Textele de mai jos conțin referiri la timp, dar cu o relevanță mică.
Pasărea confident
Dintre pereții casei, o simt căutându-și
cuibul pe umerii tăi.
Doar tu-cel fără de nume
o vezi cum se înalță sub mirajul
ninsorilor încremenite.
E pasărea confident!
Mă caută doar în zbor, neînduplecată
arcuindu-se lângă trupul meu zvelt.
Zilnic, îi auzi rugăciunea,
o asculți cum se tânguie
după ferestrele cerului,
într-o tăcere ce mă revoltă.
Privește-o cum se hrănește
cu argintăria cuvintelor,
cum își deschide aripile
către vânătorul din oglindă
ce nu-i vorbește despre o măsură
a dragostei...
Pasăre-Cuvânt,
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident (noiembrie 2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
De primăvară
Pășește ușor. Rân-du-ne-le-lee... (!)
Rândunelele s-au încurcat
în părul vălurind
al călugărițelor.
Peste spinările orizonturilor
se despletesc culori abandonate
peste umăr.
E ora înaltă!
Se-așează nimb peste toate
și-n aer plutesc
lungi poduri zburătoare.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aprilie
Cer răscolit de pensule nărăvașe.
gestul tău
îmbrăcând cămașa de sare
peste tropotul sângelui
flămânzit.
Roiuri de iasomie par
sărbătorile noastre.
Suntem cărări căutându-se
în cuibul alungit
al iluziei.
Zilnic,
o pâlnie grăbită ne absoarbe
mimând
filtrul perfect.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gafă
Niciodată n-am fost mai ancorată
în timp decât atunci
când am gafat.
Tristețea am simțit-o
precum jocul păsării
ciugulindu-mi
de-a dreptul din ceafă.
Împrejur-hăul liber
dosind ademenirile.
Totul ca și cum ai închide o ușă
din spatele căreia
continuă să te strige
tot mai disperat cineva.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj cu chilii
Șal fumuriu, albul mușcatelor
și liniștea chiliei
mai mult decât salvatoare.
Prin covorul de cetină
văd trupul cântător al bisericii
unduindu-se.
Liber, amăgitor doar mirosul
de ionathan
prin fumul subțire, mai presus
niciodată patimă...
Îngenuncheate-n iedera timpului
lumânările aprind ziua
în purpură de octombrie.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acuarelă
Dealul - colaj în schimbare,
piept zvârcolindu-se
în apa gălbuie a amiezii.
Uneori timpul se ghemuiește
în cetatea din adâncuri.
Alteori vine înspre noi
ca un fluviu năucitor.
Ochiul inimii - adâncimea fântânii.
Peste lanurile de rapiță
aleargă hergheliile nărăvașe
ale norilor.
Zmeii grăbesc
înspre bogatele câmpii.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelesuri amare
Am fruntea pietrei,
înrourată-n tăcere. Rugă am rostit
pentru aceste înfloriri
baletând
în înțelesuri amare.
Ce zile faste mi-am ales
s-aștept iubire
pe false coridoare?
Ale cui sunt mâinile
și ochii acestui
chip tulburat?
Astăzi,
nici păsările,
nici ploile
nu mă mai recunosc
și... știi doar,
soră geamănă
le-am fost...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Interioare
Părea-voi răbdătoare
cu-ndelungata zbenguială a trupului.
În răstimpuri, învață-mă să nu râvnesc
felia de pâine,
surâsul apatic
și uneori nici chiar
veșmântul învingătorului.
Tărziu, cu multe dintr-ale vieții
abia ghicite,
grăbită voi urca pe trepte
în găoacea timpului
spre odaia în care
sufletul meu
învață cuminte să zboare.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie
Nimic nu m-a umilit mai mult
decât absența ta.
Timpul secătuit s-a prelins
printre pietre
în apa oglinzii.
De pe umerii mei au zburat în noapte
păsări speriate decupând în văzduh
sărutul împăcării.
Cu trufie mi-așez peste ochi
basma mătăsoasă.
Numai septembrie, calm
fără surâs
mi-a încruntat în suflet
drum alb spre sărbătorile
din tine.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflete roase
Suntem sunete ascunse
în cochilia așteptării.
Ținându-ne de mâini
ne-mpiedecăm de șarpele casei.
Cu foșnet vegetal
ne-mpăturim inimile
în carnea albă a pietrei.
Mă-nfrigurez, asemeni
zidurilor crescute peste noapte.
Suflete roase
stau sub cămașa albăstrită...
Vreau un timp al speranței
al culorilor vii...
Să mă poarte departe
în adânc de lume.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geometria imlpacabilă
Zilnic, pășim printr-o geometrie
implacabilă
spre strâmtoarea identității.
Zarurile sunt aruncate monoton
peste tabloul monocrom
al solemnității.
În eonul de imagini
mă gândesc pe mine,
pe tine în tăiatele flori.
