Durere
Simt doruri viscolindu-mi iubirea
și clipele lăsate de la Dumnezeu
catargele-n porturi anunță sosire,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri cum bat aprig în tâmple
vârcolacii se zbat în sângele meu,
vagoane de visuri vin să ma ducă,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri sfârtecând dăruirea
și viața aleargă pe drum teleleu,
fluierul cântă grăbindu-mi albirea,
dar ea e aproape de mine mereu.
Simt doruri cum ard - văpăi peste trup
și crapă o soartă peste sufletul meu
iar tu ești departe de galbenul lup,
dar e aproape de mine mereu.
poezie de Nicu Petria (mai 2009)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brâncuși
Sculptorul acesta e Brâncuși
cu dalta lui de fier
a sculptat
o masă albă
mai multe scaune
pentru eroii ce vor veni
să cutremure veacul
să țină sfat
în miez de ziuă
despre înălțime
despre dragoste.
Rădăcinile lui Brâncuși vuiesc
În Coloana Infinitului
fără egal
corăbiile toate
au plecat spre larg
iar noi visători
îi așteptăm
întoarcerea
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria din ziarul "Oltul" din Slatina (mai 1971)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iubire, dar cu o relevanță mică.
Scrisoare mamei
Sunt mulțumit mamă,
nu-mi trebuie nimic.
Am doar o rană
în piept
ce-mi sângerează
necontenit.
Încolo sunt sănătos.
Aici am copacii mei
aici am izvorul
dar mai ales ștergarul înrâurit
cu care-mi zvânt lacrimile
când adeseori visez.
Am un Eminescu,
un Creangă
și-un Blaga
cu care mai pot viețui
în "acasa" mea!
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria din ziarul "Oltul" din Slatina (18 noiembrie 2010)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te vreau aproape
Gându-mi zboară prea flămând spre tine,
Lumina să sărut din ochii tăi albaștri;
Cu ce-am greșit iubito? prin nopți pe serpentine
Eu mă trezesc hoinar și blestemat de aștri.
Și-atunci te-aș vrea aici, tot mai aproape,
Necruțătoarea vreme continuu-mi dă ocol.
Și s-a făcut răcoare, cad fulgi de nea pe pleoape
Tot mai departe ești și teiul tot mai gol!
Cândva, poate-ntr-o zi, când vine dimineața,
Ieșind din spuma mării cu altă-nfățișare
Și înfruntând cel ger, în disperare, ceața
Să ne-nsoțească umbra cerându-ne iertare!
poezie de Nicu Petria din creație recentă (18 august 2011)
Adăugat de Pătru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
M-a prins iubirea de altădată,
Când te visam femeie, muză,
Te săruta, dar mai ciudată
Îți bătea inima sub bluză.
Acum perdeaua este ruptă,
Amintirile sunt îndepărtate
Lumina și cuvintele se luptă
Să găsească marea nedreptate.
Ninsoarea din grădină mă inspiră
Și sângelui îi dă mai multă trudă,
Singurătatea asta mă respiră
Iară virtutea nu mai este crudă.
poezie de Nicu Petria (13 februarie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu oricine...
Nu oricine are puterea
să vibreze prin pietre
ducând veacul
mai înainte
cu o singură oră...
Nu oricine are puterea
să cânte prin pietre
ducând oceanul
mai în larg
cu un singur râu...
Nu oricine are puterea
să vină prin pietre
ducând veșnicia
în eternitatea clipei
cu un singur om...
Nu oricine are puterea
să cioplească prin pietre
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub teiul meu
Sub teiul meu ce înflorește
Sunt nins de florile-i gălbui
Și inima spre boltă crește,
Miresme-albastre șoapta lui...
Sunt amintiri de neuitat,
Sub teiul meu îmbătrânit,
Sufletul mi-a fost plecat,
Dar totdeauna-a revenit.
Și anii au trecut mereu,
Sunt pe mare în catarg,
Acum își lasă Dumnezeu
Privirea către locu-I larg.
Prin crengile îngălbenite
Migrează dragostea - ecou,
Și visurile neîmplinite
Renasc în pacea din tablou.
poezie de Nicu Petria (18 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legi nescrise ne rânduiesc
Se-nalță peste vreme un curcubeu de nalbă,
Lucidă și imensă, lăuntrică văpaie.
În râul de lumină al Marelui Extaz
Iubirea sparge vidul, cu visul se-tretaie.
Se-aruncă peste gânduri un altoit reflux,
Ne smulge din adâncuri, cu sngele deodată.
În vârsta mea de verde se zbate inuman
Pădurea de arini, când veacul se arată.
Ne macină, prin vreme, uitările de-a valma
Și sângele-n afară aluneă viclean;
De-aceea legi nescrise ne rânduiesc solemn,
În gura hămesită a fiecărui an!
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măicuță cu brâul de lână
Măicuță umblând
Și tot întrebând
- N-ați văzut cumva
Mândru ciobănel
Tras ca prin inel?
Un glas de mormânt
Răspunde plângând:
- Prin amurgul cel
Fără dor și cânt,
Mndrul ciobănel
S-a dus să-și adune
Alți miei, în alt vânt.
Și el ce-mi zicea?
- Maică, maica mea,
Vino, nu mai plânge,
Sub mormânt la mine!
Frunzele să pice,
Oița să-mi pască
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria (2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umor pe malul Oltului
La Slatina e mare festival:
"Oltenii și restul lumii",
Participă la el un val
De iubiți poeți ai glumii.
epigramă de Nicu Petria (14 octombrie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Pentru a recomanda secțiunea cu Nicu Petria despre iubire, adresa este: