Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ion Ionescu-Bucovu despre noapte

Textele de mai jos conțin referiri la noapte, dar cu o relevanță mică.

În grădină

în grădina efemeră
cântă moartea menuete,
joacă iele despuiete,
totul pare o himeră...

trec prin față vechi icoane,
pe sub arcuri și coloane,
vechi statui negre de lut,
ce se-afundă în trecut.

figuri de femei frumoase,
înșirate numai oase,
se aud călcând în șoapte,
dănțuind în miez de noapte.

trec prin gându-mi doar vestale,
chipuri triste, figuri pale,
trec în muzici triumfale,
cu parfum de-nmormântare.

[...] Citește tot

poezie de (2008)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Unde ești?

torn în marmur idealul,
gura ta o fac izvor,
ochii faruri lucitoare
și dorința o fac dor;
fac din tine o baladă
alergând spre infinit,
frigul dragostei și-al morții
e ceva nedefinit.
din fragmente de statui
te-am clădid ca pe-o naiadă
și te-ai risipit în lume,
ochi-mi să nu te mai vadă.
ai ucis visul pe care
îl visam în nopți senine,
când foșneau plopii-n cărare,
nopți albastre și divine...
tu te-ai risipit în zori
ca o stea căzută-n mare,
o petală dintre flori,
rătăcita pe cărare.

[...] Citește tot

poezie de (26 iunie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așa începe toamna

așa începe toamna
cu vânt și cu speranțe,
la căderea nopții
ziua se preface-n intangibil
și eu, rival cu soarele stins,
ascult cum în crânguri
trosnește primul ger,
învârt cuțitul ruginit în inimă
pentru a o face să înțeleagă
că nu pe tot ce pune ochii
este iubire
și ea se topește încet-încet
fără lacrimi
și eu, străin,
privesc la ea cum se mistuie.

poezie de (8 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rătăcit

cad peste mine satele,
se dărâmă,
șoselele se urcă-n cer,
cerul devine-acoperiș
de șură veche
văruită cu albastru de Voroneț.
țăranii umblă prin sângele meu
cu rarițe, cu pluguri, cu sape și coase,
seceră, treieră timpul la clăci
pe șanțuri, la furcării,
femeile dimineața se închină
și pleacă la apă
cu cobilițele pe umeri,
umple gălețile si sărută soarele
apoi spun rugăciuni în genuinchi
lângă Maica Precista
și trec în tindă, pe vatră,
mestecând făcălețul în aburul mămăligii
sau frământând pâinea-n căpistere
facându-i cruce.

[...] Citește tot

poezie de (5 ianuarie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poemul uitării

Copii ai omenirii,
Ați uitat cântecul în pădure,
Ați pierdut muzica celestă a frunzelor,
Tăcerile codrului și zbaterea ramurilor,
Ați uitat sunetul cornului,
Cântecul stejarului singuratic în bătaia furtunii,
Nopțile cu lună și cu stele care se leagănă
Printre vârfurile copacilor,
Ați uitat visul căprioarei care se lasă seara peste izvor,
Poienele de nămeți de iarbă care vă
Mângâiau gleznele feciorelnice,
Ploaia de stele care cădeau în roua dimineții,
Ați uitat primăverile cu mugurii nurlii
Care dau prin frunzele uscate,
Ghioceii albi ca neaua care sărută soarele,
Viorelele albastre care colorează cu visul lor pădurea,
Ați uitat cântecul grangurelui și-al mierlei,
Al presurei și al ciocârliei,
Ați aruncat coronițele copilăriei făcute din
Toate florile pădurii,

[...] Citește tot

poezie de (14 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Senectute, frumoasă ești!

este senectutea timpul fericirii noastre?
animalul din noi a murit demult,
acum trăim cu sufletele noastre
printre forme luminoase și vagi ce nu-s încă beznă.
cuprindeam în brațe toate orașele
și câmpiile fără de sfârșit,
penumbra pe care o vedem este lentă și nu doare,
ea curge pe un povârniș, semănând cu eternitatea.
femeile au gustul melancoliei
și le găsim în paginile cărților nescrise,
toate astea nu trebuie să ne înspăimânte,
au o întoarcere a lor în timp,
drumurile noastre au fost ecouri și pași,
femei, bărbați, agonii, învieri, dezamăgiri, iluzii,
zile și nopți, răstimp între vise și vise,
iernile cu zăpezile frumoase,
verile cu tumultul vieții,
toamnele cu melancolii,
primăverile cu florile din inimi,
să le putem uita așa usor?

