Statele Unite ale Americii şi prezent

Timpul e un lucru pe care îl numim. Trecut, prezent, totul e arbitrar. Mare parte din nativii americani nici măcar nu considerau timpul ca fiind ceva liniar. Toate momentele se întâmplă în acelaşi timp.

citat din Robin Green
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Globul pământesc

Astăzi, eu am să primesc,
În dar, un glob pământesc.
De pe el voi învăţa
Unde este ţara mea.
O să văd pe îndelete
Cele şase continente.
Cel mai mare, Asia,
Unde este India, China şi Japonia
Şi marele zid chinezesc,
Sigur eu o să-l găsesc.
Apoi urmează - America
Cu frumoasa-i Canada.
Tot aici vom întâlni, Marea Caraibelor
Tot pe glob eu voi găsi, frumuseţea zonelor.
Africa e următoarea,
Aici, noi putem vedea,
Ţări pustii şi mai sărace
Cum ar fi Somalia.
Dar şi-o insulă frumoasă,
Chiar Madagascar, să ştiţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Burdoiu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carlo Carlucci: Domnule Blodgett, eu sunt Carlo Carlucci, directorul hotelului. E o mare plăcere să vă avem aici.
J. J. Blodgett (atent la Carlucci): Mulţumesc...
Carlo Carlucci: Poate vă interesează să ştiţi că un alt diplomat american celebru a stat aici odată, domnul Benjamin Franklin.
J. J. Blodgett: Franklin? Ah, da, Ben Franklin... Mare om la vremea lui. Sigur, azi nu ştiu dacă ar putea trece de controlul de securitate.
Carlo Carlucci: Aţi dori să-i vedeţi camera? E în partea veche a clădirii.
J. J. Blodgett (nerăbdător): Nu acum...
Carlo Carlucci: Mă scuzaţi, aş vrea să vă cer sfatul în legătură cu ceva, direct de la sursă, aşa. Credeţi că va fi război în Orientul Mijlociu?
J. J. Blodgett (oarecum surprins): Nu putem dezvălui astfel de informaţii.
Carlo Carlucci: Mi s-a oferit o slujbă – lanţul hotelier american Sheraton – iar una dintre filiale e în Damasc.
J. J. Blodgett: Damasc, hmm... Nu ştii de la mine, dar cu ruşii prin Mediterana, cu armata arabă consolidată şi posibilitatea ca în orice clipă israelienii să răbufnească, locul ăla e un butoi de pulbere care poate exploda în orice clipă. Sfatul meu e să uiţi de Damasc.
Carlo Carlucci: Mulţumesc. În cazul ăsta, voi alege celălalt loc.
J. J. Blodgett: Care?
Carlo Carlucci: Sheraton din New York.
J. J. Blodgett (după o pauză scurtă): Hmm... Mai bine du-te în Damasc!

replici din filmul artistic Avanti!, după Samuel A. Taylor (17 decembrie 1972)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apariţia în schetchuri de divertisment poate fi şi o metodă prin care se poate verifica potenţialul unui politician. Vreau să vă spun că au fost perioade, chiar şi în America, în care preşedintele se întreba: "Astăzi de ce nu am apărut într-o caricatură? Am facut ceva rău?".

citat din Toni Grecu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă mâine dimineaţă fără niciun ban în Piaţa Unirii! Probabil că peste un an voi fi la fel ca astăzi. Primele 320 de averi ale Americii au fost făcute de posesorii lor prin inteligenţă, prin idei care s-au întâlnit cu banul. Idei am, bani se găsesc, slavă Domnului! N-am nici cea mai mică îndoială că peste un an aş fi la fel.

Dinu Patriciu în emisiunea TV "Profesioniştii" (2002)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

15 iulie 2021

E Ziua Aviaţiei şi chiar
Dorim să o serbăm precum se cere ;
Românii şi americanii iar
Se-nalţă-n aer cu elicoptere.

Cu repetiţiile dau rasol
Şi survolări fac rând pe rând pe cer,
De-aceea, fix în Piaţa Charles de Gaulle,
Aterizează... un elicopter.

Poliţia, blocând o-ntreagă stradă,
Să nu se - ntâmple vreun accident,
Maşini în şir făcut - au coadă,
Deşi aici nu este Occident.

Esenţialul, tocmai se uitase:
Era american elicopterul
Şi - n giratoriu el aterizase;
Este nasol, aşa îmi spune flerul.

[...] Citeşte tot

pamflet de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină

Vai de ea, săraca ţară!
Tinerii-au plecat afară.
S-a desfiinţat armata,
Cu patriotismu-i gata.
Nu mai sunt azi patrioţi,
Ţara-i plină doar de hoţi.

Amară străinătate
Cu familii destrămate
Şi copiii fără de carte.

Vin străini din multe părţi,
Să ne-ajute - ne spun toţi.
Toţi ne zic – binele-ţi vor!

Vor să-l ia să fie a lor.
Toţi ne împrumută bani,
Ne fac slugă pe mulţi ani.
Un leu îţi dau pe datorie,
Tu le dai înapoi o mie.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boas, în cercetările lui de antropometrie publicate între 1909 şi 1922, nu vorbea de indianizare, ci doar de americanizarea emigraţilor sau a celor numiţi half blood, într-atât este de adevărat că fenomenul acesta îl constatase chiar şi la indienii metisaţi. Chipurile alungite, emaciate şi înnegrite de oboseală şi de reziduuri metalice pe care Jung le văzuse defilând la ieşirea din uzină corespundeau probabil imaginii pe care psihanalistul însuşi şi-o făcuse despre indieni; dimpotrivă, indianul din America de Nord are faţa mult mai lată decât a americanului actual. Asta nu înseamnă că teoriile lui Jung privind sufletul indian ce continuă să trăiască în americanul de astăzi nu-şi găsesc o confirmare - singura, de altminteri, pe care o cunosc - într-un document destul de derutant, odinioară accesibil într-un singur exemplar la Koninklijke Bibliotheek din Haga şi astăzi definitiv dispărut: De samenzweering van den zielen der Indianen (Conspiraţia sufletelor indienilor); Vertaald uit het Spaansch in het Nederlandsch door Samuel van Haeren (Traducere din spaniolă în olandeză de S. v. H.), tipărit în 1918 sau puţin mai înainte de Drukkerij Shemoth, 's-Gravenhage (Tipografia Shemoth, Haga).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcarea #Metoo

azi suntem cam încruntate,
că aşa imaculate,
noi am fost abandonate,
după ce-am fost abuzate,
chiar de Blondu' cel vestit
ce, fireşte, ne-a minţit,
că ne pune-n roluri mari,
dar cotoii ordinari
de la Hollywood, să vezi,
ne-au sedus motani englezi,
poate americani, mai ştii,
ce mai, toţi cineaştii,
ne-au promis marea cu sarea,
ne-am ales cu disperarea
şi onoarea,-autostima,
numai Blondu' cu pricina,
e de vină c-am pierdut:
nu ştim ce e de făcut,
dar în lupta-anticotoi,
vom striga în cor: Şi noi...

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petice la trai

moto: Ne-arată toţi cu degetul: - Golanii!
Ne dă cu tifla şi puterea scursă
Sugarului când plânge după nursă
Zadarnic i se cântă: Nani, nani,
Taci, că ne iubesc americanii!
----------

Trudesc de-o viaţă peste semne
Şi astăzi când mă uit în urmă
Vin cerbii nopţilor şi scurmă:
Eşafodajul meu de lemn, e!

Adun în tomuri manuscrise
Ce nu le vrea nici o arhivă
Şi mă bucur dacă mi se,
Aşează lumea împotrivă.

Pun zilnic petice la trai
Efortul meu cât o ofensă:
Sobă rece şi vătrai

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri despre paşaportul sovietic

Birocratismul! De beregăţi
l-aş rupe, ca lupul – şi basta.
Şi dau la toţi dracii, şi-arunc în bucăţi
tot ce-i hârţoagă. Dar asta...
Prin compartimente, din cupeu în cupeu,
amabilul vameş apare-n tot locul.
Se dau paşapoartele. Îl dau şi pe-al meu
cu scoarţe ca focul.
Se uită la unele-atent, ca eretele.
Se uită la altele-n treacăt, mecanic.
Pătruns de respect, ia carnetele
cu leul britanic...
Mâncându-l din ochi, se-nconvoaie cu totul
la unchiul de peste ocean
şi, ca pe-un bacşiş, a luat paşaportul
american.
Mirat, ca o capră privind un afiş,
la cel polonez se uită cruciş,
cu toată-ncordarea tâmpeniei sale,
şi parcă întreabă: "De unde venişi

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Vladimir Maiakovski (1929), traducere de Cicerone Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

America a condus lumea în ultimii 50 de ani, iar când te afli în vârf de-atâta timp, uiţi cum e jos în vale. Avem 5 miliarde de oameni care vor să înveţe mai mult, să muncească mai mult pentru mai puţini bani, şi să fie mai puţin dezvoltaţi tehnologic decât suntem noi. Iar noi ne legăm de ei prin tehnologie. Prin intermediul telecomunicaţiilor, poţi să-ţi rezolvi agenda din Madera, India, cu mai puţin costuri ca aici. tehnologia de azi poate înlocui noua industrie, deci trebuie să fii flexibili. Ca să supravieţuieşti în ziua de azi trebuie să poţi umbla prin nisipuri mişcătoare şi să dansezi pe electrozi.

citat din Frank Ogden
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

C. R. MacNamara (Schlemmer tocmai se întorsese din Berlinul de Est şi purta rochia lui Ingeborg): Schlemmer!
Schlemmer: Da? Îmi cer scuze că nu m-am bărbierit azi.
Ingeborg: Rochia mea! E distrusă!
C. R. MacNamara: Ai avut probleme când ai ieşit din Berlinul de Est?
Schlemmer: Nu, dar am avut ceva probleme la intrarea în Berlinul de Vest. M-a acostat un soldat american în Jeep – era foarte drăguţ, voia să mă fotografieze pentru nu ştiu ce revistă, Playboy parcă?

replici din filmul artistic Unu, doi, trei, după Ferenc Molnar (15 decembrie 1961)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mică minoritate s-a îmbogăţit în timpul războiului, dar această minoritate este azi dependentă de America. Datorită acestui război mai mult de trei sferturi dintre bărbaţii şi femeile planetei au devenit victimile mizeriei, ruinei, ale nedreptăţii. Germania trăieşte în condiţii pe care nu le-a avut de îndurat nici un popor vreodată. Iată condiţiile care fac dovada că numai o revoluţie este în stare să salveze lumea. Totuşi situaţia nu este cu totul disperată pentru lumea burgheză. Există o teribilă criză a lumii burgheze şi numai victoria revoluţiei va aduce proba definitivă că decăderea acestei lumi este un fenomen ireparabil.

citat din Lenin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuăm să auzim de la Statele Unite şi Europa occidentală că în Kosovo a fost un fel de caz special. Ce face acest lucru atât de special în ochii colegilor noştri? Se dovedeşte faptul că în urma conflictelor din Kosovo au rezultat atât de multe victime umane. Este acesta un argument legal? Legile Curţii internaţionale nu spun nimic despre asta. Acesta nu este nici măcar un dublu standard; este un uimitor, primitiv, cras cinism. Nimeni nu trebuie să încerce atât de grosolan să facă totul pentru a-şi urma interesele, numind acelaşi lucru alb astăzi şi negru mâine. Potrivit acestei logici, ar trebui să fie sigur că orice conflict duce la pierderi umane.

citat din Vladimir Putin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocata (cu ură): Acest ticălos, care astăzi este clientul meu şi pe care trebuie să-l apăr, a scris poezii, cu regele şi americanii, onorată instanţă. Avem aici declaraţia sa olografă...
Judecătorul: Olografă, ai spus? Nu înţeleg... Cum adică, olografă?
Aurica: Onorată instanţă. (Îi întinde declaraţia). Aveţi aici o declaraţie manuscris, întocmită manual de inculpat, adică scrisă de el, cu mâna lui, proprietate obştească...
Judecătorul (citeşte cu greutate declaraţia):... re-ge-le şi ame-ri-ca-nii... (Speriat). Cum adică? Au venit deja americanii?...
Avocata: Nu au venit, onorată instanţă! Şi nici nu vor veni! Însă inculpatul ar dori să-i aducă. Şi-a exprimat această intenţie în mai multe poezii...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mark Twain şi Ioana D'Arc

Când soldaţii yankei ajung la baricadă
Ioana D'Arc adresează fiecăruia o laudă.

Ea poartă azi armură din cap până-n picioare,
Poeţii lumii-ntregi declară asta-n gura mare.

Cine-o fi fost, răzbătând prin focul gloanţelor încrucişat,
Primul soldat american pe care ea l-a întâmpinat?

Mark Twain, Comandantul, făr-a zâmbi, făr-a face glume,
Conduce-n luptă pe tinerii noştri, cei mai viteji din lume.

Yankeii, iată, se-ntorc la curtea regelui Arthur.
Drapelul Ioanei, sacru, arde deasupra lui, un foc vioi şi pur.

Pentru că ea i-a chemat sufletul afară din mormintele cetăţii
Şi unde stă ea va sta şi el până-n ziua cea mare-a judecăţii.

Dar eu, eu nu pot decât să plâng, să plâng strângând din dinţi,
Pentru tot acest măcel cauzat de oameni, de îngeri şi de sfinţi.

poezie de Vachel Lindsay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unghi de vedere

costumul armani stă cum stă
aprind un trabuc cu bricheta zippo
luminile îmi jucau în cap
nu erau de fapt în cap
ci undeva în jurul capului
sau ele chiar erau capul meu
mă furnicau picioarele
corpul fremăta sau
sau
sau
eram năpădit de viermi negri
cu capul roşu
luaţi de pe planeta aia cu doi sori
unde noaptea nu e noapte
şi ziua stai ascuns sub pătrunjel
tragi praf saharian pe nas
şi aştepţi o teleportare
în america
care e o dictatură cia
gândurile sunt controlate

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi, se ştie că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", românul Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume "Psihologia consonantistă", 1938-1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face "paşi peste graniţele psihologiei" trecând de la om la alte sisteme complexe (comunităţi, organizaţii sociale etc.), inventând o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criza de la TV

Cum criza asta ne-a lovit pe toţi,
Canalele de news sunt afectate,
N-a mai murit nicio celebritate,
Sau, pe departe, vreunul din nepoţi,

S-apară pe ecrane plini de vână,
Cu bomba zilei: Azi a sucombat
Un star din Hollywood! Un şef de stat!
Şi-ar fi în aer înc-o săptămână.....

Plecă şi Michael Jackson, fie-i Doamne
Ţărâna mişcătoare sub cavou!
A fost lozul cel mare, un cadou,
De şi-au cernut mălaiul pe trei toamne,

Apoi, mai dete colţu' nu-ştiu care,
Un scriitor, mă rog, eu nu citesc,
Păi l-au frecat la "news", de socotesc
Pe-o lună şi-au scos banii de parcare....

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!