Moldova şi viaţă

Cântec pentru Oltenia

De bucurie rar avurăm parte,
În unele duminici, pe la nunţi,
Suntem olteni pe viaţă şi pe moarte,
Suntem olteni, adică suntem munţi.

Un rost ne-a dat măicuţa noastră, dulcea,
Să fim, dintre români, cei mai fierbinţi,
Din Dolj şi până-n Olt, şi până-n Vâlcea,
Şi până-n Gorj şi până-n Mehedinţi!

Oltenia, Eterna Terra-Nova,
Un cântec are astăzi şi-n priviri:
Hai Universitatea! Hai Craiova!
Tu, Campioana unei mari iubiri!

La Tricolorul românesc se-nchină
Şi-i face jurământ prin luptă, azi,
Oltenia, provincia latină,
A lui Mihai, al nostru, cel viteaz.

[...] Citeşte tot

cântec interpretat de Valeriu Penişoară, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În condiţiile de odinioară, căsătoria cu Vasilian ar fi apărut ca o mezalianţă, căci domnia sa e născută Papazoglu. Având însă în vedere atâtea şi atâtea lucruri, speculaţii nefericite, inimiciţii politice, a trebuit să se resemneze. Totuşi, nu se poate spune, nu-i aşa? că Vasilian nu-i de familie bună. E dintr-o foarte bună familie, dimpotrivă, boieri moldoveni, însă oricine va recunoaşte că Papazoglu e altceva, e un nume celebru. În sfârşit, principalul e că se simte bine şi e fericită. Şi Jorj îi satisface toate capriciile... Altfel nici nu se poate. El e cu cincisprezece ani mai mare ca ea şi a mai fost însurat o dată. I-a rămas şi un copil, o fetiţă care - cum să spun? - care e un fel de ghimpe între ei... un copil, vai! destul de rău crescut. Asta aduce puţină umbră vieţii lor, nu-i aşa? Căci Vasilian a luat-o din dragoste. Văzând împotrivirea ei de la început, bietul Jorj căzuse bolnav. A trebuit să cedeze; şi la nuntă avea o toaletă aşa de frumoasă, aşa de elegantă, încât o invidiau toate prietenele.

Mihail Sadoveanu în Dumbrava minunată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În şanţuri

Burcel în şanţ muri strivind
O tigvă păgânească,
Şoimu-n rădan căzu răcnind:
Moldova să trăiască!
Curcanul cel voinic şi bun,
El, Peneş, spune-acestea,
Dar n-a spus tot. Eu vreau să spun
Deplin acum povestea.

Burcel era oltean, un pui,
Ajuns din întâmplare
Între flăcăii din Vaslui,
Viteaz minune-mare.
Iar când muri, strivind în şanţ
O tigvă păgânească,
Strigat-a bietul dorobanţ:
Muntenia să trăiască!

Burcel şi Şoim, trăsniţi în zbor
Căzură-n şanţ deodată;

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbesc

cu moldova şi tre
sar în jocul ăsta fantastic
discutăm aprins stins
cu vodcă la cap
eu om ea apă
ea trăieşte într-o salcie
trec peste ea degajat
un fel de minge aban
donată
totul stă în puterile mele
să spun ce trebuie să spun
vocea e un orăcăit de uşă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imnul Moldovei

În Moldova locul-i sfânt, leagăn de credinţă
Din străbuni am ctitorit pentru biruinţă.
La Suceava, între munţi Dumnezeu e-n toate
Zimbrul ţine la un loc oameni şi cetate.

Multe neamuri am ţinut ţara ca o florare
Şi pământul ce-l avem, fără supărare,
Locul pe care trăim Bucovina-i spune
Domnul Ştefan l-a sfinţit, loc de rugaciune!

Noi, la Putna ne-nchinăm si la Suceviţa,
Voroneţu-i poartă-n cer, vatră Moldoviţa,
Oamenii care-i avem toţi îs pentru ţară,
Nu ne face nimenea neamul de ocară!

N-am cerut la nimenea, că avem de toate,
Să ne deie Dumnezeu, numai sănătate!
Fete si feciori cuminţi sa ne poarte neamul
Cu iubire de părinţi, ca bucovineanul!

[...] Citeşte tot

folclor românesc
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai presus de cuvinte

mai presus de cuvinte e un sărut de muză
un acoperiş de stele cu lumină argintie
cântecul vieţii să răsară pe buză
luna îmi zâmbeşte freamătul mi-l ştie.

ninge cu fală în Ardealul meu drag
ninge şi ninge în Muntenia mândră
prin viaţă iarna mai trece un prag
îmbrăcată cochet în blană de vidră.

ninge cu colinde din Banat în Moldova
neamul se pregăteşte de sărbători vrăjite
pe aripi de poveste se înalta slova
în case e cald cu iz de nuci prăjite.

mai presus de cuvinte e iubirea divină
când cad mă ridică în tandră lumină.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Helium-3

... Dublin, Londra, Paris, Craiova
Moscova, Tokio, Sydney, Phenian
cine mai face agricultură-n Moldova
când la New York s-au mutat legiuni de ţărani

cumpără cei rămăşi pătlăgele turceşti
şi căpşune crescute-n pustiul Negev
vinuri din Cili, pâine din grâne ruseşti
mere din... de-amu nici nu mai întreb

ce produce Moldova şi de unde vin bani
ca să aibă să fure gaşca lui plaha.?!
-îi trimit înspre casă tot aceiaşi ţărani
de prin kvebec - Reikiavik cu leaca

vin dolarii la casele astea de schimb
cursul lor mereu creşte şi scade abrupt
după cel mai privat şi mai dur algoritm
care nu se mai satură sânge de supt

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (2 februarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Golia ticălosull

La Cahul, pe câmpie, din marginea poienii
Se-ntinseră-n coloane de luptă moldovenii,
Şi-aveau cu ei pe vodă, iubitul domn al lor,
Iar Golia, el plecat-a din faptul dimineţii
Prin vale să-şi reverse din lături călăreţii
Ca vânturi iuţi ce scurmă şi-mpart cumplitul nor.

Iar când veni şi vremea să urle-n zare tunul,
Mişcatu-s-au românii cu miile, ca unul -
O lamur-a Moldovei prin sutele de ani!
Dar Golia ticălosul alt gând avea cu soţii,
Şi-n suliţi ridicându-şi căciulele cu toţii
Lăsând câmpia noastră trecură la duşmani.

O clipă stete vodă cu inima trăsnită.
Întors apoi, strigat-a spre oastea-nmărmurită,
Pe Golia arătându-l cu pumnii, cu-amândoi:
- "Oşteni ai ţării mele! priviţi-l cum se duce,
El vinde sfânta ţară şi vinde sfânta cruce,
Mă vinde, ticălosul, pe mine şi pe voi!"

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul vechii Dacii vrem

Când peste Prut rusificat-au Ţara,
Iar alţii vor enclave în Carpaţi,
Să ducem grănicerii sus pe Nistru,
Sărbătorind Unirea dintre fraţi.

De mii de ani ne-au divizat imperii,
Fost-a ca mierea plaiul strămoşesc -
S-au pripăşit şi alţii... Astăzi, frate,
Nu le mai place graiul românesc.

Bolnave minţi ne spun cum că-n Moldova
Trăiesc hibrizi, românii nu-s români,
Că-n zecile de ani de plagă rusă
Confraţii au uitat de Muşatini.

Când limba românească-i umilită
Pe daco-getic, aspru plai străbun,
Noi vom cânta mereu Hora Unirii,
Vom aştepta să vină Ceasul Bun.

[...] Citeşte tot

poezie de Mugurel Puşcaş
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coloana a cincea...

Motto: Doi dintre profesorii turci expulzaţi în luna septembrie 2018 din Moldova au fost condamnaţi la închisoare în Turcia.

în viitor ne-aşteaptă un trecut perfect
au pus de-acu la temelie piatră
cei şapte profesori sub alt aspect
decât al unei expulzari la vatră

şi ironia soartei- avionu-i armenesc
mişcare tactică în stiluri erdogane
-Moldova- sesole sub jug turcesc
armenii -jenocid de milioane...

subtili mai sunt şi turcii astea, zău
cu şapte profesori au măturat o stradă
şi de armeni şi de poporul meu
-un soi de baligă în urmă la cireadă

suntem nişte zoioşi şi funduri goale
şi dadauzia în spate ni se urcă
şi nu costam aici nici trei parale

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (11 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închinare

Ştefan, al Moldovei soare,
Ştefan, glie roditoare,
Sol din cer, sabie dreaptă,
Ştefan, minte înţeleaptă,
Spaima ghearelor păgâne
Ce se cred pe tot stăpâne;

La hotar, ne-ntârziat
Un castel ai ridicat
Cu creneluri argintate,
Turnuri bine ferecate
Şi străjeri neînfricaţi
În războaie încercaţi.

Inimă nespus de mare,
În dreptate-ncrezătoare,
Dumnezeu nouă te-a dat
Să-i fii păcii împărat;
Bob de rouă din colindă
A strămoşilor oglindă,

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină pentru eroii sanitari

LUMINĂ PENTRU EROII SANITARI

Salvatorul nu-şi mai aparţine,
Când bolnavul pe uşa lui a intrat,
Iar leacul din competenţe vine
În misionar cu suflet devotat.

În orice zi, fără încetare,
Salvarea vieţii e militărească.
Şansa vieţii e triumfătoare
Când lecuirea e dumnezeiască.

Datoria pe deplin a-şi face,
Riscându-şi viaţa, pleacă-n misiune.
Neştiind când se va mai întoarce,
Pentru izbândă spune rugăciune.

Pe copii cu dragoste-i sărută
Şi le oferă exemplu personal.
Dar soarta, mereu neprevăzută,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Poeme dedicate (2016)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La moartea Mariei

Coboară ţara drapelele în dublu doliu
Şi tu, apleacă, moldovene
Capul obosit
O spun fără vre-un gând ascuns
Şi umbră de orgoliu
- La Chişinău
Biesu a murit

Acolo sus îl va întâlni pe
Pavaroti
Ca împreună poate
În duet Dumnezeesc
Să-i cânte Creatorului
Că sunt flămând şi că mi-e sete
Că nu mai pot răbda
Sub jugul asta nebunesc...

Că azi am declarat o zi de doilu
Şi veacuri sunt decând am fost uitat
Şi numai pot trăi mereu în purgatoriu

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Eminescu

Voi nu mă ştiţi, fireşte, luminăţia voastră
pe-atunci eram sămânţă, sau nici măcar atât
umblam prin labirintul trupesc al unor oameni
din care unii, poate, vă vor fi şi văzut

ştiu doar că-n ziua-n care voi v-aţi născut pe lume
trei magi cu guri de aur, călăuziţi de-o stea
s-au pogorât din munţii Moldovei să vestească
un prunc domnesc cu fruntea heraldică şi grea

O super-novă, parcă, a explodat în iarnă
a fost şi un cutremur de tei în univers
(aceste semne, toate, le-au scris de fapt bătrânii
prin pravili şi cazanii, cu seve de neşters)

şi aţi crescut ca feţii-frumoşi, şi eraţi geamăn
cu candela de miere a limbii româneşti
aud că fiinţa voastră lăsa prin aer urme
de forma unui clopot oceanic tras de peşti

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Epistole Vieneze (1979)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mormântul tău, "Măicuţă"

Se opreşte lângă o cruce, înnegrită peste vreme
Şi-nchinându-se încearcă cu o frază să o cheme:
- Mamă! Chipul tău trăieşte, l-am avut mereu cu mine,
Pribegind în lumea mare, el mi-a dat puteri depline.
Apoi... tace şi se pleacă peste piatra-mbătrânită,
Cu tristeţe o măsoară, c-o privire-ncremenită.
Dacă ar putea sunt sigur, s-ar îmbrăţişa cu dor
Şi o lacrimă fierbinte ar cădea din ochii lor,
El, iar spune toate cele, cum a fost şi ce-a făcut,
De când ea se odihneşte, generaţii au crescut.
Ea, ar întreba desigur: Dragul mamii, cum o duci?
Te-am "lăsat" copil de-o şchioapă, ai nevastă, ai şi prunci?
- Am venit maică la tine, de la mare depărtare,
Memorându-ţi amintirea, să mă-nchin, să las o floare
La mormântul tău cel sumbru şi castanul ce se-ndoaie,
Ce-a crescut şi-mbătrâneşte de atâta vânt şi ploaie,
Lângă crucea ce-nverzeşte, de licheni şi mucegaiuri,
Într-un cimitir ce-mi este amintiri pe aceste plaiuri,
Ca să-ţi povestesc viaţa, ce-am trăit-o şi-o trăiesc,
Anii buni sau trişti de-o vreme, ce mereu mă-nbătrânesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare - urătură

(şi un pic de băutură!)

Iaca, peste Prut
Dom*le, ce-am văzut?
Un om cu-n pahar...
Ceas aniversar!
E Bâlici Gheorghiţă
De nobilă viţă
Mare umorist
Şi epigramist
Mulţi ani să trăiască
Să ne-nveselească
În moldovenească
Iar în cinstea sa
Noni mult să bea
Pe Garda, Diviza
Să-i apuce criza

Ghiţă, să-i faci criţă

[...] Citeşte tot

poezie de Ananie Gagniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NU RENUNT !

Doamne, cât eşti tu de mare!
Desigur, o să mă-nţelegi,
Căci nu mai vreau în resemnare,
Să mai trăiesc zile întregi.

Cui ar folosi această renunţare?
Ce mi-ar distruge un destin,
Ar însemna o condamnare,
Şi asta nu ar fi puţin.

Cum am luptat voi mai lupta,
Aşa am învăţat, să lupt mereu.
Căci nu-nţeleg a renunţa,
Nici nu încerc, mi-e foarte greu.

01 mai 2001 Moldova Veche

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prutul

- Prutule, tu vii turbat
Şi cu sânge-amestecat,
Şi n-ai pace şi-alinare
Şi n-ai loc cum vii de mare:
Ce ţi-e iar de spumegare?
Şi-aduci arme ghintuite,
Trupuri de voinici ciuntite,
Steaguri de oştiri păgâne
Şi cai roibi fără de frâne!
Iar de maluri tu izbeşti
Capete moldoveneşti
Şi prin rădăcini încurci
Bărbi cărunte, bărbi de turci!
Spune, Prutule, măi frate,
Spune-mi, ale cui păcate?

- Oliolio! Voinic durut!
De când sunt pe lume Prut
Ce văzui n-am mai văzut!
Cât cuprinzi cu ochii-n zare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuiau să poarte un nume

Eminescu n-a existat.

A existat numai o ţară frumoasă
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe,
Ca o barbă nepieptănată de crai
Şi nişte ape ca nişte copaci curgători
În care luna îşi avea cuibar rotit.

Şi, mai ales, au existat nişte oameni simpli
Pe care-i chema: Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani şi plugari,
Cărora le plăcea să spună,
Seara, în jurul focului poezii ­-
"Mioriţa" şi "Luceafărul" şi "Scrisoarea III".

Dar fiindcă auzeau mereu
Lătrând la stâna lor câinii,
Plecau să se bată cu tătarii
Şi cu avarii şi cu hunii şi cu leşii

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mănăstire mare, Mănăstire sfântă!

Mănăstire mare, mănăstire sfântă!
Ce prinos de suflet! Gogele asudă,
Când stropind cu sânge sfinţita clădire
Se înalţă trainic întru pomenire.

Calfe obosite înalţă cu trudă
Sfintele locaşuri... Bucurie multă!
Bravi, întru-nălţare, cu viaţa plătesc
Oamenii destoinici... Din raiul lumesc,

Lacrimă şi sânge cu iubire spală
Printr-o pomenire în cuvânt şi fală...
Marea Mănăstire nu se mai surupă!
Jertfa ei de suflet, jertfa ei cea scumpă!

Ştefan şi Moldova prinşi prin legăminte,
Ctitoresc zidire, ctitoresc morminte...
Sufletul trăieşte între ziduri reci,
Îngenunchi spre jertfa, orţii... Pe poteci,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!