Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Valeria Mahok despre păsări

Textele de mai jos conțin referiri la păsări, dar cu o relevanță mică.

Vara (poezie pentru copii)

Vară, zână florăreasă,
Cu corfița plină, rasă,
De flori tămăduitoare,
Ce râd vesele sub soare,
C-au primit în dar culoare,
Iar ne-ntâmpini în cărare.

În piața cerului,
Târguiești cu ciocârlia,
Să-ți răsfețe bucuria
Și-i asculți culcată în flori
Neântrecutul tril din zori,
Artă păsărească în zbor.

Coci în pântecul tău mare
Și pe lună și pe soare,
Grâul, pâinea viitoare
Și legumele gustoase,
Dar și fructele zemoase,
Pentru mese copioase.

[...] Citește tot

poezie pentru copii de (20 septembrie 2011)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiori de dor...

Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de șoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă ușor.

Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.

Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.

Fiori de dor, sub lună plină,
Nopți neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate din lanul amintirilor.

Fiori de dor, gingășii dorite,
Veșnic neprețuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieții, adorate.

[...] Citește tot

poezie de (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bate vântul florile

Bate vântul florile,
Ce frumoase îs zorile,
Când îmi bat lin în fereastră
Și iubirea mea îi aleasă,
Ca o pasăre măiastră.

Bate vântul în fereastră,
Să vadă când sânt acasă,
Să mă îmbete cu mireasme,
În luna cu crizanteme
Florile iubirii mele.

Bate vântul în grădină,
Adunând frunze-n rugină,
Să-mi aștearnă covor moale,
Ce foșnește sub picioare
Colorând orice cărare.

Bate vântule cu dor!
Și mă cheamă în pridvor,

[...] Citește tot

poezie de (4 octombrie 2018)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nostalgie...

Peste salcâmii înfloriți
Seara încet se lasă,
Înotând prin lanuri vii,
Mă întorc încet spre casă.

Concertul păsăresc a tras demult cortina,
Răcoare serii plăcut mă înfioară,
Iar stele ochioase pe umeri mă apasă,
Să-mi înflorească rima.

Cu pieptul plin de verde alpin
Și pacea adorată,
Din sfera fericirii doar tu îmi lipsești
Iubire mult visată.

poezie de (5 mai 2018)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La Mănăstirea Dumbrava...

Seara își aruncă vălul,
Peste Mănăstirea vie,
Luna în plinătatea ei,
După dealuri mute învie,
Ca o divă în feerie.

În crepusculu-înserării,
Cântă o voce îngerească,
O Priceasnă sfântă, aleasă,
Uimind cu tonalitatea ei
Chiar și vocea păsărească.

Liniștea hulpavă, adâncă,
Totul pare să cuprindă,
Când un ropot minunat,
Totul în jur a săgetat.
Clopotele au prins glas,
Sub genele înserării,
Cu ecouri lungi pe dealuri,
Pe umeri de crizanteme,

[...] Citește tot

poezie de (3 noiembrie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorințe

Aș vrea să mă întrec cu peștii
În ape de cleștar,
Aș vrea să mă înalț cu păsări
În albastru zbor,
Aș vrea să cânt la cer
Ca Lia ciocârlia,
Aș vrea să fiu iubită
De toți ca și Maria,
Aș vrea să fiu din nou
Copil nevinovat,
Să mai trăiesc nemuritoare
Clipe de altădată.
Aș vrea să înțeleg
Izvorul dulce când vorbește,
Și vântul, când este turbat,
Și în geamuri vuiește.
Aș vrea să am rochițe,
Țesute cu mândre flori de mai
Și să dansez cu fluturii-n alai,
Aș vrea să înțeleg,

[...] Citește tot

poezie de (20 septembrie 2003)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simfonia Primăverii

Peste dealuri și câmpii
Muguri, oameni și copii,
Haos de concerte vii,
Au ieșit din amorțeală...
Toată lumea insectară
Sub cerul de primăvară
Este afară, este afară.