[...] Citește tot

poezie de (14 iulie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La noapte vom cina la Pluto

la noapte vom cina la pluto
cu leonidas împreună,
vom trece-n lupte ierihonul
și iadul ne va fi cunună.

cu xerxes ne vom bate tare,
de vom ieși învingători,
ne poarte gloria-n uitare
și noi vom fi nemuritori.

de iadul ne va înghiți,
suntem suflare și pământ,
ne va rămâne amintirea
că n-am călcat pe jurământ.

în veci ne va purta și soarta,
ca pe eroii care-am vrut
să ridicăm în slavă sparta,
așa cum glia ne-a cerut.

poezie de (25 februarie 2009)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorință

desculț, calc pe rouă, prin iarba virgină,
privesc cum demonii nopților pier,
mă sui pe spinări de lumină
cu îngerii până la cer.

dimineți de argint cu platini de raze
îmi străbat din străfunduri spre irisul beat,
aș vrea să mă leagăn așa in extaze
la rând cu haosul increat.

cu-nvăluiri de viscole sufletești pe cărări,
în albul de cristal al soarelui de mai,
rătăcit adesea prin depărtări,
s-ajung cât mai repede-n rai.

pe muzici divine, prin sfere de timp,
să zbor ca o pasăre-paradis fără gai,
s-ajung la zeii cei mari din olimp,
să petrec cu ei în alai...

[...] Citește tot

poezie de (1987)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sulamita

săpăm mereu câte-o groapă-n văzduh
bem zilele, bem nopțile, bem viața toată,
destinul se-nvârtește ca o roată,
așteptând clipa când să-și deie duh.

oh, sulamita bem mereu, tot bem
și ție-ți curge părul ca un râu,
ți-aș strânge corpul ca pe-un snop de grâu,
sub brațul meu hulpav de vechi boem.

săpăm în cerul nostru-o groap-adâncă,
mă leg de părul tău ca de-un fuior,
cu tine-n brațe eu aș vrea să mor,
să ne-aruncăm în hău de pe-o stâncă.

în ochiul tău albastru stă minunea
când laptele zilelor ni se prelinge-n cap,
eu pentru tine-aș fi ca un satrap
carea furat din cer toată genunea.

[...] Citește tot

poezie de (26 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochiul meu

ochiul meu albastru pur
ți-a căzut pe verticală,
nu te mai feri de el,
prea frumoasă domnișoară.

peste țâța ta cea dulce
se așează ca un ied
și ar vrea ca să se culce
să viseze numai mied.

parcă nu mai am vedere,
mi-a furat-o sânul tău,
s-a întins o noapte sură
peste ochișorul meu.

tot visând la mere coapte,
ochiul meu lacom din fire,
a trecut deja la fapte
și citește din psaltire.

[...] Citește tot

poezie de (27 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochiul meu

ochiul meu albastru pur
ți-a căzut pe verticală,
nu te mai feri de el,
prea frumoasă domnișoară.

peste țâța ta cea dulce
se așează ca un ied
și ar vrea ca să se culce
să viseze numai mied.

parcă nu mai am vedere,
mi-a furat-o sânul tău,
s-a întins o noapte sură
peste ochișorul meu.

tot visând la mere coapte,
ochiul meu lacom din fire,
a trecut deja la fapte
și citește din psaltire.

[...] Citește tot

poezie de (27 septembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ochii ei

ochii ei
sorb tot albastrul din cer,
bat lumina
cu pupilele,
etalând
în franjuri halouri,
cabrate
pe irișii excitați.

există
o veselie nebună
între sunete și culori
și-o dragoste
care acoperă cerul
cu ambiguitatea tăcerilor.

ochii ei
rup ziua în două,
ca pe o ambră dulce
și dau foc corăbiilor

[...] Citește tot

poezie de (2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Câteodată

câteodată
vița deschide ochii în întuneric,
precum o lume oarbă
merge către un miracol;
noapte,
clar de lună,
întuneric și pace,
o gloată de chipuri
așteaptă miracolul,
clipa se dizolva-n timp,
buzele iubitei tremură
de neliniște,
iubirea- asta e!
o macină,
unde este
mormântul amintirilor?,
domnule,
nu mai poți încuia frumusețea
precum pe hoți în pușcării,
frumusețea s-a depravat,

[...] Citește tot

poezie de (17 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem de dor

tu ești visul meu de noapte
ce-mi populezi secundele nedormite,
tâmpla sprijinită pe inima ta
s-a albit de timp, iubite.
gura mea, alături de gura ta tace,
cutremurul din tine nu-mi dă pace,
știu tot ce nu știi despre mine,
stau în genunchi ca-ntr-un templu pe pietre de iad
și-mi caut în viață un vad,
adorm sub cerul cald al trupului tău,
mă mișc între hotare de vis ca-ntr-un hău,
te-am rupt din aer ca pe-o cicoare
și mi-am trecut inelul prin tine,
am simtit corpul tău cum dogoare
și mă-mpresoară ca niște alge marine.

apoi am adormit cu tine în gând,
eram printre plopii arămiți de toamnă,
eu m-am trezit în noapte plângând
și tu ma strigai: să nu mai plângi, doamnă!

[...] Citește tot

poezie de (20 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Adio

adio crângului copilăriei,
se face ziuă
și îmi iau rămas bun
de la această lume mică,
învelit în mantaua lui
somnul își ia adio
de la vise,
lăsând sufletul
ca o paiață părăsită.
îmi iau adio
și de la oglinda
în care mi-am lăsat masca.
adio zorilor,
te sărut, râule,
că tu m-ai învățat ce e curgerea,
adio, fetița mea dragă,
tu mi-ai spus prima dată
că delirul dragostei noastre
e un zbor de fluturi
spre oaza de vis.

[...] Citește tot

poezie de (10 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Romanță

iubito, vino mai aproape
să ne-așezăm la dulci povești,
să ascultăm cântecul toamnei
cum bate vântul în ferești.

un psalm cântat duios de îngeri
îngână sferele albastre
și se -mpletesc cu dulci romanțe
din tinerețea vieții noastre.

când luna –nnebunea pe cer
și noi într-o iubire sfântă
stăteam la poartă nopți întregi
ascultând frunzele cum cântă.
astăzi când timpul a trecut
și zilele ne par mai grele,
nu ne-au rămas decât povești
și-n degete două inele.

când toamna trece peste noi,

[...] Citește tot

poezie de (6 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvintele

iei cuvintele, un mit,
le semeni pe foaia albă
faci din ele bici și salbă
și le-arunci în infinit.

și așa te joci mereu,
faci din ele curcubeu,
pui o lună, semeni stele,
și-ți petrteci vremea cu ele.

mai pui iarbă pe tăpșan,
nori pe cerul plumburiu,
la viață încă un an,
la necazuri, un pustiu.

din cuvinte faci morminte
și mai faci săbii de foc,
dacă vei avea noroc
faci roiala unei chinte.

[...] Citește tot

poezie de (2009)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce scriu poeme?

scriu pentru că visez,
scriu pentru că, dacă n-aș face-o,
aș muri chiar astăzi,
scriu pentru prieteni și dușmani,
scriu pentru iubitele mele
a căror imagine o port pe retină,
scriu pentru mine
să-mi împrospătez memoria
cu fumul și cenușa
prin care am trecut,
închin un imn soarelui
și mă rog să rămână acolo
așa rotund și frumos
pentru că el îmi dă viață,
închin un imn lunii și mă rog
să rămână pe bolta nopții
atâta timp cât va exista iubire,
scriu să încălzesc lumea cu cuvintele mele,
scriu să mă audă mama
de acolo din ceruri

[...] Citește tot

poezie de (23 noiembrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Câteodată

câteodată
vița deschide ochii în întuneric,
precum o lume oarbă
merge către un miracol;
noapte,
clar de lună,
întuneric și pace,
o gloată de chipuri
așteaptă miracolul,
clipa se dizolva-n timp,
buzele iubitei tremură
de neliniște,
iubirea- asta e!
o macină,
unde este
mormântul amintirilor?,
domnule,
nu mai poți încuia frumusețea
precum pe hoți în pușcării,
frumusețea s-a depravat,

[...] Citește tot

poezie de (1 mai 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Insomnie

Iar am avut azi noapte insomnie
Și mi-ai venit ca o nălucă-n gând,
Aveai miros dulceag de iasomie
Și te-am văzut prin somnul meu plângând.

Erai frumoasă ca o crinolină
Și îmi șopteai cuvinte de amor,
Ți-adulmecam privirea ta blajină
Și îmi spuneai, iubito, c-am să mor.

Fără să vreau mi te clădeam din umbre
Și m-apucase foamea mea de tine
Treceam prin clipele cele mai sumbre
Și-mi blestemam ursita din destine.

Mă încălzeam cu chipul tău în vis
Și umbra ta era o sărbătoare
Priveam în noapte cum eram ucis
De ochii tăi de dulce arătare.

[...] Citește tot

poezie de (18 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Ionescu-Bucovu despre noapte, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info