Secvență Tanka
Ploile toamnei-
Pe umerii pământului
frunze moarte.
Vântul mătură grăbit
printre ecouri triste.
tanka de Valeria Mahok (30 septembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața îi o mirare...
În lumea în care m-am născut,
Nicicum din întâmplare,
Zburdă destinele în timp...
Căci viața îi o mirare!
Ocean de visuri,
Sub gene lungi de soare,
Veșnice căutări spre noi lămuriri,
Miracole cu semne de întrebare,
Mii de chemări spre înălțare,
Neastâmpărul în veci nu-ți moare!
Căci viața îi o mirare!
poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea e divină floare,
Când sfidați a ei splendoare
Viața e cutremur, veșnică zdruncinare,
Moarte latentă în însingurare.
catren de Valeria Mahok (2 mai 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi moare al spiritului suflet...
Îmi moare al spiritului suflet
Și-a lui avânt de altădat,
Mă simt pustie și străină,
De lumea ce am adorat,
În raiul verde al fericirii,
Acum, un vis pustiu și dărâmat.
Îmi moare al spiritului suflet,
Când vorba nu mai este vorbă
Și omul firea și-a schimbat,
Ca vulpile când năpârlesc,
Iar optimismul surd, apatic,
Lumea toată a inundat.
Îmi moare al spiritului suflet,
Mă simt din ce în ce mai rău
Și am putere ca o râmă,
Dar bătrânețea cu iz tânăr
Aș vrea să o trăiesc frumos,
Nu ancorată în frustări,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (21 aprilie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Prostia lumii deșirată
Tot murdară-i până la moarte,
Dar are și leacul ei,
Bumerangul când se întoarce
Îi dă tot ce-a dat mereu.
poezie de Valeria Mahok (16 decembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coronavirus a băgat în sperieți
Multe femei și-al lor amanți,
Nu sărutări, nu îmbrățișări,
Dragoste online iubire, nu vreau să mori!
catren de Valeria Mahok (21 martie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă apatic peste toate,
Destinele sunt slab sculptate,
Viața merge, fără roate...
Dumnezeu e prea departe,
Să ne apere de moarte.
Valeria Mahok (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
De moarte, cum să-mi fie teamă,
Tot într-o garsonieră mică voi dormi...
Cei drept, cu zidurile cam întunecate,
Dar tot cu fața în sus spre cerul infinit.
poezie de Valeria Mahok (8 iulie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visele mele...
Visele mele,
portal deschis, între pământ și stele,
realități paralele în viața mea și trăirile mele,
mănunchi de fiori în mii de pelegrinări,
vii culori în nopțile grele.
Visele mele,
cununi de amintiri, din vechi și noi trăiri...
scenarii de film, fără pereche sub stele,
frământări spre enigmatice dezlegări,
pe fruntea înrourată de sudori,
în dimineți fără stele.
Visele mele,
zbateri în tăcere,
cu premoniții bune sau rele,
nelipsite pe drumul vieții mele,
viața îmi împliniți, nu mă ocoliți!
Cât voi trăiți și eu trăiesc,
printre vii morți sau morții vii,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (17 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună plină sângerie...
Ca o inimă pustie,
Prevestești speranțe în lume,
Poate rele, poate bune,
Cu nume sau fără nume,
Vii sau moarte în genune,
Oricum, farmeci pe oricine.
Valeria Mahok (aprilie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță...
Voi încerca să închid rima poeziilor mele într-un rucsac nou,
pe care-l va purta în spinare gândurile mele optimiste,
până când le voi găsi un mediu prielnic,
unde să știu că se vor simți bine și vor fi admirate pentru sinceritatea lor.
le voi ascunde de ochii lumii moderne,
care le cred demodate și plictisitoare,
dar nu le voi îngropa ca pe morți,
cum mi s-a recomandat în nenumărate rânduri de binevoitori...
ci le voi ține în taină mare, pentru timpuri viitoare,
când oamenilor buni li se va face dor de versuri cu rimă,
de tot ce este decent, romantic,
și pe înțelesul tuturor.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi bate liniștea în geam
și tâmpla caldă pe divan,
gândurile mute nu mă ocolesc,
amintirile în singurătate nu obosesc,
doar se răzvrătesc în noapte,
ca țelul lor divin să-l împlinesc,
înainte de moarte.
