Sigmund Freud despre cunoaştere

Exagerarea, care produce plăcere comică şi adulţilor, cu condiţia să se poată justifica în faţa criticii raţionale, corespunde lipsei de măsură a copiilor, ignorării de către ei a tuturor raporturilor cantitative, pe care le cunosc abia după ce s-au familiarizat cu raporturile calitative.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă, încă de la primele cuvinte pronunţate, preşedintele declară că el închide şedinţa, în loc s-o declare deschisă, cei care cunosc împrejurările în care s-a produs lapsusul sunt înclinaţi să caute un sens acestui act ratat. Preşedintele nu se aşteaptă la nimic bun de la şedinţă şi ar fi bucuros s-o poată suspenda.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaşterea simbolurilor ne poate ajuta, într-o mare măsură, să traducem ceea ce rămâne obscur în conţinutul manifest al visului, dar ea nu face inutilă folosirea procedeului de mai sus. Cu atât mai mult ea ne va servi ca mijloc de investigaţie în cazul în care ideile visului ar fi nule sau insuficiente.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânărul care, dorind să însoţească o doamnă, se oferă să o... begleitdigen (asociaţie a cuvintelor begleit = a însoţi şi beleidigen = a fi lipsit de respect) este cu siguranţă un timid; doamna a cărei soţ poate mânca şi bea "ce vrea ea" este fără îndoială una dintre acele femei energice (şi personal o cunosc ca atare), care ştiu să comande în casa lor.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cunoaştem nici originea, nici mecanismul, nici legăturile reciproce ale simptomelor din care se compun aceste tablouri nosologice; nici o modificare demonstrabilă a organului anatomic al sufletului nu le corespunde; cât despre modificările invocate, acestea nu dau nici o explicaţie referitoare la simptome.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În erorile de lectură, dacă vrem să găsim tendinţa perturbatoare, cauza erorii, trebuie să lăsăm în întregime la o parte textul citit greşit şi să începem examenul analitic prin a pune două întrebări: care este ideea ce vine în minte prima se apropie cel mai mult de această eroare şi în ce situaţie a fost ea comisă? Uneori cunoaşterea situaţiei este suficientă pentru explicarea erorii.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată un alt exemplu de lapsus: O doamnă cere medicului ei informaţii cu privire la o altă doamnă pe care ei doi o cunosc, numind-o cu numele ei de fată. Cât despre numele pe care aceasta îl poartă după căsătorie, l-a uitat cu desăvârşire. Întrebată în legătură cu acest fapt, ea declară că este foarte nemulţumită de căsătoria prietenei sale şi că nu-l poate suferi pe soţul acesteia.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul simplu nu-şi poate imagina altfel reprezentantul Providenţei decât sub chipul unui tată mult slăvit. Numai un asemenea tată poate cunoaşte trebuinţele copilului, care este omul, lăsându-se înduplecat de rugăciunile sale sau îmblânzit de căinţa sa.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dat fiind că, potrivit numeroaselor fapte pe care le cunoaştem, oamenii sunt adesea atât de aproape de înţelegerea actelor ratate şi se comportă adesea ca şi cum le-ar sesiza sensul, cum se face că, în general, aceleaşi fenomene le apar de multe ori ca fiind accidentale, lipsite de sens şi de importanţă şi că se arată atât de refractari faţă de explicarea lor psihanalitică?

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cursul unei psihanalize creşte nu doar curajul bolnavului, ci, pentru a spune astfel, şi al bolii sale. Ea îşi permite expresii mai clare. Şi pentru a lăsa limbajul metaforic, putem să spunem că lucrurile se petrec probabil astfel: bolnavul care, până atunci, se depărta speriat de percepţia internă a producţiilor sale morbide, le acordă acum atenţie şi învaţă să le cunoască mai clar şi mai detaliat.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remarcăm că atunci când am ajuns prin analiză la cunoaşterea ideilor latente, ele ne apar de cu totul altă natură decât conţinutul manifest al visului. Dar aceasta nu este decât o primă impresie, care se va risipi după examinare, căci constatăm în cele din urmă că întreg conţinutul visului se explică prin ideile latente, precum şi că majoritatea ideilor latente îşi au reprezentarea în conţinutul manifest.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa militară, scuza de a fi uitat ceva nu este luată în considerare şi nu fereşte de pedeapsă: este un fapt pe care-l cunoaştem cu toţii şi pe care îl găsim pe deplin justificat, deoarece recunoaştem că în condiţiile vieţii militare anumite acte ratate au un sens şi în majoritatea cazurilor ştim care este acest sens. De ce să nu fim la fel de logici şi să nu extindem aceeaşi optică şi asupra celorlalte acte ratate, urmând a ne referi la acestea deschis şi fără restricţii?

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cunoaştere mai precisă a formaţiunilor obsesive se poate obţine pe două căi specifice. În primul rând, se observă că visele pot aduce veritabilul text al unui comandament compulsional, text care nu este cunoscut în timpul zilei decât într-o formă mutilată şi denaturată, ca o telegramă deformată. Textul obsesiilor apare, în vise, sub formă de fraze enunţate, împotriva regulii potrivit căreia discursurile din vise provin din discursurile din starea de veghe.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timpul somnului, odată cu diminuarea activităţii psihice generale, se înregistrează şi o slăbire a rezistenţei pe care forţele psihice dominante o opun refulatului. Tocmai această slăbire permite formarea visului şi de aceea visul este pentru noi cea mai bună cale de cunoaştere a psihismului inconştient. Din păcate, restabilirea stării de veghe înseamnă de obicei risipirea visului; terenul câştigat de inconştient este din nou pierdut.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totemul este un animal, comestibil, inofensiv sau periculos, de temut, mai rar o plantă sau o forţă naturală (ploaia, apa), care se află într-o relaţie foarte specială cu întregul grup. Totemul este în primul rând strămoşul grupului, după cum este şi spiritul său protector, care îi vine în ajutor, care îi trimite oracole, iar dacă pentru alţii este periculos, în schimb îşi cunoaşte copiii şi îi menajează.

Sigmund Freud în Totem şi Tabu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este clar, pentru cine cunoaşte în profunzime această simbolică, că sensul visului, toate detaliile şi unele dintre fragmentele sale devin mai uşor de înţeles fără a fi necesar ca cel care a dormit să fie supus unui interogatoriu privind gândurile sale din vis. Ne apropiem aici de idealul popular pe de-o parte, iar pe de altă parte de metoda dragă popoarelor primitive la care imaginile visului se interpretau în mod exclusiv prin simboluri.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihanalistul, care nu cunoaşte dinainte viaţa interioară a bolnavului şi nu deţine ca amintire conştientă ceea ce acţionează în celălalt în mod inconştient, trebuie să recurgă la o tehnică destul de complicată pentru a compensa acest dezavantaj. El trebuie să înveţe să degajeze fără greş refulatul din ideile conştiente şi confesiunile bolnavului, să surprindă inconştientul acolo unde el se trădează în spatele expresiilor şi acţiunilor conştiente.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cunoaşterea valorii istorice a anumitor precepte religioase sporeşte consideraţia noastră pentru ele, dar nu invalidează propunerea ca acestea să fie excluse din motivarea prescripţiilor sociale. Dimpotrivă! Cu ajutorul acestor vestigii istorice am pus la punct concepţia cu privire la dogmele religioase ca aşa-zise reziduuri nevrotice, iar acum fie-ne permis să procedăm, ca în tratamentul psihanalitic, la înlocuirea efectelor refulării prin producerea travaliului mintal raţional.

Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceea ce priveşte tendinţa tulburată, nici o îndoială nu este cu putinţă în legătură cu aceasta: persoana care săvârşeşte un act ratat o cunoaşte şi o revendică. Îndoieli şi ezitări nu pot lua naştere decât în legătură cu cealaltă tendinţă, aceea perturbatoare. Ori, există o întreagă serie de cazuri în care şi această din urmă tendinţă este manifestă. Ea ne este revelată de efectul lapsusului, cu singura condiţie de a avea curajul să examinăm acest efect în sine însuşi.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mitul lui Moise, în forma în care îl cunoaştem azi, rămâne mult în urma mobilurilor sale secrete. Dacă Moise nu este de viţă regească, atunci legenda nu poate să autentifice în el un erou; dacă rămâne un copil evreu, legenda nu a făcut nimic spre a-i ridica rangul. Din întregul mit rămâne de fapt un singur element activ, anume asigurarea că copilul a trăit, în pofida puternicelor forţe care doreau contrariul, iar acest element se repetă în istoria copilăriei lui Iisus, unde regele Irod îşi asumă rolul faraonului.

Sigmund Freud în Moise şi monoteismul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!