Între vecine
Cum făcea a lui Jaliu ca s-o înfurie
Pe Măria Bălii, vecina ei.
Dădea gură la vite, striga păsările, câinii.
- Hea, hea! Nea, Priene! Gâți, gâți!
La vale, la vale cu voi!
(Casa Măriei era mai la vale.)
Na, Scandal! (Avea și-un cățel, Scandal.)
Și Măria se plângea lui Dumitru lui Chirimențu:
- Jaliu, fir-ar al dracului,
Jaliu mi-a adus sărăcia Boghii.
Maria venea pe la noi cu furca-n brâu
Și punea furca așa pe pat și se culca lângă ea.
-Păi, bine, fă, cu furca ce mai veniși,
Dacă te culcași? zicea mama.
- Lasă-mă, că nu mai văd să torc.
- Ba ți-e lene.
- Ei, mă, nu-mi crede nimenea...
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verii Ilincăi
Tata îi zicea Ilincăi "gagă".
Muma Ilincăi era din Frățila,
Și când se ducea tata pe la Bălcești
Se-ntâlnea cu verii ăia ai ei din Frățila.
Întreba Ilinca:
- Da' rude de-ale noastre ai văzut pe-acolo?
- Am vazut, gagă.
Erau îmbrăcați cu șubele bune pe didijos
Și cu câte-o treanță rea pe deasupra.
- Ei, gagă, treanța rea păstrează haina a bună.
- Taci, gagă, din gură, niște năroji.
Păi, cu căciulile-ntoarse pe dos și cu ciomagele mari?
Uite-așa umblau prin târgul de vite.
Se plângea Ilinca, altădată:
"Aveam și eu, mumă, giubea,
Aveam giubea cu sangepii până jos, așa de lați.
Și mi-au furat-o, mi-au furat-o, mumă".
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele
Aici câinele trebuie să latre, că de-aia e câine,
Iar când mănâncă stăpânii la măsuța joasă
Pe scăunele cu trei
Picioare,
Să se uite în gura lor, înghițind în sec.
Până când, la sfârșit,
După seninul crucii și slăbitul curelii, cu un oftat,
I se aruncă mămăliga,
Iar el dare de-un stânjen în sus,
S-o prindă din zbor.
Cu cât sare mai sus, cu atât e un câine mai bun,
Dat de exemplu.
Pui și găini n-are dreptul
Săia decât vulpea, hoața, pe furiș.
"Iar dete vulpea la noi azi-noapte,
Spune lelea Anica,
Aproape cu mândrie, fir-ar a diavolului!
Nici n-o să mai ctesc păsări,
Că mă canonesc degeaba,
Că i-am spus alui meu: astupă, mă, rostul!"
poezie celebră de Marin Sorescu din La L(L)ilieci, Cartea a doua (1977)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cercul
Mergeam pe drum. Era lună, așa, toamna.
Și mă ajunge din urmă și trece pe lângă mine
Un cerc.
O tuturigă mare de fier. Un cerc
Care mergea singur pe linie.
M-am uitat în urmă: L-o fi aruncat cineva?
L-o fi dat de-a tuturigă
Nimeni...
Și, la urmă, cine să-l azvârle,
Că era mare și greu - ca o șină de roată
de car.
Mă uit înainte; cercul își vedea de cale.
Se-nvârtea repede, repede și făcea praf.
Tocmai atunci vine al lui Calotă, de la deal
- Îl văzuși, mă?
- Îl văzui. Și începe să se-nchine.
Ce-o fi cu el, de la ce butie o fi scăpat,
Numai Spânu mai are butii de vin așa de mari,
Plecă și se vărsă putina...
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pricina
Mie mi s-a omorât timpul,
Onorată instanță.
Când mă întorceam eu voluntar
Din război,
Am băgat de seamă
Că timpului meu îi fuseseră amputate
Inima, gura și fruntea.
Dar nici așa nu mi l-au lăsat în pace,
L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-mașină, zile-bou
O mulțime de lucruri
Care nu-l interesau.
Apoi au început să experimenteze pe el
Fel de fel de otrăvuri -
Tristețe, necazuri -
Parcă așa le zicea.
Lovitura de grație i-a fost dată în cap
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrâni la umbră
Obosești repede, uiți ușor,
Începi să vorbești singur,
Miști din buze...
Te surprinzi în oglindă mișcând din buze,
Știu cam cum o să fie când voi fi bătrân.
În fiecare vară am o zi, două, o săptămână
De bătrânețe.
Zbârcit, uscat ca un sâmbure de piersică în miezul zilei
Zemoase.
Un Ulise care uită de la mână până la gură,
Unde trebuia să se-ntoarcă,
De ce rătăcește pe mare
Și dacă e înainte sau după războiul Troiei.
Un Ulise cu puține șanse de-a săruta fumul ieșind de pe hornurile
Patriei.
Eziți între a-ți potrivi cravata
Sau a te strânge cu ea de gât.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la gură, dar cu o relevanță mică.
Hârtie
S-a anunțat, cred, la apocalipsă,
Nu țin bine minte,
Că un mare uragan de hârtie
Se apropie din direcția N-V
Și din toate direcțiile.
Uraganul va pustii totul în calea sa,
Prefâcând totul în hârtie.
Copacii se vor transforma în hârtie,
Animalele în hârtie,
Aurul în hârtie.
Oamenii vor țipa de groază,
Și țipetele lor
Vor deveni pe loc șerpi de hârtie,
Și apoi ei înșiși se vor desface hârtie:
Hârtie de împachetat, hârtie de plicuri,
Hârtie de saci, hârtie de biblie,
Hârtie de țigarete.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Sanddy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste
Sufletul tau functioneaza cu lemne,
Iar al meu cu electricitate.
Dragostea ta umple cerul de fum,
aA mea e din flacari curate.
Totusi vom mai merge impreuna
O buna bucata de pamant,
O buna bucata de cer,
O buna bucata de luna.
Vom fi fericiti pentru iarba
Si pentru lac,
Vom slavi drumul drept cu cate-o gura
Si vom tine un moment de reculegere
Pentru fiecare cotitura.
Ne vom lua dupa umbra mea
Care merge inainte.
Ne vom lua dupa primul gand,
Ne vom lua dupa doua-trei cuvinte.
Pana ne va iesi in cale
Sfanta Vineri
Sa ne spuna printre altele
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Continentul Deltei
Îmi place grozav delta,
Și așteptând inspirația
Care să transforme plăcerea
În emoție artistică,
Stau întins pe iarbă,
Sub bătrânul stejar noduros
Din pădurea Caraorman.
A fost o zi de peripeții.
Cu vaporul pe brațul Sulina,
Cu barca pe micile canale.
Rațe, lișițe, ochite c-o pușcă
Imaginară
Și ele prefăcându-se că pică moarte,
Scufundându-se și ieșind
C-un pește-n gură.
Am văzut, sau mi s-o fi părut,
Sturioni, somni leneși
Înnămoliți pe câte-un mic canal,
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din Poezii (1982)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu te-ncurca
Boc! Boc! In poarta.
Spre dimineata, cu vreo trei zile pana-n Craciun.
- Vezi, mă Gheorghe, cine bate, mă -
Sare muierea. Nu se sculasera, ca era prea denoapte.
Afara iar: Boc! Boc!
- Care esti, mă?
Era-ntuneric, se vedea doar o pata mare alba.
Era iapa, legata de poarta.
Si ala batea tare-n pridvor, cu ciomagul.
Si când l-a văzut pe Gheorghe c-a iesit
C-o mana bagata pe maneca hainei si cu alta afara,
A inceput să-l certe.
- Ba, ce faceti? De ce dormi, mă? la ora asta?
Oamenii vrednici nu dorm la ora asta! Ce faci, mă?
De ce dormi, mă?
Intra în casa si descarca o desaga de ghete rupte,
Cizme scalciate pantofi.
- Mă, venii la tine să-ti aduc astea, ca nu mă lasa
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dascălul
I
Venea la școală de dimineață
Cu demâncarea la el.
Hainele le ținea îngropate la loc, unde muncea.
Că era lup de muncă. Și ajungea la școală,
Făcea ce făcea cu copiii și când le da drumul,
Încăleca pe cal și-o lua peste câmp, la locurile lui acolo.
Se schimba acolo la loc și muncea până-n întuneric.
Se dezbrăca și le-ngropa iar, și pleca acasă,
Acolo la Pârva-n Seculești, avea casă cu etaj.
Și dimineața, se-mbrăca, lua mâncarea și pleca la
Școală călare. Și de-acolo, la loc. Om harnic.
Lup de muncă, spunea Moșu, care-i fusese elev.
Învăța copiii foarte bine. Îl chema Bulzescu Matei.
A murit, tânăr, săracu! Avea un băiat Ion, se făcuse
Cântăreț la biserică și-a murit de tifos,
Până în războiul dintâi.
Au mai rămas două fete, Ioana și cu Nicolița
(Căsătorită cu Mitrică a lui Nete).
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu din La (L)ilieci, Cartea a treia (1980)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Marin Sorescu despre gură, adresa este: