Citate despre Soare și relaxare, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la Soare și relaxare, dar cu o relevanță mică.
Matinală
Soarele îmi bate-n geam: -Hei, trezirea-n dimineață...
Ți-am adus cafea în cană și-o tabletă vorbăreață.
Apoi facem ziua plină, frunzele căzute-n drum,
Le vom arde cu-o duzină de chibrituri... pân-la scrum.
Adunăm de prin grădină tot ce toamna a brumat.
Vom lăsa doar crizantema și-un bostan ce-i bosumflat.
Timp avem până deseară... relaxare la amiază...
Cu un boț de mămăligă și o ciorbă țărănească.
Amalgam de gânduri zeci cer puțină limpezire...
Optimistă-oi fi în veci și cu multă fantezie!
Și acum să vă spun drept mi-e atât de frig în casă,
Nu am lemne pentru foc, nici cine să mă-ncălzească.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Camera himerelor
eșarfe decolorate de soare
din norii veniți de nu se știe unde
revarsate pe umerii copacilor învelesc umed
brațe lemnoase ce cuprind frunzișuri uscate
degete de aer presară în iarba culcată
picuri picuri ochi clipitori deasupra
unui obraz al pământului surâzător a
toamnă admirabilă și sublimă până la capătul ei
dacă mă vei întreba de ce
nu voi ști să răspund în schimb
voi orândui raze scăpate din vară
în colivia cu aripi din camera himerelor
când roată în jurul ei dau tristețile relaxante cât pot fi ele
nu mă otrăvesc cu gânduri negre
o umbră îmi strigă e frig
îmi pun pe spate un șal alb lucrat de mână
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsărit marin în Sardegna
Unde cerul orientului
pare distilat în mare,
în freamăt sunt
stelele în perimare...
Ușor se aprinde răsăritul,
din nou își arată fața, începutul.
La orizont semeț se-nalță
din pături splendide de roșu- aprins,
prin străluciri și flash-uri de necuprins,
discul soarelui, destins.
Cum floarea-și desface petalele,
el razele și le-așterne pe mare
sărutând-o atent și apăsat,
valurile line le-atinge delicat.
Maestru al îmbrățișărilor iubitoare,
bleu-marinul se topește și pe cer,
într-un imn de lumină se stinge... leru-i ler...
Ochii orbiți redau inimii speranța,
făcând creștere precum spicul, cutezanța.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Camera himerelor
eșarfe decolorate de soare /
din norii veniți de nu se știe unde/
revarsate pe umerii copacilor
învelesc umed
brațe lemnoase
ce cuprind frunzișuri uscate
degete de aer presară în iarba culcată
picuri picuri ochi
ce clipesc palizi deasupra
unui obraz al pământului
surâzător a
toamnă
admirabilă și sublimă
până la capătul ei
dacă mă vei întreba de ce
nu voi ști să răspund în schimb
voi orândui
raze scăpate din vară
în colivia cu aripi din camera himerelor
când
[...] Citește tot
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rescrise vise
Nu e nimic întâmplător
Și ursitoarea ți-a rostit
Viață lungă să ai în viitor
De e roz, de e gri sau aurit
Soarta destinul s-a unit
Și cerul poartă a deschis
Adevărat nu este un mit
Urmează-i cursul destins
Străbate lumea neînvins
Suflet iertător și dăruit
Iar la apus cu părul nins
Tu să iubești, să fii iubit
Timpul, marele înțelept
Clepsidra vremii se scurge
Mărește inima din piept
Timpul pare că nu ajunge
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXIII
Ca paserea-n frunzișul drag al ei,
prin noaptea care-ascunde-ntreaga zare
la cuib păzindu-și puii golășei,
spre-a-i tot vedea-n iubirea ei cea mare
și hrană să le caute spre-a-i crește,
și dulce-aceast-amară trudă-i pare,
pe-un ram deschis ea timpul și-l pândește
și-așteaptă soarele cu dor și cată
țintit spre nori că doară-doar' albește,
așa și doamna mea sta ridicată
și-atent privind spre partea de lumină
în care Feb puțină grab-arată;
încât, de-atâta dor văzând-o plină,
eu fui asemeni celui ce,-așteptând,
vrea și-altceva și-așa, sperând, s-alină.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mare, mare, stai o clipă, am un dor pentru tine!
vin să te văd, mare, sun printr-o cochilie
o pun mai apoi la ureche să ascult răspunsul
inconfundabil de vesel așa cum se apropie și se depărtează în reprize de cunoaștere
mă aflu dincolo de promenadă și ea îmi face cu mâna de spumă
cât de relaxată în octombrie, cât de jucăușă cu nisipul, cât de atentă la far
spală dantele de scoici, spală și cântă
alerg de mult după un vis colorat, îi strig
îmi șoptește că într-un vis ascultăm de fapt dorințe din trecut
visurile mele sunt bărci, mare,
se leagănă pe valurile tale blând-tumultuoase, ai grijă să nu mi le îneci cumva
o fotografiez pe ea, singura divă de la orizont, cu soare, fără soare
de ce ești verde azi, mare, de ce ești așa de mișcată, de ce tremuri
îmi amintești de frunza pe care am călcat-o, în euforia întâlnirii
și ea a țipat așa cum țipă un pescăruș săgetat de foame
îți dăruiesc ție frunzele moarte ale toamnei
du-le despărțind apele du-le știi tu cui
și spune-i că am un dor
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXII
Spre doamna mea, ca și-un copil ce cată
spre cea la care mai vegheat se ține,
așa mă-ntoarsei tulburat deodată,
iar ea, ca mama ce grăbită vine
la fiu-i palid și mai mort, cu-acel
un glas ce poate-a pururi să-l aline:
"Nu știi că ești în cer?" mi-a zis. "Că el
întreg e sfânt? Că orișice lucrare
se face-aici pornind din bunul zel?
Ce mult te-ar fi schimbat a lor cântare,
ce mult și eu zâmbind, tu poți vedea,
când glasul lor te-a-nvins așa de tare.
De-ai fi-nțeles ce rug-au pus în ea,
ai ști ce răzbunare se ridică,
pe care tu, trăind, o vei vedea.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zburătorul
"Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate,
Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc;
Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate,
Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!
Ah! inima-mi zvâcnește!... și zboară de la mine!
Îmi cere... nu-ș' ce-mi cere! și nu știu ce i-aș da;
Și cald, și rece, uite, că-mi furnică prin vine,
În brațe n-am nimica și parcă am ceva;
Că uite, mă vezi, mamă? așa se-ncrucișează,
Și nici nu prinz de veste când singură mă strâng,
Și tremur de nesațiu, și ochii-mi văpăiază,
Pornesc dintr-înșii lacrămi, și plâng, măicuță, plâng.
Ia pune mâna, mamă, - pe frunte, ce sudoare!
Obrajii... unul arde și altul mi-a răcit!
Un nod colea m-apucă, ici coasta rău mă doare;
În trup o piroteală de tot m-a stăpânit.
[...] Citește tot
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ispita
nu știu dacă scriu poezie
sau aiurea împrăștie gânduri și toleranțe
în limite consumate peste străluciri.
dar știu că mă joc cu creierul...
celebra lună încă nu mi l-a făcut pane.
rafala gândurilor-mi ce demonstrează zbor
peste agenții de poezii
aflu că strâmbă tăcerile de nimica doborâte.
fatal mă simt uneori de încerc risipă,
umplând goluri și arborilor vise
în hanuri de zâmbete să păstrez soarele cuvânt.
las măștile primitive ale gesturilor
să mute iubiri măcinate-n cercuri mov
și satisfacția iar mă cuprinde,
de îndată ce văd gândurile-mi polenizând trăiri
neobosind subiectul.
pe gâtul nopții azvârl
coliere de finisate rugăciuni
gest în absență de pedeapsă
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele șapte bătălii de pe Golgota
Să cânte strunele-ncordate!
Fanfarele să sune greu!
Din piepturile-nflăcărate
a fiilor lui Dumnezeu.
Să crească imnuri ne-ntrerupte,
o slavă fără de hotar
a celor șapte grele lupte
ce-au frânt Infernul pe Clavar!
I. Lanțurile
Era o zi scăldată-n soare.
Pe deal, prin pietre și butuci,
între ostași cu coif și zale,
treceau trei oameni sub trei cruci.
Trei osândiți, spre trei morminte.
Dar fiecare c-un destin.
