efectiv capabili să ne apărăm idealul. Ați văzut Borbisthanul? În cincisprezece ani, maculiștii n-au fost în stare să-i biruie pe partizani".

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

La spital, luni și luni de zile mi-a fost peste putință să întreb ceva despre Miss Emeralds, căci Ted L. nu mă vizita niciodată singur. O vedeam adesea în vis, mereu blândă, tandră și nevinovată. La trezire, simțeam în gură acel nelipsit gust de sare marină pe care l-am asociat cu prezența ei. Am aflat până la urmă că suplinitoarea noastră de istorie părăsise universitatea o dată cu mine, pentru că bătrânul profesor se întorsese după vacanța de Crăciun. Fusese deja aproape uitată și nu-și lăsase nimănui adresa. Dar ipoteza cea mai probabilă era că se întorsese la familia ei, în Tennessee.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

De luni și luni de zile, același vis se repetă: o tânără de o frumusețe suprafirească îmi retează capul cu pletele-i roșcate (operația nu e dureroasă, ci extrem de înspăimântătoare: capul ce se rostogolește conține în el memoria mea și deci o identitate care dispare, fără prea multe remușcări, de altfel), apoi, fărâmițată în mii de imagini, îmi pătrunde în toate ungherele și cotloanele trupului: circulă prin sângele meu, îmi umple toți porii, se aține în carnea și în respirația mea, e prezentă în gândurile mele, înlocuiește tot ce-am iubit în trecut și toate speranțele mele proiectate în viitor.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Identificarea lui Aiôn-Dionysos apare la autorii creștini și neoplatonici. W. K. C. Guthrie se întreabă dacă ea nu face parte "din sincretismul foarte particular și alegoric al acelei epoci", dar ar trebui să ne reamintim că înaintea descoperirii unui papirus din secolul al III-lea, conținând o listă a jucăriilor simbolice ale lui Dionysos (titirez, romb, arșice, oglindă), mitul orfic nu era la drept vorbind cunoscut decât prin mărturiile a trei autori creștini a căror activitate e de situat între începutul secolului al II-lea și jumătatea celui de-al IV-lea, și anume Clement din Alexandria, Arnobius și Firmicus Maternus.

în Iocari serio – Știință și artă în gândirea Renașterii
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Legenda începe pe la mijlocul anilor '70, când în satul de munte își face brusc apariția o femeie de vreo cincizeci de ani, Ines Garcia Clemente, nepoata lui Pedro Garcia Luciente, membru al vechii familii Garcia al cărei nume este purtat de o jumătate de sat ca patronim și de cealaltă jumătate ca matronim (există doar puțini Garcia Garcia, iar Institutul Epistofelic i-a privit multă vreme cu suspiciune, deși toată lumea știa că mama și tatăl proveneau din sate diferite). Noua sosită e bine primită de clan; își pierduse bărbatul și cei doi fii și n-avea rude decât la Mesala. Ines vorbește puțin, iar când vorbește e incoerentă.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

rTe-hu n-a mai găsit pe nimeni la Tashihunpo care ar fi putut să-i primească mesajul. A făcut deci cale întoarsă și a revenit în Lhassa, de unde Dalai Lama și suita sa fugiseră la timp, nu către Miazăzi, ci către Apus; într-adevăr, ținând-o într-o goană nebună, aveau să i-o ia înainte dușmanului cu câteva minute și, abandonând aurul, dar nu și sulurile sacre, aveau să ajungă la Shrinagar și de acolo în Elveția. Orașul sfânt era deja ocupat; puțin a lipsit ca rTe-hu să nu fie arestat, dar trupul său a știut să profite de confuzia generală și a continuat să alerge, în timp ce spiritul i se bucura imperturbabil de suava îmbrățișare a Zeiței Verzi.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

La Maculburg, se află în două minute că zorabul dăduse lovitura, dar trebui ceva mai mult timp spre a se căpăta certitudinea că-i atinsese pe președinte și pe soția sa. Lucrul deveni absolut limpede când cele douăzeci și trei de posturi de observație dispuse în jurul vilei comunicară că nicăieri nu se înregistra prezența energică a președintelui, un om care, prin natura sa, simțea nevoia imperioasă de a da indicații, căci psihicul îi era aidoma unui puț insondabil plin de directive contradictorii. Iar nevastă-sa, singura ființă în stare să-i țină piept, nu-și mai făcea auzit glasul pătrunzător ca un ferăstrău mecanic: semn fără echivoc de agonie.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

În doi ani de zile, Sa'id ibn Misjah fu capabil, doar prin forța sunetului, să îmblânzească o turturică imperială de un alb imaculat. Ea îi deveni nedespărțită și se spunea că era un djinn. Mai târziu, Sa'id se pricepu să facă să crească o plantă datorită sunetului și făcu acest lucru în plin deșert. În acel moment primi el venerabilul nume de Stăpân al Sunetului. Iar mai târziu folosi puterea teribilă a sunetului ca să-și albească pielea, căci era de tot negru. Însă mâna dreaptă îi rămase neagră și așa este întotdeauna reprezentat de cei ce cunosc taina: ca un bărbat frumos, cu o turturea imperială cocoțată pe mâna-i stângă și cu mâna dreaptă neagră.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Existențialismul, acum, la distanță de câteva zeci de ani, apare deplorabil. Și începând nu de la numele mici, ca Sartre, dar chiar de la cele mai mari, ca Heidegger... Heidegger aparține unei tradiții filozofice care trece prin partea cea mai proastă a teologiei creștine - memento mori, meditația asupra morții -, nu ține de partea ce mai fascinantă a teologiei creștine, care e multiplicarea lumilor, explorarea posibilităților necunoscute ale lui Dumnezeu, în care omul n-are nici un rol important. A crede că ești umanist numai pentru că te frămânți asupra morții unui om mi se pare o greșeală capitală.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