Valeria Mahok (22 martie 2020)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem fragili ca florile în cărare,
Azi boboci, mâine flori încântătoare,
Poimâine, ofiliți fără căutare,
Că florile cu moartea între petale.
Azi vioi, mâine trecuți, Poimâine doar pomeniți,
Dar mereu de răutăți pândiți,
În lumea asta mare.
Valeria Mahok (30 septembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei asistente medicale...
Nu-mi injecta creierii cu minciuni...
Când mă zbat de ceasul morții,
Fă-mi mai bine o iertăciune,
Nu jongla cu mama sorții.
Nu-mi injecta teorii...
Când mă zbat pe patul morții,
Dă-mi un leac să-mi uit durerea,
Nu-mi ghici în iadul sorții.
poezie de Valeria Mahok (29 iunie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.
Bade, pentru gura ta (Versuri populare)
Bade, pentru gura ta
Am lăsat în sat lumea
Și te-am găsit la izvoare
Purtând turma de mioare.
Măi bădiță, dorul meu
Îl țin în piept tot mai greu
Când să-mi stâmpăr sufletu'
Ești cu turma pe Suru.
Bade, pentru gura ta
Mi-am pus în cap năframa
Și un fir de albăstrea
Ca să nu mă poți uita.
Că dragoste-ai boală grea
Scurtă-i este răbdarea,
Iar eu o duc greu, bădiță,
Fără a ta dulce guriță.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Valeria Mahok (2 februarie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Clipe efemere...
Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.
Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.
Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață...
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Fii bun ca "sarea în bucate"
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Iubește ca Julieta, înainte de moarte.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Slăvește frumosul prieteniei și ridică-i cetate.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Botează-ți timpul cu hărnicia Cenușeresei,
Cât se poate.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață
Fii altruist, ca minunatul Isus, cu toți apropiații.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Binecuvântează-ți străbunii, părinții, pacea și frații.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Nu ocoli, ca ateii înțelepciunea divină.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Fă-ți din timpul vieții o minunată disciplină.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
Din floarea iubirii lasă în urmă minunați copilași.
Dacă vrei să nu regreți nimic în viață,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (11 februarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața îi o mirare...
În lumea în care m-am născut,
Nicicum din întâmplare,
Zburdă destinele în timp...
Căci viața îi o mirare!
Ocean de visuri,
Sub gene lungi de soare,
Veșnice căutări spre noi lămuriri,
Miracole cu semne de întrebare,
Mii de chemări spre înălțare,
Neastâmpărul în veci nu-ți moare,
Căci viața îi o mirare!
poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poruncă, din înalt...
Îngenunchează în fața sorții!
Prințesă a viului și-a morții...
Prea des nu te împăuna,
Căci lumea nu-i a ta.
Fii umană, scorpioana mea!
Ești doar o piesă pe șahul vieții,
La care joacă altcineva...
Cândva, vei fi o stea,
Pe cerul aglomerat al sorții,
Dar asta vei uita!
Prințesă a viului și-a morții,
Fericirea e patria ta!
poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poruncă, din înalt...
Îngenunchează în fața sorții!
Prințesă a viului și-a morții...
Prea des nu te împăuna,
Căci lumea nu-i numai a ta.
Fii umană, scorpioana mea!
Ești doar o piesă în șahul vieții,
La care joacă altcineva...
Cândva, vei fi o stea,
Pe cerul aglomerat al sorții,
Dar asta vei uita...
Prințesă a viului și-a morții,
Fericirea e patria ta!
poezie de Valeria Mahok (4 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeria Mahok despre moarte, adresa este: