Ion şi prezent

Ioan se sfâşie în pustie

Unde eşti, Elohim?
Lumea din mânile tale-a zburat
ca porumbul lui Noe.
Tu poate şi astăzi o mai aştepţi.
Unde eşti, Elohim?
Umblăm turburaţi şi fără de voie,
printre stihiile nopţii te iscodim,
sărutăm în pulbere steaua de subt călcâie
şi-ntrebăm de tine - Elohim!
Vântul fără de somn îl oprim
şi te-ncercăm cu nările,
Elohim!
Animale străine prin spaţii oprim
şi le-ntrebăm de tine, Elohim!
Până în cele din urmă margini privim,
noi sfinţii, noi apele,
noi tâlharii, noi pietrele,
drumul întoarcerii nu-1 mai ştim,
Elohim, Elohim!

poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Astăzi, pericolul pândeşte tot mai des şi din Aer ; vulturi de-aluminiu atacă-n amiază: casa şi ogorul, odată cu norul, deşi apărarea vrea "marea cu sarea"...!» ‒ (33) / 25 februarie 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 49).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» (25 februarie 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este aberant cînd afirmă senin că "fenomenul îngrădirii oficiale a unor valori literare autentice este azi în realitate imposibil". S-ar putea în sistemul său de valori, să fie adevărat. În timp ce vorbea la tribuna Congresului, un Vasile Voiculescu era în puscăria politică, iar un Radu Gyr, condamnat initial la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, îsi ispăsea pedeapsa, comutată la închisoare pe viată. Închisorile gemeau de scriitori, intelectuali, muncitori, tărani etc. nealiniati la politica si ideologia comunistă, cei rămasi în libertate construiau societatea socialistă.

Nina Cassian în Un congres al scriitorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi e târgul tradiţional anual al Cătinii - Păunesciană (Fişă personală)

La târgul Cătinii mă duce osârda,
Dar nu să mă vând pe treizeci de arginţi,
Că numele meu de familie-i Gârda,
Iar Petru, Ioan sunt prenume de sfinţi.

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Ideea-mi, azi, de Foc, se mişcă iute – / e chiar ca un foton prin raiuri matinale, / croind în spaţiul nostru cosmic bună cale, / tăind cometei coada-nstelării cunoscute...» ‒ (II), "Cometa oaselor de foc" / 13 octombrie 2012
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 90).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» (13 octombrie 2012)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărârea mea de a părăsi liceul militar a căzut ca un trăznet asupra tatălui meu. A rămas în faţa mea fără cuvinte, cu ochii aţintiţi asupra mea, fără ură, fără mânie. Stupefiat. Chipul i-a devenit palid. Golit de sânge. Precum capul tăiat al sfântului Ioan Botezătorul, a cărui decapitare o celebrăm astăzi.

Constantin Virgil Gheorghiu în Memorii (1990)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bocet pentru Ion cel fara de mormant

Ca tara sa nu-ti moara
Tu linistit te-ai frant,
Si tot colinzi prin tara,
Ion fara de mormant.

Asa a fost destinul tau,
Sa mori precum te-ai si nascut
Ca un erou necunoscut
Intr-un mormant necunoscut.

Ioane fara de mormant,
Te plang si te ingan,
Ca tu ai fost si eu mai sunt,
Ion, soldat roman.

Dar undee mormantul tau,
In care rau sau deal,
Te bat parerile de rau,
Soldat si general.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu (1 septembrie 1988)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

DE CE ???

De ce ai plecat Ioane,
În lumea de neant?
Unde nu e nici azi,
Nici mâine,
Tărâmul celălalt.
ERONAT!!!
N-am murit.
De ce să mor?
Eu încă visez,
La stele,
La flori,
La iubire…

La dispariţia prematură a poetului
Ion CHICHERE. Septembrie 2004

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biblică

lui Ion Breazu

Amiaza e dreaptă. Liniştea se rotunjeşte albastră.
Zboruri spre ceruri cresc.
Glasuri se irosesc. Fiinţe se opresc.
Viţelul în trupul vacii îngenunchează
ca-ntr-o biserică.

Maică Precistă, tu umbli şi astăzi râzând
pe cărări de jocuri de apă pentru broaşte ţestoase.
Între ierburi înalte şi goale
copilul ţi-l dezbraci
şi-l înveţi să stea în picioare
Când e prea rău
îl adormi cu zeamă de melci.

Pentru tine lumea e o pecete
pusă pe-o taină mai mare:
de aceea mintea nu ţi-o munceşti
cu nimic.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reporterul: Ce mai faci, Ioane, cum o mai duci?
Ion: Mulţămesc, bine! Fur... Adica, noa, mă privatizez şi eu, ca să nu ramâi de prost. Să nu-mi zâcă copiii când or fi mari: "Mă, tată, toată lumea s-o privatizat, numa' tu, ca fraieru', nu!"
Reporterul: Fii mai clar, Ioane, fă-ne să-nţelegem!
Ion: Mă rog frumos. Eu credeam că a-nţăles toată lumea, că nu-i aşa greu, noa.
Reporterul: Nu ideea cu furatul. Pe aia cu privatizarea, cum te privatizezi...
Ion: Păi, da, pă aia. Că până acum... adică până la răscoala din decembrie, ştii matale, ni se zâcea că toţi suntem propritari. Acum se zâce că fiecare este propritar. Şi atunci, ce fac io? Păi, duc acasă toate lucrurile pe care eram propritari toţi.
Reporterul: Cum ştii tu cât anume îţi revine ţie?
Ion: Cum ştiu? Ehe, mintea ţăranului, tinere, mintea ţăranului, că isteţ ca ţăranu', ehe... Păi io calculez simplu. De pildă, să zicem că dacă văd o roată. Acu io-mi închipui că dacă am fost propritari toţi... apoi nu-i toată a mea. De aia nu fur toată roata... dar iau şi eu acolo de-o spiţă. Azi o spiţă, mâine o spiţă.... şi p-ormă-mi fac un SRL....

replici din Unda veselă, sceneta "Interviu cu Ion" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grandgousier: Adevărat îţi vorbesc. Mântuitorul nostru spune în Evanghelia de la Ioan cetire: "Muierea în dureri va da naştere, dar după ce va fi născut, suferinţa ei va uita-o".
Gargamela: Of, frumos ştii sa grăieşti! Mai bucuroasă ascult cuvintele Evangheliei, decât povestea sfintei Margareta, sau altă trăsnaie.
Grandgousier: Curaj, mieluşico! Dă-i drumul ăstuia, că pe-urmă mai facem unul.
Gargamela: Ai! Ce vă pasă vouă, bărbaţilor? Eu, cu ajutorul lui Dumnezeu, o să mă chinuiesc, dacă aşa ţi-a fost pofta; dar ar fi fost mai bine - Doamne! - să ţi-o fi tăiat!
Grandgousier: Ce să tai?
Gargamela: Ah, ce bărbat de treabă te-ai făcut; numaidecât ai priceput.
Grandgousier: Să mi-o tai! Adu încoace cuţitul, afurisite, dacă aşa ţi-e voia!
Gargamela: Ba să ferească Dumnezeu de una ca asta! Iartă-mă, Doamne, că n-o spusei într-adins. Să nu-ţi faci nici dumneata sânge rău. Azi o să am de furcă, după mila cerului, şi numai din pricina bărbăţiei dumitale, s-o porţi sănătos!

replici din romanul Gargantua şi Pantagruel de Francois Rabelais (1532)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băieţi, urmă apoi învăţătorul, astăzi e ca o zi de sărbătoare ş-avem să legăm şi noi puţintel cartea de gard. Am să vă cetesc o poveste scrisă anume pentru voi şi care se cheamă Capra cu trei iezi... în mine pătrunse o înfiorare caldă, ca totdeauna când se pregătea domnu Trandafir să ne cetească ceva. Şi ascultai cu ochii pe jumătate închişi povestea cu ieduţii, cu cumătrul lup şi cu biata capră văduvă. în depărtare, spre Şiret, vibra lumina.
-Povestea asta, vorbi într-un târziu domnu Trandafir, e scrisă de Ion Creangă, cel care a făcut şi cartea pe care trudesc bucherii noştri [...] Eu îl cunosc pe Ion Creangă, urmă el cu oarecare mândrie. L-am văzut vara trecută, la o adunare de învăţători. Să ştiţi voi că el are un dar de povesteşte aşa de frumos, parcă ne-ar spune mama poveşti, în seri de iarnă, la gura sobei...

Mihail Sadoveanu în Cheia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De proiecte nu duce lipsă scriitorul român de astăzi; mai greu e cu materializarea lor în tipografie! Bunăoară eu am gata de tipar o mare Antologie a poeziei române de la origini (de la Văcăreşti şi Constantin Conachi pînă în preajma celui de-al doilea război mondial) în transpunere aromână (peste 550 de pagini), inclusiv Mihai Eminescu şi pleiada marilor poeţi interbelici: Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Bacovia, Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Ion Minulescu, Adrian Maniu, Octavian Goga, Ion Vinea, B. Fundoianu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, M. R. Paraschivescu, Virgil Teodorescu ş. a.

Hristu Cândroveanu în Convorbiri literare, interviu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

‒ Alo? Spitalul 9? Aveţi cumva un loc liber pentru Şoşoacă? Azi, de Ziua Unirii, s-a urcat la Iaşi pe statuia lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii.
‒ Avem un loc liber, dar n-avem cămaşă de forţă pentru gabaritul ei...

George Budoi în Pamflete şi satire (24 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea Bobotezei

CRUCEA BOBOTEZEI

Astăzi pe pământ coboară
Cruce din înaltul cer,
Cu tradiţii şi mister
În credinţă milenară.

Cruce cu Sfânta Treime
De la Tată şi Duh Sfânt
În porumbel coborât,
Cu credinţă-n timp ce vine.

Duhul Sfânt pe nor apare
Cruce zugrăvind în zori,
Cu ger aspru şi ninsori,
De-a sfinţii Agheasma Mare.

Pe Mesia să-l boteze
Sfânt Ioan a primit har.
De-al păcatului coşmar,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Quod licet Iovi, non licet bovi"* *("Ce este permis lui Jupiter, nu-i este permis boului") max. latină

Motto: Şeful statului si președinta Parlamentului au depus astăzi flori la bustul lui M. Eminescu
În timp ce premierul Ion Chicu a declarat despre obligativitatea purtării măştilor şi în spaţiul public, pentru a evita riscul infectării cu Covid-19, ăştia doi au fost văzuţi fără măşti.

Iată Caribda şi Scila,
fără măşti ca pe prosceniu,
după Puşkin, vin în silă,
cam agale, şi la Geniu...

epigramă de Iurie Osoianu (15 iunie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triburile noastre

Solomon a spus odată:
"Odele scrise de mine
Le voi pune-n fundamentul
templului ce va să nască
întunericul ş-apoi lumina
celor care m-or urma" -

Secol după secol toate
odele, la temelia triburilor
învrăjbite, au dărmat
în lacrimi zidul
pământescunui simbol -

Iată, după noi pârjolul
a mocnit pentru o clipă
peste triburile noaste
amuţind întreg avântul
întrebărilor sihastre:

"Să ascult de cine oare?

[...] Citeşte tot

poezie de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cum ni se schimbă starea de spirit când avem bani

Motto: "Necazul cel mare e că Dumnezeu a făcut prea puţini bani!" (Heinrich Heine)

Ani de zile eu n-am băgat de seamă
Care e cea mai teribilă dramă

Ce anume roade, ca un vierme la rădăcină
Biata fiinţă umană, până când o termină.

Ne uscăm pe picioare, n-avem chef de nimic
Universul ni se pare din ce în ce mai mic.

Ne zbatem ca şoarecii-n cuşcă
Ne este ruşine, mai tragem o duşcă.

Dăm telefoane, ne facem curaj
Pentru un mic împrumut punem totul în gaj.

Dar specia umană s-a sălbăticit
Prietenii cei mai buni au fugit.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri de astăzi....

De aş fi fost eu "pupăza din tei",
Chiar de povestea spune c-am scăpat,
Orgoliul, sigur, nu m-ar fi lăsat...
Cum pana mea (?!) Vândută pe cinci lei (?!)...

Dar să fi fost eu "capra cu trei iezi"
Pe lup, măi nene, altfel ţi-l prăjeam,
Cu-n şmen, o ţeapă, şi-apoi îl dădeam
Pe euroi, în piaţă, la chinezi;

"Punguţa cu doi bani" dacă eram,
Pe Ţiriac 'l-aveam la deştu mic,
Iară Becali păpa tot lăptic,
Atât de bine ce mă investeam;

Ion dacă era astăzi, la fel,
Nu îşi pierdea el vremea cu poveşti,
Era parlamentar prin Bucureşti
Şi-avea şi-un tei, şi-un Mercedes sub el,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Chiar Lemn de soc, fluier de os, calină, / orga pădurii-ntre viori de brazi: / dar nufăr alb mi-s, mov lotus ea-i, în azi, / din mâlul gras ombilicând lumină...! // Nu ne ferim de gureşii nomazi: / din Altamira, până-n zid de Chină, / de stele, Galbenul Cezar i-anină, / în cosmica balanţă iute cazi...! // Cei dăruiţi cu lemnul de la vie / se-nghesuie pe cai, croindu-şi oră / şi-asediind cetatea-mi-Poezie // cu lighioanele de la Pandòră: / de zece mii de ani s-a vrut să fie / poet sortit Golgotei, lemn de proră...!» ‒ (XXXIII), "Sonet-odă Galbenului Împărat de la Curtea Elementului Lemn" / 9 august 1996
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 164).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» (9 august 1996)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!