Soarele cu gura largă
Râzând dantura și-arată
Și trimite pe pământ
Valuri de căldură vie,
Peste tot și peste toate,
Numai bine să ne fie.

Florile de primăvară
Cu bobocii sunt o fală
Și împrăștie parfumuri
Prin livezi, câmpii și drumuri,
Numai să le admirăm

[...] Citește tot

poezie de (23 februarie 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pacea...

Pacea-i ciripit vesel de păsări,
Când soarele se deșteaptă,
Este muzica iubirii,
Când începe să înflorească.

E liniștea câmpului verde,
Când doar roua o sărută,
Sau a muzică naturii,
Cu orchestra ei tumultă.

Pacea e surâsul vesel,
Din dulceața clipele
Și lacrima fericirii,
Din ochii copiilor.

Pacea este armonia
A tot ce e pământesc,
E iubirea cea divină,
După care au râvnesc.

poezie de (16 mai 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Decaloguri comparative...

Nici o floare nu e floare, dacă n-are admiratoare.
Nici o pasăre nu-i rară, fără de cuvântul vară.
Nici vântul nu este vânt, dacă bate doar în gând.
Nici izvorul nu-i izvor, dacă nu-i dorit de dor...
Nici o mare nu e mare, fără valuri vorbitoare.
Nici o noapte nu-i frumoasă, dacă luna nu-i mireasă.
Nici un om nu este om, dacă n-a sădit un pom.
Nici o zi nu e aleasă, fără de iubire în casă.
Nici o casă nu-i frumoasă, fără de copii la masă.
Nici o vorbă nu e vorbă, fără tâlcul scos din tolbă.
Nici o prietenie mare, nu e fără cumpătare.
Nici un gând nu-i măreție, fără a lui împărăție.
Nici un drum cu ocoliș, nu e fără ascunziș...
Nici o fală nu e fală, dacă n-ajunge de-ocară.
Nici o iubire nu-i mare, de nu trece de hotare.
Nici durerea nu-i durere, de nu cere mângâiere.
Nici o dărnicie în lume, nu rămâne fără nume.
Nici credința nu-i credință, dacă n-are stăruință.
Nici o soartă nu e soartă, când bate din poartă în poartă.
Nici viața nu e viață, de nu, îți zâmbește în față.

poezie de
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu pentru tine mă rog, acum, natură

Stau în genunchi, în iarba-naltă,
Și pentru tine, eu mă rog, natură,
Să supraviețuiești
În lumea mea modernă,
Să nu te piardă, a omenirii viitură.
Să-ți mai rămână falnici codrii înalți,
Și verde iarba din câmpie,
Iar florile să nu-și piardă mirosul,
Și minunatele culori,
Tot limpezi, izvoarele-ți rămâie.

Stau în genunchi, în iarba-naltă,
Și pentru tine, eu mă rog, natură,
Să-i ții în brațe; pe cei ce te iubesc,
Adevărați prieteni să-ți rămână.
Să te preamărească păsările în cântul lor,
Și trecătorul să uite să mai plece,
Iar copilași fugind, după mici fluturi,
Picioarele în rouă să le înece,
Și-atunci, când cad, împleticiți prin iarbă,

[...] Citește tot

poezie de (23 mai 1992)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Sfârșitul lumii?

Păsările cerului
S-au rărit și au răgușit.
Apele, în furia lor nebună
Rup totul în cale,
Și furia cerului s-a dezlănțuit.
Hainele vii ale naturii,
Pe nesimțite,
Își schimbă culoarea în gri.
Soarele nemulțumit topește
Minți sclipitoare,
Răutatea e în floare,
Poluări alese
Oamenii au îmbolnăvit.
Limbile amestecate
Nu se mai înțeleg,
Chiar și animalele au înnebunit.

Ce e cu tine, lume?
Te-apropii de sfărșit?
Doamne! Ne-ai dat viață

[...] Citește tot

poezie de (19 iunie 2004)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Bucurați-vă, oameni!