Pielea gândului
se mulează-n convențional
când laolaltă,
urzim împrejur
o ceață scânteietoare
închipuind clipe
de tainică mulțumire.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mirare
Simți amorțeala aceea dulce
a trupului alungindu-se
sub tiparele zilei?
În noi, fără număr
punctele cardinale ale dragostei,
ca și cum
căutându-te am fi fost
călători dintotdeauna.
S-asculți târziu,
în inima păsării
vârtejul zborului
peste peisajul alpin.
Mii de aureole îmbulzindu-se
vin spre refugiul de taină
al însinguratului,
crucea cu sâni
luminând-o.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maxilarul aluviunilor
E o lege a toboganului pe care o negi
doar aruncându-te în gol.
Altfel, dulcea amețire a coborâșului
e îngăduința arhivarului
sărutând pe gât dimineața.
Tu îmi vei spune versuri din care
teiul va înflori deodată
la fereastra mereu călătoare
a trenului din veacul trecut.
Hei, ascultă cum ronțăie
maxilarul aluviunilor.
E de prisos să-ți astupi urechile
coborâșul e la final.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bordurile spaimei
Tălpile înzăpezite ale îngerilor
ne mai caută în înserare
într-o tentativă
de domesticire a simțurilor.
Știi,
ochiul cenușiu
îmbătrânește lucrurile
neînchipuit de ușor.
Timpul îl simt bumerang
peste bordurile spaimei trăite.
Gestionăm tipare de plumb
pentru cele mai ermetice
partide de însingurare.
Șarpele casei albește,
ascuns după grindă,
drumul meu se vrea
de mătase...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Alerg desculț
pe malul ce-aproape se surpă
prin ploaia ce cade sub formă de aripi.
E voluptatea ce-o încerc ca pe un refugiu
al uitării de sine!
Sub dealul astral, m-ademenesc
cărările anotimpului din clepsidră.
Pășește ușor! Aproape de suflet
sunt livezile în floare, iar printre nori
zvâcnește trena de mătase
a amintirii.
In toți, iubirea e neclintitul timp
ce lasa-n suflet,
o pasăre cu aripile-ntinse.
poezie de Violeta Pasat (februarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haina indiferenței
Ca pe o epidermă împrumutată
mi-așez peste umeri
haina gângavă a indiferenței.
În buzunare, șerpi veninoși
alunecă peste colaje sfârtecate.
Solemnitatea devine vicleană.
Pleoapele groparului
clipesc inegal în amiază.
Ochiul străin caută
amănuntele picante ale străzii.
Sufletele noastre
stau prinse-n cârlige
aerisindu-se
în cântecul șoptit al copilăriei:
este ora unu, omul negru
n-a venit...
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gând precum iasomia
Nu vreau să intru în somnul nimănui.
Tăceri, neînțelesuri, vagi ispite
le las pe-un drum pierdut.
Demult nu mai cred în memoria lucrurilor
nici în aura timpului, în care
petale de aur îmi fulguiau peste umăr.
E-o lume haotică- pietrele mușcă
din umerii pelerinului
și din soarele ce-abia răsare.
Sunt ostenită, vreau înfloriri
să mă-nrobească
și un gând frumos, precum iasomia.
În dinastiile tăcerii,
îngerii să cuvânte...
poezie de Violeta Pasat (ianuarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miriște sufletului
Peisaj confuz, liniște închipuită
lângă propriul hotar.
Orele saltă în mângâieri vegetale
luminând drumul deasupra apelor.
Aștept o zi, când mă vei striga, bucurându-te
simțind unduirea inimii tinere.
Culorile se pierd în câmpie. Strigă-le,
nimeni nu le dibuie calea.
Peste miriștea sufletului caut răbdarea
cu diminețile ce vin dinspre tine.
Vămile sufletului sunt libere,
acceptă în dar, îmbrățișarea vestalei.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina verde
Ca-ntr-o joacă, roteam
brațele ferigii
peste armura-ți închipuită.
De departe, cuvintele tale alunecau
precum melcii
dintr-un timp amăgit.
Împrejur, ghiceam cu ușurință
spasmul siluetelor de fosfor
urmând-ne în noapte.
Fermecător,
pe umerii noștri dezgoliți
se clatină o lumină verde,
tulburătoare.
Cine se mai recunoaște oare-n trecut,
iubind?
[...] Citește tot
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa poetului
În zori, e-un dangăt înfrigurat
peste acuarela vitraliilor.
Neașteptat, închipui gestul mâinii
eliberându-se
din somnul în care, mereu
îi era dat să tremure.
Prin parcuri, cornii scânteiază alene
și ochii tăi caută
litera-n piatră.
În răscruce, la casa poetului
a oprit în grabă
o trăsură cu iubiri din veacul trecut.
S-avem răbdare,
înspre vară, vom vedea cum de-aici
se-nalță îngeri cuminți
cu roiuri de-albine în spate.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Violeta Pasat despre timp, adresa este: