Lacrima de dor
Prinde-mi, lacrima, iubite, în palme!
Închipuie-ți, sufletul meu
venit către tine, ca un suspin.
Prinde-mi, lacrima!
Oglindește-te în ea
și mângâie-ți, fața a sărbătoare!
Lacrima mea, candoare, lacrimă-floare
va limpezi astfel, fața iubirii!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză ruginie
Frunză, frunză ruginie, cine dorul tău îl știe,
Înțelege de ce pleci pe ape și pe poteci!
Frunză, ruginie doamnă, vine-n zborul tău o toamnă
Mănoasă și generoasă și se cuibărește-n casă!
Pică-n zborul tău alene, vara, adormind pe gene.
Pică visele brumate, la pământ, înspăimântate!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Las vântul să mă dezmierde
Apele cu râuri line
Și câmpia noastră verde
Atunci când mi-e dor de tine.
Las vântul să-mi sufle-n plete
Apele să-mi siroiască
Pe la tâmple unde-mi dete
Muguri albi, mândria noastră.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise și iluzii
Lui D. I. R.
Visam la rochia de mireasă
S-o port când viile se coc.
Voiam să-ți fac iubire, casă
Și să strâng toate la un loc.
De miere a fost toată vara.
În stăpânire m-ai luat
Și m-ai făcut să ard ca para.
Erai al meu cu-adevărat!
Învăț acum dorul de tine
Tânjesc de calde mîngâieri
Și simt că ești partea din mine
Lăsată într-o gară, ieri.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Craiul nopții
Dorul,
craiul nopții mele
îmi aprinde tainic stele.
Într-un ochi de peruzea
mi-nflorește
dragostea
și-ntr-o rază de lumină,
luna galeșă mi-anină
visele
care așteaptă
mângâierea înțeleaptă.
Dorul,
craiul nopții mele
bântuie printre perdele
și prin falduri de mătase
doar parfum de crin
rămase.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de-o noapte
M-a surprins în noapte, luna
lunecând spre poarta ta.
Îmi făcea cu-n ochi, nebuna
și spre tine mă-ndemna!
Îmi spunea, dintr-o privire
(și-nclinată sunt s-o cred,)
că m-așteaptă-a ta iubire.
Timp nu este, să mai pierd!
Și ascunsă-n pelerină,
de priviri mai indiscrete,
spre iubirea ta divină
vin, purtând luna în plete!
Mă ascund la pieptul tău,
viu popas și dor aprins
să mă legeni dragul meu,
vis de-o noapte, tandru vis!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zburător
Furtuni mi se zbat în piept,
ființa întreagă mă doare
și ochii-mi sunt triști de nesomn.
Mă biciuie doruri amare.
Și ploaia mă ceartă din zori.
Cu lacrimi de-aloe te plâng!
Mă-ncearcă iubirea din sori
și arde în creier un gând!
Aș vrea să mă prind de zăbrele
să-mi rup colivia de fier!
Alergi prin venele mele...
Iubitule, stelele-mi pier!
În flăcări mai aprige ard,
sub ochii tăi grei mă topesc
și la picioare îți cad.
Adio! Te vreau! Te iubesc!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Poeme desuete gravate în suflet (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 5 comentarii până acum.Nu ești singur
În golul ce urcă în ființă domol,
Tu lasă să intre acum, dorul meu!
Și noaptea cu vise, de mine trimise,
Să-ți fie alean când ți-e greu!
S-aștepți dimineața cu raza-i gingașă,
Obrazul clătind la izvor!
Să-ți bucuri auzul de-ți cântă cocoșii
Și pasul te poarte prin viață ușor!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipa-i apă curgătoare
Clipa-i apă curgătoare.
Dacă vrei poți fi pe val!
Drumul totdeauna doare
dacă ai un ideal.
Nu lăsați să treacă timpul
fără urmă, fără glas!
Bucură-te de-anotimpul
care-n suflet ți-a rămas!
Clipa-i apă curgătoare,
anotimp de vis și dor
Ideal pictat pe zare,
soarele culorilor!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împlinire
Mereu mi-am dorit
Ca Făt-Frumos să mă răpească!
Departe de lume-ascunzându-mă,
Să mă iubească.
Mereu am visat,
La clipa mea de fericire.
La ceas de dor
Eu te chemam în gând, iubire!
Și ai venit
Și fără veste m-ai răpit
Din gânduri și preocupari
Ducându-mă în depărtări.
Și am fugit,
Strivind trecutul amândoi,
În sărutări de buze moi
Și ne iubim cum știm doar noi.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragoste curată
Cupa dragostei ți-ntind într-o caldă mângâiere,
Inima de dor ți-aprind. Simt cum bate cu putere!
Fruntea de-mi vei săruta, mâinile am să-ți sărut
Și din cupă noi vom bea picătura de alint.
Soarbe vinul cel de soi pe șoptite, pic cu pic!
Gustând viața amândoi, nu vom regreta nimic!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea cu sufletul curat
Te-am căutat mereu,
de când mă știu,
în norii ce treceau voios
deasupra mea.
Și azi te chem,
cât nu e prea târziu,
și îi zăresc iar,
doldora de nea!
Te-am căutat mereu,
de când mă știu,
în limpezimea apei
de izvor.
Și azi te chem,
cât nu e prea târziu,
când arde-n suflet
necuprinsul dor!
Te-am căutat mereu,
de când mă știu,
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Credință
Toate trec pe lumea asta,
Durerea, gândul și năpasta!
Și toate trec și iar revin.
Timpul presează, ca un spin!
Și toate trec cu-alaiul lor.
Mie de Tine-mi este dor!
Și toate trec, când nu gândești
Și nu știu de mă mai iubești!
Și toate trec, fără să vrei
Și de privești în ochii mei,
Acolo, totul e la fel.
Acolo, o să-l vezi pe EL!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu cunosc singurătatea!
Când mi-a fost dor,
marea m-a învelit cu valul ei.
Când mi-a fost dor,
cerul mi-a picurat din stropii săi.
Când mi-a fost dor,
muntele însuși m-a chemat spre creste!
Când mi-a fost dor,
nu m-au lăsat însingurat.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ai marea...
Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniștit
Și vrăjit, pe țărmul zilei
Să privești spre răsărit.
Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria marea-a mării
Doar în sufletul tău este!
Să ai marea zbuciumată,
Valul să te biciue
Și s-asculți, ca niciodată,
Dorul cum se tânguie!
Să ai marea la picioare,
Dragostea-n esența sa
Și tu însuți să fii mare,
De iubire, undeva...
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacul în toamnă
Copacul, fără un cuvânt,
cu ramurile duse-n vânt
veghea în zori ferestra mea
dar nicio frunză nu avea!
Și în tristețea lui solemnă
vedeam statura-aceea demnă
a celui ce, de vânt bătut,
s-a dăruit fără-un cuvânt!
Și drept, așa cum eu îl știu,
în fața timpului pustiu
ce-n toamnă totul i-a luat,
îl simt puternic, brav bărbat!
Nu plânge doar se leagănă
și dorul și-l tăragănă,
chemând la el, podoaba-i iară
să-l împresoare-n primăvară.
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce frumos am trăit!
Îmi ascult uneori, atent,
ecoul pașilor
gândind că n-au obosit încă.
În ei simt trecerea timpului
și-mi regăsesc
voința de stâncă.
Bătăile inimii nu-mi sunt singuratice.
Îmi urmează pașii cadențat.
Prin anotimpuri mă poartă, voios
mereu pe drumuri de neumblat.
Îmi simt amintirile
încrustate în talpa rănită de dor
și văd cum din ele răzbate
al dorinței de viață, izvor.
Și merg, merg mai departe
sângerând.
Lacrimile mi le înghit
și râd-plângând, hohotind.
Ce frumos, Doamne, am trăit!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de toamnă
Mi-e dor, de fumul serii, de luna coaptă în lumină,
De râsetul meu de copilă și dansul frunzelor, puzderii.
Mi-e dor, de rumena gutuie, coaptă-n jar de crengi uscate,
Și de toamna arămie, dulce, darnică în toate!
Mi-e dor, de mustul tămâios, nectar din soare adunat,
De strugurele credincios ce vara-ntreagă s-a bronzat!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi tomnatici
Am trecut întâmplător
Pe cărarea dinspre munte.
Se-auzea tânguitor
Plânsul frunzei cele mute.
Am văzut atuncea pomul
De la margine de drum.
Semăna leit cu omul,
Semăna cu omul bun!
Brațele eu mi-am deschis
Să-l îmbrățișez voios:
M-a privit pentru o clipă
Și-a plecat privirea-n jos.
Nu pe mine m-aștepta
Sufletul său necăjit!
Nu a vrut dragostea mea
Nici chiar dorul său cernit.
[...] Citește tot
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară-lăcrămioară
Eu nu ți-am fost decât o primăvară,
Parfum de dor și dragoste și rouă
Ce te-au înnobilat întâia oară
C-un nume nou și cu o haină nouă.
Eu nu ți-am fost decât o primăvară
Prin zecile de primăveri tăcute
Și am rămas o tristă lăcrămioară
Într-o grădină-a florilor pierdute.
Eu nu ți-am fost decât o primăvară,
O lacrimă, sub raza vieții tale
Ce-a așezat-o sufletul, comoară
În trupul blând al dalbelor petale.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioana Voicilă Dobre despre dor, adresa este: