Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iolanda Șerban despre lumină

Textele de mai jos conțin referiri la lumină, dar cu o relevanță mică.

Noul albastru, vechi împrumută

Oricât de târziu ne vom trezi și mâine,
descâlciți de uimiri și-ndoieli,
cu visele clare hai să eludăm infinitul.

Ne/însoțind spre altar gânduri ample,
cuminecarea în strai de emoții virgine,
gravează zilnic nerostite încuviințări.

Solemnele inimi, talismane albastre,
din vechea formă palpitări împrumută.
Nou altar de lumină stă-ntr-o clipă de noi.

Simfonii tulburate par desprinse de lume,
exclusivul distins prinde-o formă-n fiori,
ceremonia ia sfârșit; hipnotizezi cuvinte:

-Bună dimineața, te iubesc!
-Bună dimineața, ba eu te iubesc!

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Compulsiv

Uneori dorm cu ochii-ntredeschiși
cu tine-ntre pleoape fac dragoste pe săturate.
Pe buze șoaptele
se ceartă învălmășit,
gurilor le e cerul
vraiște de cuvinte.

Respirațiile delirează
de la una la alta,
apoteotice privirile-și vorbesc
tăcerile-n, lacrimi de stele.

Ne încredințăm
unul pe celălalt:

- Noi nu ne iubim,
noi doar ne atingem,
liber și sălbatic
înflorim vise de nea.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu, te-am certat

În haina crud'a primăverii
Când totu'n jur străluce verde,
Ascunși sub brațul înserării
Mi-am pus sărutu' să te certe.

Cu ochii, te-am îmbrățișat
Sub gene, te-am închis lumină,
Ai fost întâiul meu păcat,
Deși-n iubire nu există vină.

Cu degetul, pe sân, în cerc,
Mi-ai desenat cerul-speranță.
Și-n golul inimii stingher,
Tu, inima ți-ai pus balanță.

Pe trup îmi port un tatuaj,
C-un foc-văpăi sub piele.
Iubirea nu ceartă-n miraj,
Când dragostea tribut își cere.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Du-te, vino...

Am să mă strecor, odată,
lângă tâmpla-ți aplecată,
cât să-nchid sub buze calde
freamăt de iubiri perlate.

Și-am să vin cândva, furiș,
să privesc în ochii-ți ninși,
tainice scântei divine-n
nerostiri, diamorfine.

Am să vin tiptil, în noapte,
con de umbră'n căi purtate,
cât să-ți fur liniștea lină,
să-mi beau cupa, de lumină.

Și-am să vin, să plec, să vin
fiindc-am suflet pelerin,
și mă-ntorn când teii-mi plâng,
flori de dor, pe umeri crâng.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Paspartu de toamnă

E iarăși toamnă, toamnă pe pământ
Și ți-aș împacheta din nou un gând
Dar plouă molcom, plouă literar
Că multe-aș vrea, cu ochii-n felinar.

Mi-ascunde ceața zorii luminoși
Oamenii-s triști, chiar dacă sunt frumoși
Soarele-n du-te/vino pe pământ
Mai mult se-ascunde, bântuit de vânt.

Amieze blânde plămădesc meniri
Îngălbenitelor hirotoniri
Simt vremea arămiului livresc
Cu ceai de tei și-un tainic: Te iubesc.

În asfințit am antamat trăiri
Cu iz de inimă și amintiri
Cu-accelerări de puls și șoapte-adânci
Ce-mi par un veac din clipele de-atunci.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Antipoem, mie, ție, lor

Știi câte toamne
au trecut
de când duc doruri
pe pământ
și câte frunze
s-au făcut covor
pe sub privirea-înlăcrimată
de picior?

Știi câtă ploaie
a-îmbătat țărâna
când inima bătea
precum nebuna
de fericire
și emoții flude
când noi credeam că
cerul nu ne-aude?

Știi? Și nonsensul
ne părea c-avea culori

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Greu e, Doamne, să rostești

autoportret)

nasc speranțe-n slove
spulber orice nor
cresc mlădițe'n pleoape
dorm în ploi de dor

rătăcesc tristețea
într-o toamnă-amară
caut frumusețea
ce'n absențe-omoară

despletesc amurguri
frunzei de castani
prind în iriși muguri
înfloriți prin ani

simt zvâcniri sculptate'n
palme sărutate
când mi-e trupul val

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce simplu

Trăiesc abstract, în cercuri limitate
iubind frumos, frumosul mi-e cetate
mă doare-n pleoape sârg de filistini
ce nu-i lirism, ci karmă... de calini

Ce simplu l-am cinstit pe Eminescu
sau pe Nichita, Blaga, Minulescu
încât mă-ntreb: unde-s poeții mei
îndrăgostiți de oameni și de tei?

Cât e de-ajuns cafeaua și-un creion
să-ți lași pe-o coală sufletul, de Om
cernând prin mâini private de orgolii
fâșii de suflet, peste vremi, lințolii

Ajută-mi, Doamne, să-ți citesc Poeții
cu ochii inimii, de dragul frumuseții
să văd prin artă, nudu-n, slovă lină
cu simplitate, cu decență și lumină

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Candori cărunte

Cine-ar fi zis că-i un simbol
sărutul tău strivit pe sânu-mi gol?
Că fac din șoapte calde, dicționar,
iubitul meu, cu tâmple de cleștar?

Cine-ar fi zis că, timpul, poate țese
mătăsuri grele, din crâmpeie-alese?
Când ploaia sfântă'n ultimul hotar,
cădea discret, pe-amarul din amar?

Cine-ar fi zis, concav și-atemporal,
când trupurile ni-s amonte și aval,
că-ntr-o beție, de mișcări duioase,
vom fi doar sânge, clocot, coapse?

Cine-ar fi zis că-mi caut mântuire,
spovadă nudă'n, vatra-ți, de iubire?
Când sub puterea lunii'n, dor tăcut,
eram mătănii, rupte-n așternut?

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mai vie ca apa

Eu vin din tăcerea,
în care, doar Luna
Îmi scrie cu vise
și stele, postuma,
Și vin din tăcerea
în care, luceferi
Se-așează pe umeri,
să poți să-ți acoperi
Și trupul; și umbra;
și mintea discretă,
Pe tine, cea simplă.
Nicicând, o cochetă.

Eu sunt tot aceeași,
niciodată la fel,
Mai lină ca apa,
ce'n traiectu-i rebel
Tot sapă(și sapă)
într-un mal de cuvinte
Să-și poarte izvor,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Furtună de gânduri într-un pahar de suflet

să stăm așadar
până la apusul
Cerului și Pământului
acolo unde pietrele
trec prin ape
care uită să curgă
în timp ce
buturugile mici
rămân mici roți
ale Carului mare
de care agățăm
lampioane
la intersecția
stelelor căzătoare

nu, nu pune(m)
întrebări multe

multe sunt căile
prin care tot în urma

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nihil sine Deo

Cu mâna să te-închini
Cu gura să dezbini
Să faci fapte cu toaca
Dar să nu vezi că-n troaca
În care-i vrei pe toți
Nu poți să bagi, să scoți,
După "bun" placul tău
Ce nu vrea Dumnezeu!

Acatiste de dai
Să crezi în duh și-n rai
Că geaba te închini
La oameni arlechini.
Unde nici slava nu-i
Credința, pusă-n cui,
Cuvânt ți-a ruginit
În gândul rău dospit.

Să te prefaci mieros
De-ai suflet oneros

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Iolanda Șerban despre lumină, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info