O altă dovadă în sprijinul ipotezei că era în viață mi-a venit de la un prieten de-al meu, fostul judecător O'Connors, un om cu multe calități și care a trecut printr-o gravă depresiune. A încercat (fără succes) să se vindece în Italia. Timp de două săptămâni, zicea, a întâlnit-o în fiecare zi pe Alice H. la Florența. Era la fel de fermecătoare și de inteligentă ca întotdeauna. Mânca din belșug. A văzut-o des în compania unui tânăr oacheș și bine făcut. Nu s-a mai arătat la ultima întâlnire, dar tânărul a venit și i-a explicat că era îndrăgostit de ea, iar acum ea dispăruse fără urmă. Plângea și judecătorului îi era milă de el. Părăsi Florența mai deprimat ca niciodată, din pricina a ceea ce-i făcuse Alice H. iubitului ei.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

O altă nenorocire, secundară pentru mine, sunt informațiile sau aluziile inexacte pe care ni le furnizează Jégut despre acest Tratat pe care-l publică sub numele de Isaac Lôriah. Prima pagină a cărții conține într-adevăr aceste precizări anonime, dar aparținând fără îndoială traducătorului: Isaac Lôriah, deși de origine și dintr-o familie germană, s-a născut la Ierusalim în 1534 și a murit la Jafet, în Galileea de nord, în 1572, la vârsta de 38 de ani. Cum lăsase cu limbă de moarte ca operele sale să fie îngropate împreună cu el în mormânt, discipolii săi, dintre care cel mai cunoscut este R. Chaim Vital, nu s-au dat înapoi de la a folosi un subterfugiu rabinic ca să păstreze opera maestrului, respectându-i în același timp voința á la lettre.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Fix la miezul nopții, după ora Jormaniei, 3.400 de nazorabi (zorabi înotători: li se injectaseră hormoni de natație), recrutați dintre cele mai brutale pisici vagaboande din Maculburg, trecură în liniște râul Putan. Fără să întâmpine vreo rezistență, nimiciră câteva posturi jormane de frontieră și se afundară în teritoriul țării. La Jorjan, agenții secreți ai Bedeker-ului dădură drumul altor zorabi în incinta fostului palat regal; dar ei fură răpuși înainte de a-l fi putut atinge pe Jacan, fiul defunctului președinte. În lunile următoare, acesta îi luă locul tatălui său în fruntea clanului Gologan-Mortu, cuprinzând 78 de unități familiale (de aceea era adesea numit "clanul celor 78" sau pur și simplu "cei 78"), care alcătuiau și guvernul țării.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Al-Kindi atât era de melancolic, încât a hotărât să-și pună capăt zilelor și s-a urcat pe o faleză stâncoasă ca să se arunce în apă de la înălțime, iar lumea să creadă că fusese un simplu accident. Dar nu asta-i era soarta, pentru că pe la mijlocul cărării a întâlnit un personaj bizar, în care, mai pe urmă, avea să creadă că-l recunoaște pe acela pe care arabii îl numesc Khadir și persanii Kezr, pe Abraham, Jidovul Rătăcitor, a cărui identitate însă e departe de a fi sigură; fapt e că el se manifestă în împrejurări excepționale, spre a le da de înțeles anumitor oameni că nu le-a sosit încă ceasul morții (creștinii l-au numit uneori Diavol, dar desigur se înșelau; creștinii au oroare de miracol - de aceea printre ei nu mai există miracole de două mii de ani).

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

O întrebare pe care numeroși comentatori politici din toată țările și-au pus-o în fața acestei stări de lucruri era de ce oare nu intervenea Maculburgul? Prin ipoteza cea mai plauzibilă se răspundea că Imperiul dorea să le dea o lecție binemeritată acestor vecini care nu erau buni de nimic. Voia să rezolve problema suprapopulației și să șteargă urmele tuturor proiectelor economice ruinătoare ale lui Gologan. Ceea ce Maculia nu voia cu siguranță era să-i restabilească pe cei 78 în funcții. Inutil să fi trimis trupe: emisarii Imperiului erau deja acolo și își făceau treaba cum nu se poate mai bine. Într-adevăr, numărul zorabilor ajunsese între timp la peste un milion, în timp ce populația Jormaniei scăzuse de la douăzeci și unu la optsprezece milioane în numai doi ani.

în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

Iarna din anul Iepurelui de Lemn a fost foarte grea. Multe mame încolțite de frig și de gânduri sinistre și-au abandonat odraslele; cele mai curajoase au răzbătut în timpul nopții până la porțile mânăstirii Tashihunpo, încredințate fiind că fiii lor, dacă ar fi izbutit să rămână în viață până a doua zi, ar fi devenit Scufii Galbene în acel loc în care adastă în persoană Buddha cel Roșu al iubirii și al milosteniei, Amitabha. Călugării galbeni îi primesc la ei pe cei mai mulți dintre copiii sănătoși, îndeosebi de sex masculin. Dimpotrivă, mamele lipsite de speranță și cele care aduseseră pe lume fete le lăsau trupurile uneori deja inerte în pădure, aproape de Shigatse, în calea vrăjitorilor și a tâlharilor, cărora, din pricini numai de ei știute, le place grăsimea sau carnea de copil fraged.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ioan Petru Culianu

În zorii celei de-a patruzecea zile de meditație, Al-Kindi a văzut un scorpion verde cățărându-se pe o grămadă de plăci de ardezie sub cea dintâi rază a soarelui și a lăudat măreția insondabilă a lui Allah.

în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Petru Culianu despre timp, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info