Și sângele curgea fierbinte,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imaculat
n-aș fi crezut că mă pot îndrăgosti
sublim, incert trecând prin lanul vieții mele
cu mâinile deschise către cer
și spice blonde împletite către stele
priveam destins cum pasărea trenează
în rotocoale lungi, toride-ncetinite
infailibil o briză se stârni
sublim, incert prin ale mele blonde plete
covârșitor călcam pământul alb
în redevente clare, absolute
și-aș fi crezut că sunt chiar eu
o aripă bătând în largi volute
eram curat și tânăr în priviri
păcatul încă nici nu se născuse
cămașa albă-mi flutura pe trup
și-vorbele-mi erau încă nespuse
și-aș fi putut să cred că sunt chiar eu
băiatul blond care se-ndrăgostește
dar pasărea trenează-acolo sus
și-n zborul ei imaculat... plutește
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Marius Ciungan din Poveste de toamnă
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
O noapte pe ruinele Târgoviștii
Soarele după dealuri mai strălucește încă,
Razele-i rubinoase vestesc al lui apus,
Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă,
Cu-ncet și-ntinde umbra cutezătoare-n sus.
Muntele al său creștet și-nalță și privește
Linul cobor al zilei, tainicul ei sfințit,
Și raza cea din urmă pe fruntea lui izbește,
Ce mândră ține față cu cerul cel rușit.
Vântul de seară suflă și frunza-nfiorează,
Roua seninul varsă verdeața renviind;
Dealurile-n cunună câmpia-ncorunează
Și râul p-a lui cale șoptește șărpuind.
P-a dealului sprânceană, pe fruntea-i cea râpoasă,
O cetățuie veche, lăcaș religios,
Păstrează suvenirea d-o noapte sângeroasă
Ce mult s-asemănează cu sânu-mi cel noptos.
[...] Citește tot
poezie de Ion Heliade Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atletul cosmic
După ce a salutat Pământul,
Privindu-l luminat doar din profil,
S-a relaxat, și a luat avântul
Cu un elan deplin.
A câta încercare reușită,
N-a reținut arbitrul Soare
Doar Luna l-a privit uimită
Cu fața zâmbitoare.
Și a sărit atâția kilometri,
Distanță colosală. Timp record
Le-a parcurs în câte ore?
Împins de al atomului resort.
Se pare că se pregătește tare
Un salt cu totul epocal.
Un om pentru aselenizare
Pe spațiul Lunii selenar.
poezie de Mihai Leonte (1963)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi
ce faceți voi, înfometaților de averi acum?
strada vă este liberă, virotic aerul veghează
galopați-vă suv-urile cu profil de torent nebun...
frecvența minții spintecați-v-o că vă gripează!
sparge-ți parfumul biocidului de pe trotuar
de care îs lovit încât nu știu cum să mai fug,
îngrozit de felul lui căzător și-n buză de gard.
o, voi ascuțită ispită de-a omorî și vidul nud.
unde vă e strigătul acu, lăsat în ce duhoare?
voi întortocheată viforniță clarelor nepăsări
deconectați de jale și milă, nimic nu vă doare...
banii unde vi se odihnesc, în ce nedrepte relaxări?
vă plângeți că izolării îi displace varul de pereți?
luați seamă că vă atinge prezentul ș-o gorgotă...
ce fragezi apăreți lumii voi puternicii ce sunteți,
șir temut de nimicul ascuns sub cerului capotă.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea dragostei
Nu se poate vorbi. Lucrurile stau diferit. Cu capul în jos.
Ne răspândim gândurile, ca
pe viruși. Nu a existat niciodată un singur
gând. Totul pare mai complex.. Chestie de măsură.
Tatata, până la DADA.
Orice se explică, numai iubirea mea
pentru tine, nu. Sunt oameni care vor răspunsuri
exacte. Ei bine, nu se poate. De aceea este un
Dumnezeu. Mai este și premoniția și muniția,
municipalitatea, muncile lui Hercule, neplătite. O
picătură în ocean, o fi cianură? Scriitorul știe, nu
spune. În plin deșert, în drumul spre Canaan, oamenii
păreau uniți. Căutări, destine, destinde,
dragă, arcul, doare. Tangențe, tangaje, Tanathos.
Azorel moare, dar nu se predă. Nu manipula frazele,
peștele oricum vine la musca artificială.
Permiteți-mi să corectez câteva neadevăruri.
Doar o clipă. De fapt, nu știu ce să răspund. Să
spună clownul, el este Cel Mare. Țineam cartea
lipită de piept, degetele în buzunar. Mă fur singur.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Soare și relaxare, adresa este: