Timişoara şi apă

Timişoara

mica hienă
ştiu că azi mi-a trecut
printre picioarele bicicletei
pe pietonal...

un domn cu pensie măricică
un colonel sau un general
a leşinat în piaţa mărăşti pe un metru
pătat cu umori de puternică încălzire –

globală
era şi privirea celor din jur
care nu se aşeptau la
o aşa cuminte sfâşiere (?!) echivalentă
spun unii hăitaşi
cu procesul comunismlui
care nici el
nu a fost condamnat foarte clar
în savană...

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Farmacia Ozonului dintre munţii cu vârfuri de dor şi logostele / m-anunţă – cu grai de înger-filomelă de-un rai de nai – / de înzorierea-mi, odată cu Măria Sa, Soarele, / ce-mi porneşte toate motoarele... // Farmacia Apei – dintre sirene-curcubeu – m-ademeneşte / în roş-verdele-abis, ori în marginea mării, pe fluvii, / pe râuri văluros-mieroase, ori spumegoase, / spre zenitu-mi, odată cu Măria Sa, Soarele, / ce-mi ambalează toate motoarele... // Farmacia din Cetatea-Lemn-de-Zăvoi, din prim-orga-pădure / mă-mbie în plai, cu cele agreste / şi cu toate cele sculptate în Lemnul din Ţeste, / la chindie, odată cu Măria Sa, Soarele, / aburindu-mi mie toate motoarele... // Farmacia Focului mă-nlămurează-n priveliştea brumărie a fiinţei, / în centrul spiralei de wolfram incandescent al galaxiei, / între struguri-de-stele din marginea cosmică a viei, / de-nserare, odată cu Măria Sa, Soarele, / de-mi odihneşte toate motoarele... // Farmacia Pământului mă-ntâmpină cu pâine şi sare, cu cristale-oase, / cu turle-carapace-de-ţestoase, / de miazănoptire, cu Măria Sa, Soarele, / sporindu-mi – la prima cântare-a cocoşilor – toate motoarele...» ‒ De farmacia fiecărui element din fundament...
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «Din "aforism-brazdă", în oglinda "farmaciei-poem"» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 7 sq.).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic», Timişoara, Editura Wa, Din "aforism-brazdă", în oglinda "farmaciei-poem" (21 septembrie 2012)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul

Drumul a fost frumos, apele limpezindu-se,
Eu mi-am retrăit copilăria,
Când ochii mi s-au oglindit în paginile de jurnal.
Voi aprofunda acel sentiment, o retrăire frumoasă,
O noapte de vis în Arad,
O zi frumoasă în Timişoara,
Şi o retragere din propriile vise.
Trupul s-a unit cu forma inimii mele,
Desenându-vă vouă, iubitorilor de artă
O pânză, ce vă va reliefa viaţa.
Luminile vor forma aripi de înger,
Tu te vei trezi în noapte,
Şi-mi vei şopti la ureche:
- "Te iubesc aşa de mult, încât mă voi descompune.
Şi voi nărui visele doamnelor.

Ea îl privea compătimindu-l,
Apoi se ridica privind spre cer.
Iubirea lor se scria zilnic,
Cu o altă rază, devenind emisferă.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România - Bucureşti

Locul unde picură iubirea
Chiar din stele— galaxii
Strecurându-ţi viu uimirea
Chiar în ochii tăi cei vii

E meleagu acest"de vis
Inundat chiar din balade
Numele-ţi unde-i admis
Cu al lui Emil Palade

Sunt izvoare aici de flori
Şi de paşi şi zbor spre stele
Iar privirile-n culori
Dă farmec patriei mele

Din Cluj până în Constanţa
Din Arad până în Iaşi
Să nu îţi pierzi cutezanţa
În artă să fii acelaşi

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (1 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

România dă-i tu azi

colţ de rai atâţi am vrea
România ca să fie
Dumnezeu dar să ne dea
toţi să bem din apa vie

floare azi de orhidee
vrem întreaga Românie
o vrem astăzi o alee
de lumină ca să fie

România cu Ardealul
strop de rouă din Carpaţi
în români să-nscrie dorul
de-a fi toţi — oameni curaţi

Cartea Sfântă a Lui Hristos
ne-o vrem ţintă — căpătâi
şi pe Mielul Glorios
îl vrem —dragoste dintâi

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (25 septembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile însângerate

Comunismul îngrădise
orice urmă de libertate.
Zorile mileniului trei,
abia mijite,
erau puternic însângerate.
În Timişoara,
precum şi în toată ţara,
aveau loc crime nefireşti
şi sângele curgea ca Niagara,
din piepturi larg deschise, tinereşti!

Eram la numai două zile,
de la Ignat,
cu porcul tăiat şi învelit în paie,
când s-a pornit un strigăt din odaie...
Dictatorul a zburat!

Am aruncat cuţitul şi chibritul
şi bucuros că i-a venit sfârşitul--
regimului totalitar--

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mireasă şi doi câni

O mireasă şi doi câini,
Câinii dorm de săptămâni,
Iar mireasa scrie-n lacrimi
Mirelui din vechiul Sarmis.
Ţi-n mână o ţigară,
Mândră e pe dinafară,
Ea priveşte în viitor,
Mulţi o văd şi mulţi o vor.
Muza mea, iubeşte-mă,
În iubire, cleşte-mă.

Harababură, zice cu dispreţ,
Criticul în naltu-i jeţ,
Cad capete tăiate la maşină,
Iar trenul meu plecat-a din Chitila.
O vrabie în palmă mi-a rămas,
E propriul suflet, caută un pripas.

O rază de soare în apă,
Merg şi pe urma ei,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce plângi mamă? (baladă, în memoria celei ce mi-a dat viaţă)

De vei citi aceste versuri,
Vei înţelege foarte mult,
Vei şti că dragostea de mamă,
E prea puţin, un... cult.

Când îţi văd privirea tristă
Şi pleoapele-n lăcrimate,
Simt că inima-mi plesneşte
Şi deodată nu-mi mai bate.

Să-mi revin mă uit la soare,
Îmi şterg fruntea şi obrazul
Şi-ncercând să-ţi fur o vorbă
Te-ntreb mamă: -Ce-i necazul?

Tu te-ntorci, privind spre mine,
Îţi stergi ochii cu năframa
Şi c-o voce tremurândă
Spui zîmbind: -Mânca-te-ar mama!

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!