Ion şi Vasile

Unde-i satul românesc

La sat e maica veşnicia,
la sat e crezul din bătrâni,
la sat e cerul şi câmpia,
la sat te simţi că eşti român.
Aici în sat moaşa Ilinca
buricul vostru a tăiat...
şi tot în sat a fost bunica
ce va crescut, va legănat.
La şcoala veche din cătun
au învăţat bunici, părinţi,
purtau în suflet omul bun
şi dascălii ca nişte sfinţi.
Mihai, Vasile, baci Ilie...
voi aţi fost dascălii din sat,
prin voi atâtea generaţii
au învăţat şi au luptat.
Nobil cuvânt, ŢĂRAN ROMÂN,
pentru pământ ai tot luptat,
pentru credinţă şi dreptate
ai fost erou, ai fost bărbat.

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt consideraţi pionieri ai informaticii româneşti următoarele personalităţi: Ştefan Odobleja, Grigore C. Moisil, Victor Toma, Leon Livovschi, Tiberiu Popoviciu, Solomon Marcus, Mircea Maliţa, Mihai Drăgănescu, Marius Guran, Mircea Petrescu, Vasile Baltac, Dan Farcaş, Ioan Tomescu, Constantin P. Popovici, Dragoş Vaida, Ion Văduva, Sergiu Rudeanu, Emil Muntean, Adolf Haimovici, Călin Petru Ignat, Costică Cazacu, Stelian Niculescu, Grigor Moldovan, Edmond Nicolau, Nicolae Ţăpuş.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că orice actor are nevoie de modele. Da, am avut modele printre marii actori de la Craiova: Vasile Cosma, Ion Pavlescu, Paula Culiţă, Petre Gheorghiu-Dolj, Tudor Gheorghe, Valer Dellakeza. Au fost şi cei din Bucureşti: George Constantin, Amza Pellea, Ştefan Iordache, Gina Patrichi, Mariana Mihuţ. Ei bine, nu se poate fără ei.

Marcel Iureş în Ziarul Adevărul (decembrie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus, în vârf, la nouă meri (colind)

Sus, în vârf, la nouă meri,
Oi lerului dai, lerului Doamne,
Îmi ard nouă lumânări.
Sus îmi arde, jos îmi pică.
Oi lerului dai, lerului Doamne,
Pică nouă picături.
Trei de mir şi trei de ceară,
Oi lerului dai, lerului Doamne,
Trei de apă limpejoară.
Dar în apă cin-se scaldă,
Oi lerului dai, lerului Doamne,
Scaldă-se jupân Crăciun.
Se scăldară, se-mbăiară,
Oi lerului dai, lerului Doamne,
Cu sfânt mir se miluiară.
După el cine se scaldă,
Oi lerului dai, lerului Doamne,
Scaldă-se Sfântul Vasile.
Se scăldară, se-mbăiară,
Oi lerului dai, lerului Doamne,

[...] Citeşte tot

folclor românesc, cules din Câmpia de sud a Bărăganului
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori în calendar

de la Andrei la Ioan,
de la Ioan la Dumitru
de la Dumitru la Gheorghe,
de la Gheorghe la Mihai,
de la Mihai la Nicolae,
de la Nicolae la Vasile,
tot pământul se îmbracă în culori
vii, vesele, mohorâte sau triste,
iar culorile se amestecă într-un cer
peste o primăvară
peste o vară,
peste o toamnă,
peste o iarnă,
peste un pământ răscolit de nevoi, de griji
doar uneori de bucurii,
la sărbători toate culorile se adună să spună povestea
unor oameni simpli,
ce au trăit şi murit într-un pământ numai al lor.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Vulpaşu

Citind maestrului Vulpaşu
Atâtea dedicaţii, zău,
Mi-aş pregăti degrabă spada,
Căci va veni şi rândul meu.

Rodica Ion sau... Nicolae,
Sunt predispusă la complot,
La diplome de milioane
Şi asta încă nu e Ttot.

Deci ia aminte, domn Vasile,
La premiu mulţi vor concura,
Dar premiul de la Urzicuţa
Presimt că eu îl voi lua.

Şi înţepată, că-s olteancă
Voi trage ţeapă după ţeapă
Şi garantez că toţi confraţii
Ai să-i găseşti intraţi la apă.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va trebui să aşezăm bustul capitalistului Ionescu Ion pe soclul comunistului Ionescu Vasile.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aproape părinţi

Mătuşilor, tanti le-am zis
Şi acum, că ieri este prezent,
Copil ce sunt, le am în vis
Doar timpului de-i pun accent...

Florica, Miţa, Mărioara,
Maria de mai multe ori,
Frusina... s-au topit în ceara,
Fitilului sfârşit de sfori.

Şi unchi Vasile, Ion, Tică,
Ori Gheorghe, unul dintre gemeni
Şi Grişa, din Soroca îmi pică,
Cum grâu-n glod 's... ce-i pus, de semeni.

Îmi defilează în mimi, tăcuţi,
Cu priviri blânde, cum mi-au fost
Şi mă încălzesc pe ochi zăcuţi
De-un dor, ce nu-i de-astâmpăr rost.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vedere din culise

Adeseori după muncă îl vedeam şezând pe un scăunel, cu faţa spre apus,
cu mâinile încrucişate, fără a scoate o vorbă.

Pe mine nu mă interesau femeile lui sau educaţia sentimentală
care stă la baza marii iluzii.
Pe mine mă frământa cum reuşise
să nu strângă nimic, să nu aibă nimic al său,
nici măcar un fiu căruia să-i spună:
- Du-te în lume şi vesteşte împărăţia nimicului!

Hainele sale erau de împrumut,
ca şi mersul şi bâlbâiala, când nu îşi găsea ţigările,
după ce tăia porcul. Îl jupuia de piele cum ai trage pe Isus jos de pe cruce,
de-aceea, când ne atingea, asudam sânge.

De-aceea, a exista poartă un singur nume,
care nu se poate rosti, nici visa cu adevărat, până la capăt.
În jurul lui ne-a cuprins frica
şi am devenit goi, şi flămânzi, însetaţi.
Lumea ne spune poeţi, dar nu suntem decât

[...] Citeşte tot

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocări de bun simţ

Sunt o talpă de iarbă şi un creştet de cer
de bun simţ vinovată, am tot dreptul să sper
că în ţara lui vodă, vor mai fi Ţepeşi vii
şi că cei ce-s neoameni vor cădea, vor plăti.

Îmbâcsiţi de tăcere şi de ochii închişi
îndurăm ca bătrânii şi copiii ucişi
să ne fie de-acei, ce n-au mamă şi prunc,
dar chimir plin de galbeni şi zevzecul năuc.

Ei se cred împăraţi sau vătafi peste glie
c-ar putea bunii noştri de durere să-învie
când sădiţii copaci, vreascuri cad sub secure
şi lăstarul rămas încă ştie să-îndure.

Ţi-s bărbaţii perdanţi, c-au coloana curbată
şi femeia-i fantoşă, de doctrini ambetată
Motivaţia lor, este rangul şi banii
Da's, o gaşcă de hoţi, n-au credinţă golanii.

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocări de bun simţ

Sunt o talpă de iarbă şi un creştet de cer
de bun simţ vinovată, am tot dreptul să sper
că în ţara lui vodă, vor mai fi Ţepeşi vii
şi că cei ce-s neoameni vor cădea, vor plăti.

Îmbâcsiţi de tăcere şi de ochii închişi
îndurăm ca bătrânii şi copiii ucişi
să ne fie de-acei, ce n-au mamă şi prunc,
dar chimir plin de galbeni şi zevzecul năuc.

Ei se cred împăraţi sau vătafi peste glie
c-ar putea bunii noştri, de durere să-învie
când sădiţii copaci, vreascuri cad sub secure
şi lăstarul rămas încă ştie să-îndure.

Ţi-s bărbaţii perdanţi, c-au coloana curbată
şi femeia-i fantoşă de doctrini ambetată
Motivaţia lor, este rangul şi banii
Da's, o gaşcă de hoţi, n-au credinţă golanii.

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A votat poporul

A votat poporu-n duşmănie
Şi avem parlamentari în câmpul muncii,
Câţi oşteni avea Mihai în bătălie,
La Călugăreni, când a luptat cu turcii.

Avotat poporul numai floare;
Mă scuzaţi căci faună am vrut să zic:
Şi penali şi vulpi şi căprioare,
Lei, bursuci şi oameni de nimic.

A votat poporul în neştire:
Femei, bărbaţi şi vârstnici în baston:
Pentru aleşi, confort şi preţuire,
Cureaua să o strângă nea Vasile, Gheorghe şi Ion.

N-au fost uitaţi nici cei care-şi plătiră orţii,
Pe o list'-aparte, specială,
Au fost aduşi forţat la vot şi morţii,
Încât să nu rămână nicio listă goală.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!