Citate despre Soare și monarhie, pagina 2
E o zi minunată
Azi e o zi minunată
pentru tine frate drag.
Te căsătorești cu o frumoasă fată
Care îți va trece al vieții tale prag.
S-o iubești ca pe o soră,
S-o prețuiești ca pe o mamă,
S-o admir ca pe o regină.
Căci pentru tine ea mult înseamnă.
Azi e o zi plină de soare
Și ești înconjurat de multe flori.
Să trăiești viața numai în sărbătoare
Și să fie plină de culori.
Azi e nunta ta frate,
Visul tău sa împlinit.
Îți doresc multă, multă sănătate
Și în viață un drum fericit.
poezie de Vladimir Potlog (30 iulie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Ana
Cine-ar fi crezut ca vântul
Va avea un scop al lui,
Si că -mi va purta cuvântul
Oriunde si chiar oricui.
L-am rugat să nu se ducă
Mai departe de-al tău sat,
Si de-atunci umblă nălucă,
Dar te tine nu a dat.
L-am ghidat cum am putut,
Chipul tău i-am arătat,
Pur si simplu n-a văzut
Chipul tău în acel sat.
A venit plângând la mine,
Suierand că n-a găsit
Stau si mă gândesc mai bine,
Oare ce l-o fi oprit?
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cununa toamnei
Plânsul îngerilor
a strâns lacrimile
în cununa toamnei
pusă peste fruntea copacilor
deveniți regi
cu simbolul soarelui
aurit în frunze
poezie de Ion Șerban Drincea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ozymandias*
Am întâlnit un peregrin de pe-un meleag străvechi, plin de istorii,
Care-a spus: " Se văd în aerul deșertului, fierbinte și uscat,
Două picioare enorme văduvite de bust, la intersecție de teritorii.
Și-alături, un chip aspru, jumătate-n nisipul galben scufundat,
Cu buze zbârcite,-al cărui rânjet de stăpân nemilos al vânătorii
E mărturie că sculptorul a știut să-i citească patimile lămurit
Patimi care parcă-s vii și astăzi, înscrise-n piatra fără viață,
El a simțit mâna care le-a urmat porunca și inima care le-a hrănit.
Iar pe soclu se deslușeau câteva cuvinte, peste veacuri soli:
"Eu sunt Ozymandias, rege peste-a tuturor regilor aroganță:
"Priviți, Eroi ai zilei, tot ce-am făcut și simțiți-vă mărunți, ridicoli!"
Nimic nu dăinuie. În jurul ruinei colosale, ca o condamnare,
Uscate de soarele încins și de pecinginea a fel de fel de boli,
Se-întind mai uniforme ca uitarea nisipurile până dincolo de zare.
[...] Citește tot
poezie clasică de P.B. Shelley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceeași soartă
Mă simt ca un rege învins
Fără de cai și fără soldați
Regatul părea necuprins,
Dar azi și codrii-s plecați.
Nu-i frunză de fag cântătoare,
Nici apă-n izvorul din vale,
Nu-i pasăre-n raza de soare,
Pustiul rimează cu jale.
E țara prea mică și plânge,
Ori eu nu mai văd prea departe
Câmpia se scaldă în sânge
Copiii n-au bani nici de-o carte.
Aceleași necazuri eterne
În juguri și astăzi suntem
Pe fruntea țării se cerne
Durere... și-atâta blestem.
poezie de Ion Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În depărtare strălucea Soarele, mult mai mic decât cum se vedea de pe Terra, dar încă avea putere, chiar și până la acea distanță. Acum însă, parcă pălea în fața măreției lui Jupiter, care, fiind apropiat, părea imens; într-un fel, chiar era... Încă puțin să fi fost mai mare, sistemul solar ar fi avut parte de două stele, nu doar de una; așa însă, Jupiter rămăsese în rândul celor nouă planete, regele planetelor...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiască Regele
Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Vasile Alecsandri (1881)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Uriașa
Pe vremea când Natura, cu vlaga ei poznașă
Năștea mereu ciudate făpturi și monștri noi
mi-ar fi plăcut alături de-o fată uriașă
să stau ca-n preajma unei regine un cotoi.
mi-ar fi plăcut pe-ncetul s-o văd schimbându-și firea
pietrosu-i trup în jocuri cumplite înflorând
să bănuiesc din ceața ce-i tulbura privirea
văpăile ascunse ce-n sufletu-i s-aprind;
în voie să cutreier magnificele-i forme,
să urc încet pe coama picioarelor enorme
și, vara, când trudită de soarele păgân
se-ntinde pe câmpie cu mâinile la frunte
să dorm domol la umbra vânjosului ei sân
cum doarme-un sat în pace la poalele-unui munte.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezentare
Trăiam în bulion, trăiam în fructe,
În dulci latrine cu hârtii murdare,
În untdelemn duceam naive lupte,
Sticlele mele aveau dop de soare.
Iubeam păieanjeni fără ca să-mi pese,
Și lângă ziduri mirosul de var;
Pe tăvi dormeam alături de mari fese
De piersice roz-albe ce transpar.
Iar perna mea, ca laptele de moale,
Puf de cocor ce zboară-n ea avea.
Piperele cu rangurile sale
Vechi pretendent-au fost la nara mea.
Și pentru-a-mi fi stăpână și regină
Peste imperiul vast de lene calmă
În fața mea creștea ciuperca fină
Cu reverențe și cu spori în palmă.
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Demult am tot vrut să-ți scriu, într-una din acele seri după o ieșire cu prietenii când simți că lumea e a ta. Am vrut să-ți aștern la picioare fericirea pe care o simte cuceritorul, așa cum se întâmpla pe vremea Regelui Soare. Numai că de fiecare dată eram prea obosit de atâtea țipete și mă duceam să mă culc. Astăzi însă vreau s-o fac pentru a simți acea plăcere încă străină ție, acea plăcere de a trece de la prietenie la iubire, de la putere la tandrețe. În seara aceasta, te iubesc într-un fel pe care tu nu-l cunoști la mine: nu sunt nici slăbit de atâtea călătorii, nici copleșit de dorința de a te avea lângă mine. Îmi stăpânesc dragostea pentru tine și o transform într-unul din acele elemente care mă clădește.
Jean-Paul Sartre în scrisoare către Simone de Beauvoir (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Franța
- Franța este regatul cel mai ilustru care a existat vreodată sub soare, în fața lui Dumnezeu și a oamenilor: în fața lui Dumnezeu, de o inalterabilă puritate a credinței...
definiție de Jacques Bossuet în Cuvântări funebre
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, Dragoste...
O, Dragoste, tu unde ești?
O, Dragoste, frumoasă și curată,
O, Dragoste, ca din povești,
Atât de dulce și de fermecată.
Tu ești Regina Fericirii,
O donație pentru toți,
Tu ești esența nemuririi
Și voia buna între soți.
Ești sfântă, caldă ca un soare,
Ce sufletul ne încălzește.
Fără de Tine totul moare,
Iar tot cei viu se ofilește.
Cu Tine viața-i mai frumoasă,
Și cerul e mai luminos.
Cu Tine pâinea-i mai gustoasă,
Iar soarele-i mai călduros.
[...] Citește tot
poezie de Petru Plătică
Adăugat de Petru Plătică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea ne-a dat o viață nouă
Petalelor de roze de azur
Doine și balade fost-au mirii,
Regina inimii - sufletul pur
Și dragostea dintâi a firii.
Rodul iubirilor de soare,
Printre furtuni și crivăț dintre noi,
S-a recules o soartă, care...
Se curățase de noroi.
Viață supusă intangibil
A suscitat la bănuială...
Destinul nostru reversibil
S-a reclădit în strai de gală.
Și mic și mare vin să vadă
Minunea sufletelor două
Ucisă de-a credinței spadă,
Moartea ne-a dat o viață nouă.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Audioteca Citatepedia
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Regina primăvară
Bun venit ție primăvară
Peste anoastre vechi hotare
Pas cu pas tu tot sosești
Și pe noi ne încălzești
Soarele stralucește
și lumină daruește
Toate florele înfloresc
și copaci înmuguresc
poezie de Mihaeș Cristina (18 martie 2018)
Adăugat de Mihaeș Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada iubirii
Zeiță neagră, Noapte fără formă,
Întinzi pe cer un joc de șah albastru
Și țintuiești în praf miliardar
Pionii sclipitori ai înserării...
Ce mână va schimba a lumii soartă
Rupând păienjenișul de lumină
Ce leagă, numai din privire, sorii?
Ce mână va juca în astă seară?
Cu depărtată ironie, Steaua
Polară parcă spune: vă lipsește,
Lipsește jucătorului Regina.
poezie de Horia Furtună din Almanahul "Planeta Șah" (1986)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța soarelui
lui Mihail Sadoveanu
Răsar,
Mă-nalț,
Cobor
Și-apoi dispar,
Și-apusul meu e totuși răsărit...
Sunt vagabondul zilei de-a pururi solitar -
Portret unic și veșnic, expus în infinit.
Cu magica-mi baghetă uriașe -
Stăpâna hotărârilor eterne -
Deștept măturătorii albelor orașe
Și-adorm întârziații negrelor taverne...
Dau fluviilor grații de reptile,
Dau mărilor priviri fosforescente,
Iar munților din zare, aspecte de gorile,
Și brazilor, pe coaste, poziții indecente.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regatul verde
Numai munții albi de nădejde îmi ies din memorie
urcă deasupra ideii sub vulturi,
șlefuiesc cerul și fixează o linie peste care nu se vede.
Ne închid în cetatea regatului verde
unde numai soarele știe tot ce se întâmplă,
lenevind în amiezele zilelor lungi.
Oglindă cât un lac rece și limpede, visătoare între brazi,
mai jos văile cu râuri acoperite de ceață
visul unde frumosul își pierde culoarea,
nu și plăcerea de a urca peștii-n amonte
ce sclipesc ca razele de lumină, ageri în salt
respiră aromele vieții.
Simbol intim al iubirii fertile.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (3 iunie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm de luminare a lemnului
''Se luminează lemnul sub daltă și gealăuri'',
Așa-mi mustra Teslarul întregu-mi trup nemernic.
De slab te lași Iubirii, atunci îi ești puternic.
Au fluierul dă cântec din cioturi, sau din găuri?
Sămânța-i rege florii, cocon de rămășaguri.
Petala, ca aripă, e doar răscumpărare
Spre zborul ce dă fructei gust acrișor de soare,
Iar cifrei opt sigiliul poienilor din faguri.
Că n-a gândit ca omul, vreun crin, la patru scânduri!
Adânca-nțelepciune-i când de frumos ți-e frică.
Nu încruntând sprânceana ești cuib de rândunică,
Sărutul din lumină se-nfruptă, nu din gânduri.
Iubirii, tâlc de flutur, din oglindiri cunoaște-i!
Altfel, ce toarce gândul e doar mătasea broaștei.
sonet de Dumitru Ichim (7 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
Ce zarvă e în lumea porumbilor în zori,
Și câtă bucurie în jurul casei voastre:
Privește, vin păunii cu crestele albastre
Și cozile învoalte ca un ghiveci de flori.
Și-n urma lor, curate și lucii ca zăpada,
Pășind pe cărăruia cu albe romănițe,
Coboar-acum alaiul de mândre păunițe,
Că de-atât alb, deodată s-a-nveselit ograda.
Și s-a trezit măgarul zbierând duios la soare,
Vroind să spună parcă ce vede și-nțelege;
Dar trist își pleacă fruntea ca Midas, vechiul rege,
Văzând albastra-i umbră culcată la picioare.
poezie clasică de Dimitrie Anghel din Fantazii (1906)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai
Trec în sunete de tobă
prin oraș cortegii,
cerul morții îi aprobă:
la dreapta cu regii.
Sub soarele de mai
cadavrele par cireșe
ce-așteaptă corbii
pentru a le culege.
Sunete-nalte, sunete grave
nasc copitele de cai,
cerul morții îi aprobă
sub soarele de mai.
Viori și harfe adunate
varsă limpede cristal
pe veșmintele de nea
și pe umbrele de cal.
Luna urcă la balcon,
e regină între regi,
soarele cel aburit
a plecat la douăzeci.
[...] Citește tot
poezie de George Cătălin Cudalbu
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Soare și monarhie, adresa este: