Te doare sufletul? Bucură-te! Va veni un timp când n-o să te mai doară.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Sufletul unei femei e ca o carte. Trebuie să fie prea bun ca să-l citești de două ori.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, italiană și germană.
Etimologie. A spune cuiva că e animal înseamnă a sublinia că are suflet.
aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia: Mizeria s-a adunat în suflet. Un noroi cald mi-a umplut inima.
replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chimia e de partea celor buni. Rugina calomniei nu afectează suflete de aur.
aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creștere economică. Douăzeci de milioane de suflete. Două milioane de cârciumi.
aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
În sufletele obscure ura persistă, precum zăpada pe versantul lipsit de soare.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
definiție aforistică de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floarea nu este floare în sine, ci în oglinda altui suflet.
aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu lăsați sufletele obscure să se ridice prea sus, că vor confisca soarele.
aforism de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Este disponibilă și traducerea în portugheză.
Sufletul mare lasă să-i cadă o lacrimă pe mormântul dușmanului.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în italiană.
Don Siempre: Dă-i un suflet! Nu contează al cui. Nu va băga nimeni de seamă! Sunt atâția oameni fără suflet pe lume!
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eul afectiv conștientizat al unei ființe e chiar sufletul ei. Credința oarbă că doar omul are suflet vine din bezna Începutului.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Modelul meu? Un ateu cu suflet de sfânt.
aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Bătrânul: Rândunelele sunt păsări cinstite. Dintre toate sufletele ce părăsesc această țară, numai ele se întorc înapoi.
replică din piesa de teatru Veșnicie provizorie (Hoțul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce ușor se pătează imaculatul! Ce simplu poate fi murdărit un suflet curat!
aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna Oltea: Să ne rugăm cu toții pentru țară și domn! Deschide-ți larg sufletul, Dumnezeule milostiv! Plânsul acestui neam este o nesfârșită rugăciune.
replică din piesa de teatru Ștefan cel Viu (Valea Albă), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghioceii, ca toate sufletele pure și gingașe, privesc în jos.
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2010)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pot oare să-mi salvez sufletul sărutând niște scânduri vopsite?
aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existențial (2012)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Titel
Sufletul tău
fu pomul firav
cu un fir de viață legat
de parul vertebrelor
răzvrătite celule
corbi îndoliind copacii
în inflorescența tumorii
crescu neființa
să fie oare luna
marele câine
care păzește lumea.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Valeriu Butulescu despre suflet, adresa este: