Citate despre absurd și existență, pagina 2
Drept consecință a cuvântului folosit de sclavi "categoryitis", întrebări ilogice din punct de vedere științific, și de asemenea după cum vom vedea, adesea fără nici un sens: "Unde locuiești?" Ce ești? Ce religie? Ce naționalitate? în prezent sunt considerate întrebări logice. Până la finalul secolului XXI, ori va deveni evident pentru toată umanitatea că aceste întrebări sunt absurde și anti-evolutive ori oamenii nu vor mai exista pe Pământ...
citat din Buckminster Fuller
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost chemat să joc mereu același personaj; dacă lucrurile continuă așa, chiar dacă dumneata ai să mă vezi pe genericul a încă 20 de filme, eu, practic, dispar din film! Încetez de a mai exista ca actor original, devin o copie după un clișeu, repetată până la absurd. Mi-aș dori, de ce să nu recunosc, un rol scris pentru mine. Să-mi zică scenaristul: măi Colea, te-am văzut în filme, pe scenă, pe stradă, în crâșmă și cred că te cunosc oarecum; uite, rolul ăsta l-am scris cu gândul la tine. Și eu aș intra în pielea personajului, m-aș strădui să-l înțeleg.
Colea Răutu în Interviu, Cinema nr. 7, iulie 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din când în când există lucruri pe care creierul pur si simplu refuză să le accepte ca fiind adevărate, deoarece acestea par improbabile, sau absurde.
citat din Walter Abish
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se întâmplă că tot ce există pe planeta asta este irațional. Nu este și nici nu poate fi vreo conexiune cauzală între lucruri. Cunoașterea este de fapt limitată la experiență. Legile naturii sunt, după cum spunea Kant, legile minții noastre și, după cum spunea Huxley, generalizări ale faptelor observate. Nu există niciun argument în defavoarea magiei ceremoniale, nu poți să spui că este absurd să provoci o furtună bătând într-o tobă, nici chiar dacă faci experimentul și constați că nu a funcționat. Este ca și cum, având la dispoziție pânze și vopsea, te-ai plânge că nu ai produs un Rembrandt.
citat clasic din Aleister Crowley
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu toate că universul pare aproximativ la fel pretutindeni în spațiu, cu siguranță se schimbă în timp. Acest fapt a fost înțeles abia la începutul secolului XX. Până atunci se considera că universul e în esență constant în timp. El ar fi putut exista de un timp infinit, dar aceasta părea să conducă la concluzii absurde. Dacă stelele ar fi radiat de un timp infinit, ele ar fi încălzit universul până la temperatura lor. Chiar și noaptea, întreg cerul ar străluci ca Soarele în orice direcție am privi, am întâlni fie o stea, fie un nor de praf, care ar fi devenit, prin încălzire, la fel de fierbinte ca stelele.
Stephen Hawking în Universul într-o coajă de nucă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsul la întrebarea "cine sunt eu?" nu are nici un sens. Dar nu pentru că e absurd, ci pentru că nu există devenire și atunci orice răspuns e absurd.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Logica nu este apanajul reprezentărilor. Ea este și de ordin afectiv. Cei mai vechi autori au vorbit despre logica pasională. Să existe oare ceva mai logic și mai ilogic decât delirul pasional? Non-destructibil. Așa cum perversiunea nu se sustrage, de fapt, refulării, orice ar fi gândit Freud despre toate acestea, psihoza pasională nu este produsul direct al pasiunii. Ea este, dimpotrivă, expresia transformării pasiunii în cel mai înalt grad, din moment ce iubirea interzisă va duce la distrugerea fie a obiectului, fie a Eului. Astfel, diversele tablouri clinice în care se organizează conflictele trebuie văzute ca tot atâtea sisteme de transformări ale pasiunii, pe care am numit-o nebunie erotică, ce-și are sursa în nebunia împărtășită între mamă și copil.
Andre Green în Pasiuni și destine ale pasiunii (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limite
Am reușit să strivesc ochii lui Dumnezeu
Cu toate fântânile coborâte în ei,
Nu mai am limite, nici absolut
Pot să mă vând
Descreierat și absurd
Primului venit, celui întârziat
Fără ripostă, fără păcat,
Nu mai există pedeapsă,
Cuvânt să mângâie...
