Ideea ce urmează a fi refulată poate fi deformată până într-atât încât să devină de nerecunoscut, dar încărcătura sa afectivă, indiferent ce formă ia (agresiune sau dragoste), este cert transformată în angoasă.
Sigmund Freud în Angoasa și viața instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O comparație poate fi în același timp spirituală și comică, fără ca între cele două aspecte să existe vreo legătură; aceasta se întâmplă când comparația devine un auxiliar și anumitor tehnici ale cuvântului de spirit, de exemplu al unificării sau aluziei.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea devin active și dorințe de care ne rușinăm și pe care trebuie să le ascundem de noi înșine. De aceea, ele sunt refulate și împinse în inconștient. Astfel de dorințe refulate și ramnificările lor nu pot ajunge decât la forme de expresie deformate.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când fantasmele proliferează și devin atotputernice se creează condițiile pentru instalarea nevrozei sau psihozei; fantasmele reprezintă de altfel o treaptă preliminară simptomelor bolii de care se plânge bolnavul. Dar aici se deschide un drum care duce la patologie.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În domeniul psihic, supraviețuirea unei stări primitive, alături de starea evoluată derivată din ea, este atât de frecventă, încât devine de prisos să o dovedim prin exemple. Cel mai adesea ea este consecutivă unei scizuri intervenite în cursul dezvoltării.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cazurile patologice dovedesc în mod convingător cât de receptiv devine psihicul uman, aflat în stare de refulare, de îndată ce se află în apropierea refulatului; asemănări neînsemnate, imperceptibile sunt suficiente pentru a reactiva refulatul în spatele și prin instanța refulantă.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Delirul aparține acelei grupe de stări maladive care nu are o bază somatică nemijlocită și se manifestă doar prin simptome psihice, fiind caracterizat prin aceea că "fantasmele" au devenit dominante, au găsit credit și au dobândit influență asupra comportamentului.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Devin compulsionale procesele de gândire care se efetuează cu energie atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ (și ca urmare a unei inhibiții a părții motrice a sistemului gândirii) care nu este de obicei destinată decât acțiunii, adică gândurile care, în mod regresiv, înlocuiesc acțiunea.
Sigmund Freud în Omul cu șobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Predilecția celor cu nevroză obsesională pentru incertitudine și îndoială devine pentru ei un motiv de a-și aplica gândirea la subiecte care sunt nesigure pentru toți oamenii și față de care cunoștințele și judecata noastră rămân, în mod necesar, supuse îndoielii.
Sigmund Freud în Omul cu șobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul este, s-ar putea spune, delirul fiziologic al oricărui om normal. Înainte ca refulatul să fi devenit suficient de puternic pentru a se impune ca delir în starea de veghe, el poate obține primul succes, în condițiile mai prielnice somnului, sub forma unui vis cu efect de durată.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă eul nu recurge la nici o altă metodă de apărare împotriva anumitor excitații neplăcute de origine internă, ci tot la acelea la care recurge în cazul senzațiilor dezagreabile de origine externă, va deveni un punct de plecare pentru importante tulburări morbide.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă mișcarea celuilalt este exagerată sau inadecvată scopului ei, atunci efortul excesiv necesar înțelegerii ei este inhibat " in statu nascendi", în faza mobilizării energiei; el este declarat inutil și devine disponibil pentru o altă utilizare, eventual pentru descărcarea prin râs.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate exista între cele două intenții un raport de conținut, caz în care intenția perturbatoare contrazice intenția perturbată, o rectifică sau o completează. Sau, dimpotrivă, nu există nici un raport între conținutul celor două tendințe și atunci cazul devine mai obscur și mai interesant.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între cele două intenții perturbatoare poate exista un raport de conținut, caz în care intenția perturbatoare contrazice intenția perturbată, o rectifică sau o completează. Sau, dimpotrivă, nu există nici un raport între cele două tendințe și atunci cazul devine mai obscur și mai interesant.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evantaiul posibilităților se lărgește, iar drama psihologică devine dramă psihopatologică, dacă izvorul suferințelor la care participăm și din care obținem plăcerea nu mai este conflictul dintre două tendințe psihice conștiente, ci dintre o tendință conștientă și alta refulată.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La copil se dezvoltă tendința de izolare a eului, de expulzare a tot ceea ce poate deveni sursă de neplăcere și de formare pe această cale a unui pur eu-plăcere, căruia i se opune un "afară" străin și amenințător. Limitele acestui primordial eu-plăcere nu vor putea scăpa rextificărilor impuse de experiență.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mijlocul principal de a-l face pe altul să fie comic este punerea lui în situații în care, dată fiind dependența omului de circumstanțele exterioare și în special de cele sociale, el devine comic independent de însușirile sale personale. Deci, este vorba de utilizarea comicului de situație.
Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori, starea afectivă prezintă aceeași structură ca și criza isterică și este, ca și aceasta, constituită de o reminiscență sedimentată. Deci, criza isterică poate fi comparată cu o stare afectivă individuală nou formată, iar starea afectivă normală poate fi considerate ca expresia unei isterii generice, devenită ereditară.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evident, toate aceste concepte religioase sunt atât de infantile în spiritul lor, atât de îndepărtate de realitate, încât, pentru orice suflet de om sincer, devine dureros de gândit că niciodată marea majoritate a muritorilor nu se va putea înălța deasupra acestei concepții despre existență.
Sigmund Freud în Angoasă în civilizație
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deoarece toți gândim, în această privință, asemeni primitivilor, nu este de mirare că frica față de morți este încă atât de puternică în noi și se manifestă ori de câte ori are prilejul. Ea și-a păstrat probabil vechiul sens: mortul a devenit dușmanul celor rămași în viață și intenționează să-i ia cu el, ca tovarăși, în noua sa existență.
Sigmund Freud în Opere I, Eseuri de psihanaliză aplicată, Straniul (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Sigmund Freud despre devenire, adresa este: