Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

William Shakespeare despre adevăr

William Shakespeare

Sonetul 14

Eu nu-mi culeg cunoașterea din stele,
Deși pricep ceva Astronomie,
Dar nu vestesc noroc și nici belele,
Nici foamete și boli și sărăcie.
Și nu pot spune soarta cu-amănunte
Să știe toți dacă e vânt sau ploaie
Ori să prezic la regi, ca să-i încânte,
Privind spre cerul cu sclipiri vioaie.
Ci eu cunosc ce ochiul tău vădește,
În timp ce sus în stele văd prea bine
Că frumusețea cu-adevărul crește
Când procreezi, așa cum se cuvine.

Căci altfel, prevestirea este clară,
Frumos și adevăr cu tine o să piară.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -33.00- 18.99 lei.
William Shakespeare

Sonetul 85

Din bun simț, Muza mea nu glăsuiește
Când harurile-ți sunt elogiate
De-o pană ce dibaci te poleiește
Cu stihuri de-alte Muze inspirate.
Eu cuget drept, când alții scriu de bine,
Și strig "Amin", ca un diacon fraier
Când cei capabili te slăvesc pe tine
Cu-al lor condei ce toarce vers din caier.
Și când aud cum altul te cinstește
Rostesc, "Adevărat", deși aș spune
Ceva mai mult, c-al meu gând te iubește,
Dar vorbele ezită să se-adune.

Unii pun preț pe ce zice cuvântul,
Pe când eu tainic te slăvesc cu gândul.

poezie celebră de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
William Shakespeare

Sonetul 105

Nu, dragostea nu-mi e idolatrie,
Cel ce mi-e drag nu-i idol nicidecum,
La fel mi-e cântecul și-i dat să fie
Doar unuia-nchinat, oricând, oricum!
Iubirea-i blândă azi și mâine-i blândă
Mereu statornică-i lumina ei,
De-aceea versul cântecul și-l cântă
Și pune, doar pe-un singur gând, temei.
Frumos, blândețe, adevăr – rezumă,
Frumos, blândețe, adevăr, spun tot.
Cuvinte trei, ce timpul mi-l consumă,
Cu altele să le mai schimb nu pot.
Frumos, blândețe, adevăr, răzlețe,
Un singur loc să-l umple or să-nvețe.

sonet de din Sonete (1609), traducere de Gheorghe Tomozei
Adăugat de MadameSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 138

Când dragostea mea jură că-i numai adevăr,
O cred, deși știu bine că mă minte,
Ca să mă poate socoti tânăr nepriceput,
Stângaci în ale lumii măsluite subțirimi.
'N deșert astfel crezând că ea tânăr mă crede,
Cu toate că eu știu că anii buni ai vieți-mi au trecut,
Eu, zâmbitor, mă-ncred în limba-i prefăcută,
Luând chip de falsă liniștire la-ale dragostei păcate.
Dar de ce spune iubita-mi că e tânără?
Și de ce nu-i spun că sunt bătrân:
O, al Dragostei bun obicei e-n vorbe-nbunătoare,
Și Vârsta, în iubire, nu place anii-i să i-i numeri.
De-aceea cu Dragostea mă culc și ea cu mine,
Spre-a șterge păcatele noastre-n iubire.

sonet de din Pelerinul pasionat (1599), traducere de Andrei Ion Deleanu
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
William Shakespeare

Polonius: Așteptați puțin, bună doamnă; am să vă spun exact ce scrie. (Citește.)
"Poți pune la-ndoială că stelele-s doar vetre de jăratic,
Ori că soarele se preumblă-n cer,
Poți să crezi că adevărul e minciună,
Dar nicicând să nu te-ndoiești de dragostea mea.
O, iubită Ofelia, n-am darul poeziei;
Nu cunosc arta de a-mi pune suspinele în versuri, dar crede-mă
Că te iubesc mult, foarte mult. Adio.
Pe vecie al tău, scumpă doamnă, cât timp acest corp îi va aparține,
HAMLET."

replică din piesa de teatru Hamlet, Actul II, Scena 2, scenariu de (1599), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
William Shakespeare

Sonetul 72

Când o să întrebe lumea, cum socot,
Ce merite-am avut să mă iubești
Chiar de-am murit - ai grijă să negi tot,
Cu mine n-ai de ce să te fălești.
Și n-are rost să minți așa frumos
Și-n mod nepotrivit să mă slăvești
Când eu sunt mort și zac acolo jos
Și adevărul tu îl terfelești.
Dar ca să nu ajungi să minți sfruntat,
Din dragostea ta mare, fă cum poți
Și al meu nume lasă-l îngropat,
Ca să nu fim batjocoriți de toți,

Căci mi-e rușine viața să-ți complic,
Iar tu te faci de râs pentru nimic.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Textele de mai jos conțin referiri la adevăr, dar cu o relevanță mică.

William Shakespeare

Sonetul 110

Ah! E adevărat că am umblat
Și m-am făcut de râs pe unde-am fost,
Am gândit rău, iubirea am înșelat,
Tarelor vechi din nou le-am dat un rost;
Și e real că am disprețuit
Tot ce e drept, dar jur pe ce-i ceresc
C-atunci când am avut un alt iubit
Am înțeles ce mult te îndrăgesc.
Dar acum gata, nu mai fac nimic
Poftele mele nu le mai aprind,
Căci nu vreau să mâhnesc un vechi amic
De-a cărui pasiune eu depind.

Urează-mi bun venit, spre Rai mă îndrept
Când cu iubire tu mă strângi la piept.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
William Shakespeare

Sonetul 123

Nu, Timp, nu te făli că îmbătrânesc,
Că piramide noi ce s-au făcut
Nu-mi par a fi altfel, nu mă uimesc;
Ele imită lucruri din trecut.
Trăim puțin, de-aceea admirăm
Lucruri mai vechi, dar tu ne-ai amăgit;
Și credem azi că noi le ridicăm
Uitând că de-al lor nume-am auzit.
Eu te desfid cu tot ce-ai consemnat,
Nu venerez prezent și nici trecut,
Căci ce vedem și tot ce ai păstrat
Sunt doar minciuni ce-n grabă le-ai țesut.

Eu jur că-n veci voi fi adevărat;
Cu coasa ta nu pot să fiu tăiat.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
William Shakespeare

Sonetul 138

Când draga mea se jură că-i cinstită,
O cred, deși știu bine că trădează;
Ea zice că am mintea mărginită,
Că nu știu că în viață toți trișează.
Eu m-amăgesc că tinerel mă vede,
Cu toate că spicat îmi este părul,
Iar mintea gura-i prefăcută o crede;
Și eu și ea ascundem adevărul.
De ce nu-mi spune drept că-i neserioasă?
Eu că-s bătrân de ce nu-i spun de-îndată?
O! Ce iubire aparent frumoasă
Când varsta se ascunde, nu se-arată.

Deci eu o mint pe ea și ea pe mine;
Doi prefăcuți ce astfel se simt bine.

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian CocoșSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
William Shakespeare

Sonet XXX

Când în gândurile mele rechem din întunericul tăcerii,
Atât de des, amintirea altor vremuri, de demult trecute,*
Suspin după lucruri de dincolo de pânzele vederii,
Din doruri vechi curg lacrimi noi pentru cele-n veci pierdute.

Apoi, cu ochi uscați de plâns, arunc o privire
În fiecare vis spre prietenii răpiți de mâna vitregă a sorții
Și tânjesc din nou după aceeași imposibilă iubire,
Și-mi este dor de toți cei ascunși de neagra noapte-a morții:

Mă întristez pentru toate florile durerilor neofilite
De-altădată, la nenorocirile trecute mă-ntorc iarăși
Jelind niște păcate care-au mai fost cândva jelite

Și, deși plătite, le mai plătesc o dată. Am fost tovarăși.
Dar de câte ori mă gândesc la tine, prieten drag, toate
Pierderile mele parcă nici n-au fost, iar regretele-s uitate.


[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu William Shakespeare despre adevăr, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info