De sub talpă,
Dinții lui Dumnezeu
Mă sfâșie!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există unii care își închipuie că tantra, deși n-au citit și nu s-au documentat deloc asupra acestui subiect, nu reprezintă altceva decât "magie neagră" și că toți aspiranții care urmează și practică acest sistem spiritual fac parte din categoria "magicienilor negri". Desigur că acest lucru, fiind un mod foarte superficial de a trata problema, constituie o absurditate. Este evident, pe de altă parte, că nimeni nu va putea înțelege și asimila scrierile și învățăturile tantrice hinduse, atunci când va urmări să le practice cu perseverență și să le aprofundeze, dacă mintea lui va fi plină de concepții greșite și prejudecăți împotriva lor, oricare ar fi "culoarea" ideilor asupra Adevărului pe care acele persoane o posedă.
Arthur Avalon în Mahanirvana Tantra
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa cum apa nu se poate transforma decât dacă o cauză determinantă o aduce într-una sau alta dintre aceste stări, nici omul nu poate face ceea ce crede că-i stă în putere, decât dacă niște motive particulare îl determină în sensul respectiv. Până la intervenția cauzelor, orice gest îi este imposibil, dar, o dată ce ele intră în joc, individul nostru trebuie, la fel ca apa, să acționeze după cum o cer împrejurările corespunzătoare fiecărui caz. Abia după intrarea în joc a unui motiv ne putem decide într-adevăr, iar atunci trebuie s-o facem, dacă nu cumva se prezintă un motiv opus încă și mai puternic, în cazul în care ar exista așa ceva. Ideea că un individ ar putea acționa cumva fără ca vreun interes să i-o ceară e la fel de absurdă ca aceea că o bucată de lemn s-ar putea rostogoli înspre mine fără a fi trasă de o sfoară.
Arthur Schopenhauer în Lumea ca voință și reprezentare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la absurd și existență, dar cu o relevanță mică.
* * *
Azi mi-au murit alți doi prieteni,
Oameni sau câini;
Le privesc ochii într-o fotografie, mă-ntreb
Ce văd acum ochii lor, ochi putreziți
Plini de viermii adevărului absolut?
De ce viața? De ce această cretină, dementă stare-a materiei?
De ce lucruri pe care suntem siliți stupid să le părăsim,
De ce mă chinuiesc să scriu sau să blestem -
Lucruri egale în fața neființei?
Am început să fiu sigur că dumnezeu e o aberație,
Nu există nimic; n-a existat nimic și nu va exista.
Dar sunt. Și nu pricep de ce simt asta.
Nu înțeleg. Nu înțeleg!
Trăim pentru a muri, nimic în plus.
Lumea e un lucru absurd,
Un puroi obsedat al materiei
Și nimic încolo, nici încolo; de ce ne-ncepem
[...] Citește tot
poezie de Liviu Mircea Goga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e de ajuns
Nu e de ajuns să te naști,
Pentru a spune că exiști
Cum nu e de ajuns să trăiești,
Pentru a spune că ești om.
E de ajuns că ai apărut pe pământ,
Sub formă bipedă zis evoluată
Dar,
S-ar putea să fi fost chiar animal,
Sau plantă,
Sau piatră,
Sau absurd,
Sau neant,
Sau,
Orice,
Dar,
Mai puțin un om.
Scrisori amoroase,
Iubiri neîmplinite
[...] Citește tot
poezie de Mircea Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adam (se plimbă prin încăpere; vorbește încet): Spiritul nu mai valorează nimic. Năruirea este totală. Egalitatea a devenit noua lor religie. Absurdul nivelator vine ca un tăvălug. Și munții sunt prăvăliți peste văi adânci... Și apele se pierd în nisipuri sterpe... Și cerul cade peste pământ... Iar țara se transformă treptat într-o pustietate roșie... În această implacabilă ecuație totul este redus la zero... (Oftează adânc). Ce nu poate reteza secera, sfarmă ciocanul... Se calcă în picioare tot ce nu miroase a transpirație... Pentru ei, cultură înseamnă lene! Estetica artei este redusă la batoze și furnale... Dumnezeu a dispărut și odată cu el a pierit și conștiința națională... Ultimii intelectuali rămași în libertate își vând sufletele, pentru un apartament la bloc și o butelie de aragaz... Așadar, cercul de imbecili e complet... Iar eu sunt o rază vectoare a acestuia... Mătur totul în jur! (Oftează răsfoind "Caietul negru"). Și, totuși, conștiințe mai există...
replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne, fă-mă și pe mine prost
Adesea uitându-mă oglindă
Vreau să cred că sunt un prost
Cu o privire atât de blândă
De ce îmi caut în viată un rost?
De ce am tras atâta la galeră
Doar ca să învăț ce-i aia un periost.
Ca să faci acum carieră,
Este suficient ca să fi... prost.
La naștere vegheat de ursitoare
Am tras un destin de intelectual anost
Dar acum mă rog în gura mare
- "Te rog Doamne.... fă-mă prost"
În această mare absurditate
Când lumea învață contra-cost
De ce nu există o facultate
În care să înveți cum să fi prost.
Probabil... e o calitate înăscută
Și un binecuvântat privilegiu
De aceea nici nu se discută
Iar să gândești, e un sacrilegiu.
poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul "Diamant": "Dumnezeu este oceanul si noi oamenii suntem picăturile." Serios? Și cum se distinge o picătură în ocean? Cum și în ce punct e despărțită picătura de ocean pentru a o putea decela? Oceanul este Totul din întreg și acceptăm absurditatea că în El apare o picătură, păi cum de e desprinsă ea de ocean ca să putem vorbi de dualitatea Dumnezeu-om? În afara minții tale duale care se crede desprinsă de Dumnezeu cum de exiști tu și Dumnezeu? Unde și când a apărut această separare dureroasă dacă însăși ubicuitatea/atotprezența divină spune că EL e Totul? Pretutindeni există Sinele/Dumnezeu și atunci cum și unde mai apari și exiști tu - în afara lui - de ai început să îl cauți sau să faci afirmații absurde gen "omul e picătura, iar Dumnezeu e oceanul"?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- cumpărat
- Cumpăratul e un sport pentru mințile slabe și plictisite. Nu sunt absurd. Și eu merg la cumpărături. Și eu mă pierd la supermarket holbându-mă pe raft până când îmi dau o palmă și încep să mă mișc mai repede. Ceea ce vreau să spun eu e că există o întreagă piesă de teatru regizată cu un singur scop.
definiție de Pera Novacovici în Descoperă-ți vocația
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare dacă Einstein ar fi realizat măcar în germene că timpul nu există, e doar o invenție limitată, o condiționare inventată de mintea umană și-ar mai fi bazat "teoria absurdității" pe o astfel de falsitate? Dacă absolut totul este iluzie atunci "teoria relativității "este adevărată? Cu 50000 de ani în urmă, exista viteză, era inventat timpul, dar relativitatea hilară a Absolutului exista? Suntem orbi, nu vedem că relativitatea e un prizonierat/închisoare al gândirii, după cum Absolut este etern liber de orice formă sau manifestare.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este uimitor cât de puțină atenție acordă educația deprinderii de a gândi. Există convingerea absurdă că informațiile și inteligența sunt suficiente. Inteligența este precum caii-putere ai unei mașini, însă gândirea reprezintă abilitatea cu care este condusă mașina. Există oameni deosebit de inteligenți care au o gândire slab dezvoltată și oameni mai puțin inteligenți cu o gândire bine dezvoltată.
citat din Edward de Bono
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranță
Și de ce n-ar fi adevărat că există suflet?
Ce efort ar fi pentru Dumnezeu, care face și desface
țesătura fosforescentă a nebuloaselor,
care din câteva treceri de penel așterne atât de subtil
lumina pe aștrii alunecând pe orbitele lor cerești perfecte,
să-i confere spiritului imortalitate?
De ce este, de exemplu, mai de neînțeles
faptul de a renaște decât cel de a te naște? E mai absurd
să-ți continui existența decât să nu mai exiști,
să exiști fără martori, când în jurul nostru,
aici și acum, pulsează și există
o infinitate de forme care surprind continuu
știința și ochii ei de linx?
Speranță, pâinea noastră ce de toate zilele,
speranță, infirmiera celor în răstriște,
murmură-mi acele cuvinte intime și necesare
care se pierd în tăcerea nopții,
în cele mai ascunse unghere-ale minții,
[...] Citește tot
poezie de Amado Nervo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia nisipurilor
călătorind în timp,
poetul o întâlnise
pe creatura nisipurilor
-o zeiță obicuuă-
mai puternică decât el,
decât însăși existența sa
sau poate esența lui,
un sânge milenar
sângele ideii de mișcare,
de trecere, de menire
o nesfârșire fremătătoare,
o neliniște plină de întrebări,
frenetică, contradictorie
iluzie, căreia el îi spuse femeie,
absurd existențial,
amăgirea sa, finitudinea,
premiul căutătorului
de exemplare rare,
sensul călătoriei sale
într-o lume lipsită de sens,
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre absurd și existență, adresa este: