Iurie Osoianu despre frumuseţe

Eminescu

O viaţă întreagă am visat să vin la Ipotesti, la tine,
Să văd e sat terestru satul tău – extraterestru...
Dar nu mă lasă sâgele ce-mi curge-n vine,
Basarabeanul sânge, bade Eminescu.

Şi satul meu la fel cu "eşti", ca Ipoteştii,
În stânga Prutului, sătucul meu, Hăreştiul,
Ce vad frumos aveau cândva Hăreştii,
Să-l treacă toata lumea, bade Eminescu.

... acum întregul Prut e o vâltoare,
Şi nu mai trec ţărani, cu caii de căpăstru...
La Iaşi să-şi ducă, pepenii de vânzare
Ca-n vremi apuse, bade Eminescu...

Acuma Prutu-i ştreang, care de gât ne strânge,
Cum afirma prin Europa preşedintele Băsescu,
- De neam c-o datorie şi de sânge,
Faţă de tine, bade Eminescu...

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (9 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea amintirii

şi sa mai scurs o vara din nemurirea mea
o toamna circulară stă ploile să-mi bea
şi zile tot mai lente se străduie subtil
cu nopţi adiacente să facă schimb de stil
iar tu să stai departe de toamne şi de veri
de tot ce ne desparte şi-i dincolo de ieri
şi-i dincolo de toate, de viscole şi ploi
şi flux de derivate cu noi şi fără noi
ce tristă disonanţă se zbate cognitiv
să-mi toarne în speranţă un gol paliativ
aceiaşi disonanţă mai ţine să-ţi redea
o ultima restanţă din nemurirea mea
să nu-ţi mai simt privirea ca lama de punmal
stirbind din tristă firea-mi background autumnal
să uit a tale şoapte că marile adânci
cu iz de prune coapte şi cremene de stânci
să uit acele clipe mai lungi decât un veac
să trec din fugă pripe mai scurte ca un fleac
în aste două fraze - tablou de largi culori
scurtcircuit de faze între pămînt şi nori

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (3 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colosul

în adâncimea hăului din noi
în fluctuaţii de neant şi energie
a mai născut o lume. De strigoi
cu aripi albe şi privirea vie

era în toate ca la început
Cuvântul şi din El lipseau strigoii
era numai o lume- cea de lut
în aşteptarea vântului şi ploiii

şi mai erau şi galaxii şi stele
şi mai erau planete din brutal
şi mai erau nişte figuri din ele
figuri de stil şi braţe de cristal

şi peste toate domina lumină
din toate izvora doar claritate
o pură claritate şi virgină
şi mai adâncă poate decât toate

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (4 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşertăciune

deşertăciunea zilelor ce trec
imprimă fast solid suspiciunii
că nopţile numai atunci au farmec sec
când curg uşor ca fumul din tăciune

când totul se transpune-n vag concis,
concisul vag în iz de-amărăciune
şi curge lin ca umbra unui vis
cu Olandezul Zburător drept tracţiune

când voci străine-îmbie ochiul meu
s-aleagă puritatea transcendentă
a anilor ce curg instantaneu
într-un ocean de vreme decadentă

când nu mai am cârlig de abordaj
şi Stixul mă îmbie în genune
aş vrea să curg prin sonde de foraj
chiar şi cu riscul să renasc deşertăciune

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (20 aprilie 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sulac...

eu ştiu - tu cânţi acolo printre aştri
în limba mea, despre poporul meu
şi acompaniat de coruri de sihaştri
să-l ierte îi doinesti lui Dumnezeu

îl rogi să-i ierte laşitatea şi trufia
îi spui că moldovanu-i ca mioara
şi ba că vrea, ba nu cu România
şi ba că-şi vrea ba nu aparte ţara

şi îi mai cânţi că moldovencele-s frumoase
şi toate sunt Ilene Cosânzene
şi doinele pe-aice sunt sfioase
că lăcrimele noastre sunt poeme

şi că prin vii demult e coaptă poama
şi că prin căzi în şoaptă fierbe vinul
că la măligă iar ne strigă mama
şi mustul, râde tata-i ca pelinul

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (9 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Draga mea păpuşă...

te-am vrut puternica, te-am vrut independenta
din osul meu ai fost creata- nu din simplu lut
te-am vrut de-o frumusete rara, prin esenta
de o noblete si mai rara eu te-am vrut

te-am vrut senina, fara umbre de tristete
cum vrei mereu un cer albastru, fara nori
cu zambet intalnindu-ma si cu tandrete
indeferent - la miez de noapte sau de zori

te-am vrut mereu asa cum vreau femei frumoase
te-m vrut mereu asa cum vrei si tu- barbati frumosi
te-am vrut mereu ca pe-un cutit taind in oase
si chiar de oasele nu dor- la nebunie dureros

te-am vrut in paturi si te-am vrut pe scene
te-am vrut pe pisc de munte si pe val de mare
te-am vrut mereu in toate pozele obscene
doar intr-o poza- nu te-m vrut- in cea ce doare-

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trezeste-te din somn...

Trezeste-te din somn, frumoasa adormita
Tu tara mea de dor
Din fruntea insingerata, coroana comunista
Arunc-o la gunoi

Trezeste-te Ileana, trezeste-te Ioane
Trezeste-te popor!!!
Alege faurire, alege libertate
Alege viitor

Trezeste-te tarane din neagra letargie
Din somnul tau de veci
Alege libertate, alege faurire
Alege-o cale noua, ca-n vremurile vechi

Atita suferit-ai in chin si saracie
Ca vita de la plug!...
Mai crezi in bunatatea, mai crezi in omenia
Colosului de lut?!...

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (18 iulie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

unde sa te iau
ca sa-ti fie bine..
un sarut sa-ti dau
ultim de la mine.?!
numai am nici casa
numai am nici paine
zilele mi-s sure
noptile haine
stau intro padure
blanda si frumoasa
de argint padurea -
cu poteci de ceata...

unde sa te duc,
ca sa-ti fie bine
unde se nasc zorii
zilelor de mine.?!
unde se gaseste?!.
- codrii de arama
cand vei trece -n fata

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (1 februarie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul vieţii tale...

.. m-ai întrebat aseară de ce mereu tânjesc
de ce nu sunt cu tine în pragul veşniciei
ştiindu-te departe mereu te necăjesc
cu întrebări de genul de ce n-a fost să fie..

m-ai întrebat aseară de ce nu eşti cu mine
de ce păşim prin viaţa cu sensu-i răzleţit
de ce mereu în preajmă atîtea voci străine
împută că degeaba, degeaba ai trăit

ce pot să-ţi spun, mă doare, a naibii mă mai doare
că sensul vieţii tale l-a hăcuit securea
că tu, cândva copila arzandă că un soare
azi eşti la discretia alesului aiurea...

te-am vrut mereu un injer cu har dumnezeesc
ai fost doar o femeie, femeie ca şi toate
şi ţi-ai ales bărbatul dintr-un instinct firesc
mereu la datorie- mereu să-l ştii că poate

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (8 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!