Bucurați-vă, oameni!
Că sirena războiului
Încă nu geme,
A disperării chemare,
La lupta cea de pe urmă,
La a păcii și a bucuriei plecare.

Bucurați-vă, oameni!
Când noaptea, pe cer mai răsar,
Luna și stelele,
Soarele, ce mângâie totul,
Viața și florile.

Bucurați-vă, oameni, când încă,
Bunicii, mai pot fluiera,
Mergând, prin poieni, pe cărări,
Povestind, de-amintirile vieții,
Purtate în încovoiata spinare.

Bucurați-vă, oameni,

[...] Citește tot

poezie de (16 februarie 2003)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orașul meu natal

Deschid fereastra sufletului către lume,
Și văd un colț de rai, cum altul nu-i,
Sub cerul înstelat de vremuri bune,
Comori spirituale de peste tot am adunat
Și vreau să le împart în patru zări vecine
Și să le dau un nume, cum alții n-au mai dat.
#
În podul unei palme de pământ străvechi,
De Dumnezeu lăsat cu gânduri bune,
Pe umeri mioritici râvniți de orice muritor,
O mică perlă citadină încet s-a ridicat.
E urbea mea natală, orașul Cisnădie,
E liniștea-mi apusă în viitor,
Sub Sfânta piatră de mormânt.

Un loc ca din,, Povești nemuritoare"
Cu plaiuri înverzite și brâu din falnici brazi,
Sub cerul unde se îngână doina cu izvorul
Și cucii cu alte mii de păsări migratoare,
Un loc de basm, cu oameni harnici, buni și dragi.

[...] Citește tot

poezie de (septembrie 2014)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rugă naivă

Doamne! Mai lasă-ne ochii minții limpezi
Să pieptănăm cu privirea
Perucile anotimpurilor împădurite încă de frumusețe,
Iar soarele să salte jucăuș printre povești nemuritoare
Și prin păduri de timpuri bune înveselite.

Doamne! În drumul vieții noastre scoate-ne în cale
Cascade de oameni minunați,
Răceala indiferenței fadă și molipsiroare
Vitalitatea lor unită s-o destrame.

Doamne! De trandafirii dragostei să nu ne lipsești
Și-n cuibul familiei nu-i lăsa să se ofilească,
Adună în jurul ei prieteni sfinți,
Călăuze bune pe drumul vieții stropit cu atâta otravă.

Doamne! În supărările tale nu tulbura limpezimea mărilor,
Tabloul viu al artei tale, deși prea multe nu merităm,
Dar asta va fi hrana noastră viitoare.
Mai bine ridică punți de curcubee între tine și noi

[...] Citește tot

poezie de (3 iunie 2007)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Flori Pascale...

Deschide-mi, Iisuse, ferestrele sufletului întunecat, să intre prin ele Lumina Sfântă a învierii Tale, așa cum răsăritul soarelui inundă frumusețea dimineților senine și mulțumirea omului binecuvântat.
Deschide-mi, Iisuse, ușile sufletului împovărat de griji și pârjolit de toate intemperiile vieții, să poată intra în mijlocul lor toate harurile Tale divine, așa cum intră splendorile câmpului înflorit pe Porțile primăverii.
Deschide-mi, Iisuse, ochii sufletului adormit, să pieptăn cu lăcomia privirii mele frumusețile raiului pământean, imitația artei divine, să mă pot bucura de darurile vieții, ca libertatea păsărilor de înălțimile cerului primitor, până nu e prea târziu.
Deschide-mi, Iisuse, urechile sufletului amorțit, să nu trec cu indiferență pe lângă glasul înțelepciunii tale, care curge limpede ca apa izvoarelor de munte, murmurând divin în calea mea, veșnic însetată de pace și armonie.
Deschide-mi, Iisuse, pioșenia sufletului ispitit, să curgă din ea sfînțenia mesajelor tale divine, mărgăritarele vieții mele, de care n-aș vrea să flămânzesc niciodată, așa cum nici pământul nu ar vrea să fie însetat de ploile roditoare ale cerului.
Deschide-mi, Iisuse, larg brațele sufletului primitor, să cuprind cu ele iubirea celor patru zări ale orizontului tău divin, singura și adevărata împlinirea pământeană, care niciodată nu-mi va lăsa bogăția spiritului să devină sterp și nici crucea vieții mele să fie prea grea.
Deschide-mi, Iisuse, lada de zestre a recunoștinței și îngenunchează-mi florile sufletul în fața patimilor Tale îndurate și pentru mine. Primește florile pascale ale sufletului meu și mulțumirea a tot ce mi-ai dat să trăiesc cu folos, pe acest pământ binecuvântat.

rugăciune de (aprilie 2015)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiori de dor...

Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de șoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă ușor.

Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.

Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.

Fiori de dor, sub lună plină,
Nopți neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate de roua amintirilor.

Fiori de dor, gingășii dorite,
Veșnic neprețuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieții, adorate.

[...] Citește tot

poezie de (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea...

Aș vrea, să fiu o zână bună,
Să merg prin iarbă deasă,
Desculță, printre flori,
Și roua dimineții ușor să mă-nfioare,
Cu soarele în plete să alerg,
Printre copaci bătrâni și pe cărări,
Iar gâzele cu zumzet de concert
Să-mi dea târcoale.

Aș vrea, în palma mică,
Fluturi să mi se-așeze,
Și din căușul palmei mele,
Un pui de căprioară, cu apă să-l adap,
Să-i mângâi lin blănița și botișorul umed,
Și-apoi să-l las să plece, spre ceea ce-i chemat.

Aș vrea s-adorm, pe murmur de izvoare,
Și clipocitul apei din somn să mă trezească,
Și să pornesc la drum cu-alai de păsări multe,
Flori de câmp în trena rochiei să mi se țeasă.

[...] Citește tot

poezie de (26 decembrie 1989)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caut lumina...

Caut lumina divină, sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată făptura omenească
Sau ca văzduhul suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată să-mi răsfăț inima,
Ca noaptea instelată
În viața mea sau peste iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc și frumusețea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar unde-i lumina divină?
La câți ani lumină?
Și iubirea visată...
La ce distanță de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Că încă mai există și are vise.

Și, ce sunt lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toții până la moarte,
Decât sfânta înțelepciune,
Sau pacea și armonia oamenilor

[...] Citește tot

poezie de (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caut lumina...

Caut lumina divină,
Sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată, făptura omenească,
Și ca văzduhul, suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată,
Să-mi răsfăț inima flămândă,
Ca noaptea, de stele înfometată,
Și ca viața, de iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc și frumusețea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar, unde-i lumina divină?
La câți ani, lumină?
Și iubirea visată...
La ce distanță-i de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Căci, încă mai rezistă și are vise.

Și, ce este lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toții până la moarte,

[...] Citește tot

poezie de (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fata de pe stâncă

Pe-o stâncă așezată la marginea mării,
O fată tăcută ca gândul,
Răsăritul vieții scălda în priviri cu ochii dilatați,
Simțea nerăbdare mării înspumate de-a săruta țărmul,
Ca și iubirea ce-n sufletul ei tânăr de mult clocotea.

Cum munții după îmbrățișarea mării tânjesc,
Cum păsările cerului coboară din zbor
Să arate că și ele știu să iubească,
Domnul spre fată privea drăgăstos
Știind ce destin frumos o așteaptă.

Căci nici o cutezanță omenească doamne,
Oftă cugetând printre clipe, fata de pe stâncă,
Nu mi-e atât de râvnită ca dragostea mea
Fără de care viața mi-ar fi zăvorâtă.
Doamne ocrotește-mi-o! în gând se ruga,
Când el cu sarea mării pe piept, radiind de iubire
Cu drag frumoasa visătoare de pe stâncă o îmbrățișa,
Făcând-o să învie, când soarele din mare răsărea.

poezie de
Adăugat de SabyannaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Valeria Mahok despre păsări, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info