Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Pavel Lică despre poezie

Pavel Lică

Eu sunt doar trubadur al Cerului albastru

Invidioși, aezii citesc pe-ascuns ce scriu
Și și-ar dori să-mi sune cuvântul în pustiu,
Dar nici nu știu confrații c-acesta-i visul meu,
Să fiu botezătorul de verb prin Dumnezeu

Ce spune, ca Ioan, că-s doar trimis în lume
S-anunț că nu sunt eu, ci este un alt nume
Poetu-n care însuși chiar Domnul e-ntrupat
Și care-n Poezie va fi crucificat,

Spre a-nvia apoi, a treia zi din moarte,
Ca geniu nemurit de lume într-o carte...
Deci, har nu am prieteni și nici nu sunt ales
De Cer să fiu un geniu, sau spus de un eres,

Astfel încât din Cer nu vin ca geniu care
Vă poate eclipsa printr-o crucificare,
Doar voi veți străluci pe-al Poeziei astru,
Eu sunt doar trubadur al Cerului albastru!

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

TESTAMENTUL POETULUI

Am fost un credincios și sunt, dar în păcat,
Mereu am vrut cu tine să intru și-am intrat;
Ești unica din lume ce mi-ai permis, să fiu
Profetul care-și strigă iubirile-n pustiu.

Când fluture am fost, din seară până-n zori,
Să gust din floare-n floare ai dragostei fiori,
Tu, înțelegătoare, în cântec m-ai iertat,
Știind că pentru tine am sufletul curat.

Când nopțile cu smoală voiau să îmi înece
Lumini în care-am vrut să-mbrac vreo stea mai rece,
Tu, doar cu vrăji făcute din vorbele-ți rimate
Pe Cer aduceai Luna și mii de nestemate.

De-aceea eu, iubito, cât încă-s pe pământ,
Îți las prin Testament acum ce am mai sfânt:
Credința în Cuvântul ce-a fost și o să fie,
Iar tu să mă îngropi în tine... Poezie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Esența nemuririi

Iubită, mamă, ori soție,
Sau soră, ori femeie sfântă,
Cu dalta, sculptorii-ți spun ție
Tot ce în inima lor cântă.

Penelul pictorului este
Dezlănțuit să preamărească,
Făptura ta într-o poveste
Ce-n curcubeu stă să-nflorească.

Dar eu, Poetul, sărăntocul
Ce are-n suflet doar Cuvântul,
Cum, oare, să-ți descriu norocul
De-a lumina întreg Pământul?

Minune ce-ți slujești menirea,
Cum să-ți arăt prin vorbe, rostu,
Că tu ești însăși nemurirea,
Născând pe Dumnezeul nostru?

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Gazelul libertății

Cântecul de bucurie
Nu se naște-n colivie;

Păsările după gratii
Nu-și doresc o veșnicie;

De o floare dintr-o glastră,
Nu vor fluturii să știe;

Soarele unde n-ajunge,
Noaptea are-mpărăție;

Căsnicia e-nchisoare
Fără strop de poezie!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Mai cred...

Mă condamnați, dar încă, în iubire
Mai cred și-acum că este Dumnezeu,
Când Cerul cu o rază-mi dă de știre
Că toți avem apus cum am și eu.

Prin vers intrat în cercul nemuririi,
Îi sunt femeii rob și sacerdot
Și-n rugăciunea mare a iubirii
Cu ea mă-nalț înlănțuiți de tot.

E poate blasfemie căutarea
Sfințeniei în amforele vii,
Dar n-am putut să nu le-ascult chemarea,
Cum nici pe-ale izvoarelor din vii.

Nu aruncați cu pietre voi, în mine,
Că n-am putut Poruncile să țin,
Prieteni, fericirea-n lume vine
Din Cer, doar prin femeie și prin vin!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la poezie, dar cu o relevanță mică.

Pavel Lică

Se vor mai naște scriitori ostași?

Fiind la țară-am auzit un cântec
Al unei inimi care-mi bate-n piept.
Lucrând pământul, printr-un vechi descântec,
Am pus în floare cântul ei perfect;

L-au repetat modeste filomele,
Spunându-mi că greșesc în visul meu,
Când mă încred în razele de stele
Dar nu-s apropiat de Dumnezeu...

Aici, la țară, sărutând pământul,
Mi-am amintit de Tricolorul sfânt,
Când eu, ostaș, rostindu-mi Jurământul,
I-am spus că-l duc cu mine și-n mormânt!

Deși sunt laș acum ca toți confrații
Ce botnița își poartă-n chip nedemn,
Când flutură Covidul potentații,
Ca slugi să fim, supuși, la al lor semn,

[...] Citește tot

poezie de din Galaxia marilor iubiri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

DRUMUL NUMELUI

Pentru că orb am fost,
până la întâlnirea
Luminii,
părinții
mi-au dat
numele
celui de-al treisprezecelea
Apostol,
să-i urmez
drumul
de dincolo de Damasc,
până la crucificarea
mea,
în dragostea
de unde
sufletul
se înalță
în versuri.

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Geneză

Rătăcitor prin Cerul Tău, o, Tată,
Găsesc copacul ce mi-a fost odată
Blestem să pierd lumina vieții mele
Când mi-ai tăiat și zborul către stele!

Rătăcitor cu gândul printre îngeri,
M-ascund în asfințituri pentru plângeri,
La fel de rușinat de goliciune
Când la-ntrebarea-Ți n-am putut a spune

De ce m-ascund de ochiul Tău ce vede,
Și dincolo de-ascunsul din "a crede",
Când gol, nu doar cu trupul, ci cu gândul
Eu am ales, s-aștept la moarte rândul

Și alungat, de Tine, pe pământul
Pe care n-o pot face-acum pe sfântul,
Mi-ai dat iubirea Ta-ntr-o epopee
S-o regăsesc în vers și prin Femeie!

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Gazelul pomului vieții

Doar în raza dimineții
Înflorește pomul vieții;

Fructele-i de Cer crescute
Le poftesc în munți asceții;

Să le ia din vârf încearcă
Prin tertipuri hrăpăreții;

La dulceața lor ascunsă
Se gândesc chiar și profeții;

Însă gustul nemuririi,
De pe Cruce-l știu poeții!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

De dragoste

E dragostea salvarea de păcat,
Deși-n păcat m-am tot scăldat mereu,
Și-n sine-mi, ipocrit, am tot sperat
Că dragostea e însuși Dumnezeu.

Uitasem de "Poruncile" dintâi,
Și de Porunca-a șaptea, mai ales,
Dar cum să-mi fie ele căpătâi,
Când trupul către dragoste-mi dă ghes?

Sunt un Poet, o, Doamne și aș vrea,
Să-mi ierți tot ce nu pot să-ndeplinesc;
Aș vrea, când mor, să fiu doar într-o stea
Pe care-o crești în Raiul tău ceresc,

Că ai iertat, cum nici nu am gândit,
Chiar și o păcătoasă-n al tău drum,
Care-a iubit, la fel cum am iubit
Și eu, sperând la mântuire-acum.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

La mulți ani, copilărie!

Poate că-n Cer sunt îngeri care scriu
Și cărți pentru copii, într-un târziu,

Că prea sunt toți adulții rătăciți
Sub cerul lor de grijă cenușiu.

E lumea-n ochi de îngeri, plai cu flori
Și joc, cum vrea copilu-n veci zglobiu,

E lumea dor de viață fără nori
Și fără un sfârșit într-un pustiu.

Știindu-mă copil, îngerii-au vrut
Poet, ca ei, pentru copii să fiu...

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

În păcat

În păcat se scaldă sorții
Vieții scurte și ai morții,
Că nu știu calea s-o țină
Spre izvorul de Lumină;

Din păcat, sufletul cere
Lumânare de-nviere,
Care-n patru zări l-ar duce
Cu Lumina de pe Cruce;

În păcat căzut odată
Îmi duc soarta blestemată
De chiar Cerul ce îmi cere
Să mă-ntorc la Înviere;

Dar în slaba mea credință
Îmi e chiar cu neputință,
Că-n păcat doresc, să-mi fie
Eva,-n veci, o poezie...

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Cele trei ispitiri

Cu cine, oare, să vorbesc
Aici, când nu am grai ceresc,
Pe care l-am pierdut demult
În al păcatelor tumult?

Cu cine, oare, să mai fiu,
Ca Domnul, rege în pustiu,
Sfidând pe Diavolul pervers
Ce-mi cere să fac pâine-n vers?

Cu cine, oare, să discut
Când Diavolul mă vrea pierdut,
Ca pe Hristos, cu-mpărății,
Promise-n lumea celor vii?

Dar pot în Dumnezeu să sper,
Că de m-arunc, din Cer, nu pier,
Cum Diavolul s-ar bucura...

poezie de din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Te-aș nemuri în Poezie

Un singur val de-aduce marea,
Când țărmul graniță îmi este
Între iubire și-așteptarea
Unirii noastre-n lumi celeste,

Mi-ar fi de-ajuns, să pot culege,
Din stropii lui, sclipiri solare,
Să fac inele, să te lege
De inima care mă doare,

Atunci când tu, călcând nisipuri,
Calci sufletu-mi întins pe ele,
Privind mereu la alte chipuri,
În timp ce chipul meu e-n stele...

Un singur val de mi-ar aduce
Sărutul, ce-l aștept să-mi fie
Ca Învierea de pe Cruce,
Te-aș nemuri în Poezie!

poezie de din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

De-aici, din turnul meu de veghe

De-aici, din turnul meu de veghe
La vers, iubito, azi zăresc
Străini, purtând în lănci o zeghe,
Să-mbrace graiul meu regesc.

Și vin să-nchidă limba-mi dacă
În beciul timpului pierdut,
Crezând c-așa or să mă facă,
Să n-am în piept un dor ca scut,

Să nu am doine și balade,
Nici tril de ciocârlii în zbor,
Sperând că graiul meu decade
Și, fără grai, ca dac, eu mor...

Dar cei ce zeghea o vor pusă
Pe graiul meu de dac, nu știu,
Că port o Sarmizegetusă
Și-n vers, că-s bard și dac, azi viu!

poezie de din Chemarea lupului alb
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Concediu romantic

Asculți, iubito, cum dansează ploaia
În anotimpul frunzelor pierdute?
Ce singuri stăm, cu inimile mute,
Deși, de-afară, iar ne strigă oaia.

Să ne trezim acum din amorțire
Și să privim pe geam în curtea veche;
Privește porcii-n baltă: ce pereche,
Cât de romantic grohăie-a iubire!

De-atâtea zile plouă mocănește,
Dar las-o-ncolo de melancolie!
În jur avem atâta poezie:
Ascultă vaca ce duios mugește!

E-o-ntoarcere, iubito, la natură,
Doar tu ai vrut concediul la părinți,
De ce mai strângi acum, așa, din dinți?
Sau strânge totuși... ca să taci din gură!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

ZÂNA APELOR

De ce mi-e zâna apelor aproape,
Acum când anii vin ca norii-n turmă
Și vor lumina vieții s-o îngroape
Și să îmi lase anii fără urmă?

Refuz clepsidra care-n Cer grăbește,
În timpul meu nu-i loc de asfințire,
Mai sunt copacul care înfrunzește,
Mai sunt ecoul florii în rodire;

Cu păru-i blond, o zână-n cer de ape
Îmi udă versul scris cu-o amintire,
De-aceea zorii vor să-mi fie-aproape
Când înflori-va noua mea iubire;

De ce mi-e zâna apelor în minte,
Când nu mai pot un înger să mă știu?
S-a dus demult copilul cel cuminte
Iar eu cu noua zână-aș vrea să fiu...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

EU VREAU...

Eu sunt venit din stelele căzute
Și mi-am pierdut menirea de-a fi sfânt,
Când am văzut doar suflete pierdute
Cum se-nfrățesc cu dracii pe pământ;

Eu sunt acum un înger cu o armă
Și loc nu am de-ntoarcere în Cer;
Răspund prezent când zorii-mi dau alarmă
Și vieții demne-i sunt un grănicer!

Urăsc acum, cum nu îmi este datul,
Pe toți urmașii Iadului din voi
Și gata sunt să mor de gât cu statul
În care dracii-au devenit eroi

Acum sunt doar un înger fără minte,
Pe care Cerul însuși l-a uitat,
Dar voi s-aveți un adevăr în minte:
Eu vreau să pier poet crucificat!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

EU MUZA VREAU SĂ-MI VĂD...

Eu muza vreau să-mi văd o dată-n zori!
Putea-va, oare, Ceru-a nu dori,
Să-i las deschisă poarta mea de flori
Prin care trece versul zi de zi?

În fața muzei mele vreau să-nchin
Paharu-n care-am pus iubiri de vis
Cu mierea lor dar și cu mult venin
În care Iad a fost și Paradis,

Eu muza vreau să-mi văd cu gând păgân
Și s-o iubesc așa cum n-am iubit,
S-o-nvăț a ști că-i sunt pe veci stăpân
Prin versu-n care-i sunt mereu robit;

Cum muza mea himeră-n veci va fi
Și versul meu va fi topit de timp,
Visând că, totuși, o să fie-o zi
Când voi vedea și muza mea-n Olimp!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Pavel Lică

Ursita

Mi-am strigat
Răsăritul
din cristalul
ultimului fulg de nea,
căzut într-o dimineață
pe apusul iernii,
pentru a-și găsi,
mai repede,
Îngerul meu
păzitor,
loc de înflorire.
Amuțiseră
ursitoarele,
neînțelegând
cum, cel
căruia-i hărăziseră,
în secret,
sulița
Sfântului Gheorghe,
le sfidase

[...] Citește tot

poezie de din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Pavel Lică despre poezie, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Fani pe Facebook