Lev Tolstoi despre Dumnezeu

M-am gândit că atunci când mă văd cu oamenii trebuie să ţin minte mereu că viaţa este numai în prezent. Ce puţin îmi doresc! Să trăieşti numai în prezent înseamnă să trăieşti numai cu Dumnezeu şi prin Dumnezeu.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am citit despre o mută oarbă care se bucură de viaţă, îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru ea şi scrie că rostul omului e să fie fericit, mulţumit şi să-i ajute şi pe alţii să se bucure de viaţă prin bucuria şi viaţa lor.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epistolele lui Ioan neagă orice altă reprezentare a lui Dumnezeu în afară de iubire, în afară de principiul iubirii a cărui conştiinţă o are fiecare om în sinea lui. Nu avem cui şi ce să cerem. Putem doar trăi sau nu în iubire.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să fac să ţin minte că cel mai important, chiar singurul lucru în viaţă e eliberarea de întunericul (răul) care îl ascunde pe Dumnezeu, iar nu fericirea mea, succesul, aprobarea primită de la semeni pentru faptele mele?

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru om e firesc să îndeplinească voia lui Dumnezeu, să trăiască în iubire, aşa cum pentru pasăre este firesc să-şi facă un cuib, să ciripească, să scoată pui. Numai falsele învăţături îl abat pe om de la calea cea dreaptă.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai când îl iubeşti pe Dumnezeu cu adevărat, adică pe toţi, şi cunoşti binele pe care îl aduce această iubire, numai atunci poţi să nu porţi pică oamenilor, oamenilor răi, şi poţi, compătimindu-i, să-i iubeşti cu adevărat.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi să-ţi dai importanţă numai dacă uiţi de Dumnezeu şi de relaţia ta cu El. Oricât ai fi de însemnat şi de folositor oamenilor, cine eşti tu înaintea lui Dumnezeu? Şi ce diferenţă e între tine şi omul care ţi se pare cel mai neînsemnat?

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ce-i de făcut? Numai oamenii nereligioşi îşi pun întrebarea asta. Cei religioşi ştiu ce să facă: să înfăptuiască în ei înşişi împărăţia lui Dumnezeu şi să nu să se gândească la alţii. Nenorocirea oamenilor nereligioşi e că-i învaţă pe alţii.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic nu te cheamă să schimbi şi să îmbunătăţeşti rânduielile existente, dar toată forţa vieţii ce se află în tine te cheamă să schimbi şi să îmbunătăţeşti viaţa ta lăuntrică, spirituală, pentru ca Dumnezeu să se arate din ce în ce mai mult în tine.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te întâlneşti cu orice om trebuie să ţii minte că înaintea ta se află Dumnezeu. Iată când şi unde se află adevărata rugăciune. Pentru că la intrarea în biserică stau cerşetorii, iar noi trecem pe lângă ei spre icoane, spre cuvinte, spre slujbă.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E greşit să credem că scopul vieţii este slujirea lui Dumnezeu. Rostul vieţii este binele. Dar, din moment ce Dumnezeu a dorit să dăruiască binele oamenilor, atunci oamenii, ajungând la binele lor, fac ce doreşte Dumnezeu de la ei, împlinesc voia Lui.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O idee minunată, Dumnezeu e lumina soarelui, iar omul e un obiect care absoarbe razele luminii-Dumnezeu. Corpul omului este alcătuit din acele raze ale lui Dumnezeu care n-au fost absorbite de către om. Viaţa este absorbţia tot mai mare a Divinităţii de către om.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mine sălăşluieşte ceva care vrea binele. Numai dintr-o neînţelegere cred că-mi doresc mie binele. Dorinţa binelui, care sălăşluieşte în mine, nu poate să-mi dorească binele numai mie. Dorinţa binelui este glasul lui Dumnezeu, care doreşte binele tuturor.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A întreba dacă Dumnezeu există e ca şi cum te-ai întreba: eu exist? Eu îl cunosc pe Dumnezeu în mine, nu întreg, ci o părticică, o manifestare. Dumnezeu este cel a cărui manifestare sunt eu, iar existenţa lui e la fel de inevitabilă ca a mea.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ai conştiinţa lui Dumnezeu în sinea ta este una, şi poţi ajunge la ea cu uşurinţă în singurătate. Dar să ai conştiinţa Lui nu numai în sinea ta, ci şi în alţii, când te întâlneşti cu ei, e mult mai greu. Şi trebuie să înveţi lucrul ăsta. Învăţ. Ajută-mă, Doamne.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pare imposibil să iubeşti un om rău. Chiar este imposibil. Dar trebuie să iubim şi putem iubi nu omul, ci pe Dumnezeul cel înăbuşit, strivit în om, şi să-l iubim pe acest Dumnezeu, să încercăm să-l ajutăm să se elibereze. Şi asta e cu putinţă şi ne va aduce bucurie.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comunicarea cu orice om este rugăciune. Ţine minte că în faţa ta nu se află un ucigaş, un desfrânat, un jandarm, un poliţist, un rege, un spion, ci manifestarea lui Dumnezeu. Ţine minte în faţa cui te afli şi poartă-te cu el cum te-ai purta cu cel mai sfânt lucru din lume.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât timp trăieşti fără să te întrebi cine e cel care trăieşte în tine, trăieşti ca un animal. Dar de îndată ce te întrebi şi ai găsit în sinea ta pe cel prin care trăieşti, l-ai cunoscut pe cel care trăieşte în Tot, ai cunoscut şi iubirea, l-ai cunoscut şi pe Dumnezeu.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se întâmplă ca atunci când iubesc pe cineva, nu doar văd, ci simt zâmbetul lui şi simt că eu sunt el, cum s-a întâmplat de curând cu băieţelul meu Kolia. Aşa se întâmplă mai ales când ţi-e milă. E confirmarea faptului că Dumnezeu e unul în noi toţi şi că El este iubire.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoaşte-te vinovat, iar toate încurcăturile se vor limpezi imediat. E mereu uşor să te recunoşti vinovat în faţa lui Dumnezeu, în faţa celei mai bune părţi din tine. Iar pe oameni lasă-i să creadă că eşti vinovat în faţa lor. Dar eu, de caut, de bună seamă sunt vinovat faţă de ei.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de Gabrine94
Comentează! | Votează! | Copiază!