Îngerul păzitor care însoțește copilul oricând și oriunde se numește Mama Maria Filipoiu / despre mamă
citat din Maria Filipoiu (8 martie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magia Poeziei (sonet)
MAGIA POEZIEI
(sonet poeziei)
M-am îndrăgostit din copilărie,
De penelul fermecat al gândului,
Ce pictează-n culorile dorului,
Îngeri înaripați de poezie.
În zborul spre bolta Paradisului
Se-nalță gându-n ritm de simfonie,
Însoțit de muză cu fantezie,
Cuib de rime împletind poemului.
De melosul în sentimente răsfrânt
Dansează muza pe-a gândului câmpie,
Cu Soare tandru îmbrățișând Pământ.
Valsând cu-a primăverii reverie
Se leagă dragostea lirei de cuvânt,
Să-și ducă roadele în veșnicie.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba din glia străbună (sonet aniversar) )
LIMBA DIN GLIA STRĂBUNĂ
(sonet aniversar)
Armonioasă e limba română,
Ce m-a-ntâmpinat pe glia străbună,
Ca zână din basm, cu flori în cunună,
Să o slujesc la fel ca pe-o stăpână.
Este cetate în vatra străbună,
De cărturari zidită, să rămână
Ecou de balade lângă fântână,
Ce însetați cuvântători adună.
Limba e graiul în care se cântă
Pruncului în leagăn și se doinește
Iubirea pentru patria cea sfântă.
Din rădăcina ei, limba hrănește
Dragostea de neam pe drapel răsfrântă,
Cât patria-mamă pe fii îi crește.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Ziua Limbii Române (31 august 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul bucuriei
COLINDUL BUCURIEI
La staul de oi, curat,
Crăciun este venerat.
Colindăm, Doamne, colindăm...
Că Dumnezeu i-a lăsat,
Darul binecuvântat.
Colindăm, Doamne, colindăm...
Două nuci și două mere,
Să se ducă-n Rai cu ele.
Colindăm, Doamne, colindăm...
Dar Moșul Crăciun le-a dat
Pruncilor la colindat.
Colindăm, Doamne, colindăm...
Lângă ele a pus bani,
Pentru oamenii sărmani.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Maria Filipoiu (29 decembrie 2021)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărări prin destin (sonet)
CĂRĂRI PRIN DESTIN
(sonet familiei)
În cartea sufletului meu deschisă
La pagina sorții predestinate
Familiei de care-am avut parte,
Privesc viața-mi din papirus transcrisă.
Mă viscolesc dramele succedate
În copilăria ce mi-a fost ninsă
Încă din zori, mereu să fiu respinsă
La școala năzuințelor înalte.
Am plâns de râvna părinților uniți
Cu jurămintele de familie,
Când ai mei s-au stins de soartă risipiți.
Cât am suferit, doar Dumnezeu știe,
Că în destin de necazuri bântuit
Nu putea intra nicio bucurie.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu (15 mai 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul nimănui
COPILUL NIMĂNUI
De ce-ai plecat fără să-mi spui
o vorbă de alinare?
Să fiu copilul nimănui,
cu-a lumii stigmatizare?!
M-ai lăsat, fără să-ți pese,
când nu învățasem să scriu.
Mai târziu, din interese,
voiai alăturea să-ți fiu.
Nu-mi doream avere mare
ori susținere bănească,
ci caldă îmbrățișare
de iubire părintească.
Pașii pe cărarea vieții,
Dumnezeu să mi-i îndrume,
mă rugam la miezul nopții,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Copiii - muguri de suflet
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darurile Moșilor (sonet ritualic)
DARURILE MOȘILOR
(sonet ritualic)
De ziua lor, în cer așteaptă Moșii,
Pomană de fructe coapte pe Pământ,
Prin mesager de taină, ce-i Duhul Sfânt
La pogorâre, când cântă cocoșii.
Se înfiripă sufletesc legământ
Cu cei ce-n ritual iubesc strămoșii.
Copiilor se împart poame roșii,
De dor în lumina candelei răsfrânt.
În zorii zilei creștini merg s-adune
Căpșune și cireșe în panere,
Spre dăruire, cum datina spune.
Din ritualuri pline de mistere,
Cu mit se revarsă înțelepciune
În sufletul ce caută repere.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu (februarie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la copilărie, dar cu o relevanță mică.
Legendarul Dragobete
Legendarul Dragobete
Curge-n pană fermecată,
Ce-o țin fetele la bete,
Legendă îndepărtată
Despre craiul Dragobete.
Din pruncie s-a dus vestea
Că era mândru ca Soare,
Dar mamă aspră, Dochia,
L-ascundea de fată mare.
Crescând, se făcea mai frumos,
Cu ochi ca cerul, păr bălai...
I se spunea și Făt-Frumos
În al iubirii, dulce grai.
Dochia, mamă geloasă
Pe fete curtenitoare,
Își mâna fiul de-acasă
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Literatura de azi / Sertarul Scriitorului Român, Legendele Primăverii (22 februarie 2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu pentru bunica
OMAGII PENTRU BUNICA
Pe ultimul drum îți aștern petale
În covor de înmiresmate flori,
Cu lacrimi fierbinți le stropesc de jale,
Când despărțirea îmi dă reci fiori.
Pustie va fi de-acum prispa casei,
Unde veneau nepoți cu zâmbete
Și-i așezai cu drag în jurul mesei,
La plăcinte și gogoși proaspete.
În loc de veci îți aprind lumânare,
La praznic sfânt cistindu-ți jertfire,
Spre a Domnului binecuvântare
De lacrimi ce-mi inundă privire.
Va dăinui în suflet amintirea
Din vremuri cu bunici și nepoței,
Să nu se risipească fericirea
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poeme dedicate (3 mai 2019)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecouri la Nașterea Domnului
ECOURI LA NAȘTEREA DOMNULUI
Revin tradiții din vremuri străbune,
cu cete de voinici și zarvă mare
să pună iar, tradiția pe strune
la case în Ajun de sărbătoare.
În colinde vechi împart bucurie,
dar și evlavia creștinătății,
Nașterea Domnului iarăși să fie
minunea lumii și-a Divinității.
Copiii prin colinde duc mesajul
de rod bogat, noroc și sănătate.
Iar popa cu icoana-și poartă harul,
credința să o ducă mai departe.
Spre dăinuire-n lege creștinească,
se derulează din a vieții roată,
colind ce-aduce pacea sufletească
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu (29 decembrie 2021)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul înamorat (odă lui Eminescu)
LUCEAFĂRUL ÎNAMORAT
(odă poetului Mihai Eminescu)
În amurg, pe Lună plină,
Luceafărul din zenit
curge-n rază de lumină
prin "pădurea de argint".
Peste crâng, amoru-și lasă
dintr-un vis demult apus,
când, culcat pe iarbă deasă,
de doruri era răpus.
Dar pe-a Timpului cărare,
numai un dor a rămas,
ce-n suflet îi toarnă jale,
prin codru făcând popas.
Dorul se scurge-n iubire
de jună și luceafăr,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Luceafărului Eminescu (2015)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Maria Filipoiu despre copilărie, adresa este:
