Citate despre albastru și ochi, pagina 2
Riunghiul Ber-nudelor
Chiar de-s căprui, albaștri, verzi,
În ochii fetelor te pierzi.
Si mai ales când ele-s nude
Te pierzi cu tot... dar nu-n Bermude...
poezie de Vasile Zamolxeanu (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surâsul verde
Am migrat cer
nomad lăcrimează pleoapa
acoperiș peste coloritul vis
împletesc cu degetul tăcerii
surâsul.
Umede șoapte albastre
strigă ochii ce dorul cară
fruntea arămie în păr
atinge vântul ce-i căpătâi
surâsul.
Lerul gândului fluturi zboară
porțile inimii plâns-a cânt
pe chipul scris taină
născut sidefiu amurg
surâsul.
Spic de iubire ochiul trezește
strecoară sfioasă tâmpla fragilă
[...] Citește tot
poezie de Vali Nițu
Adăugat de rose_angels
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă; și era mic cât o neghină; și avea niște ochișori ca două scântei albastre, și niște mâini și piciorușe ca niște firișoare de păiajen. Bătrâna dădu să-l sărute. Neghiniță, țâști pe nas, țâști iar pe mână!
Barbu Ștefănescu Delavrancea în Neghiniță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întins pe spate într-un lan de secară, cu mâinile sub cap, cu ochii ațintiți spre albastrul cerului traversat de nori lungi așa ai vrea să treci hotarul acestei lumi atunci când vei descoperi pe fața tristeții de care te-ai îndrăgostit o urmă de bucurie.
citat din Sergiu Burcă
Adăugat de Oana Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colierul zăpezii
Ninge,
ninge, iubito,
peste brazdele bete
de grâul cuvântului.
Fluturi albaștri
se-aștern grațios,
înfrățind diamante...
În ochiul amurgului,
dulce,
dulce-amar scânteiază
colierul zăpezilor
de altădată.
poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii mei se hrănesc doar cu portocalele luminii. De aceea rămân albaștri.
aforism de Cornel Stelian Popa (22 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dar albastru de Crăciun
Ninge pieziș
La geamul meu
Văd pe furiș
Ca Dumnezeu
Cerne mărunt
În ochii mei
Ceva mai sunt
Numai de vrei
Albește negrul
Albastrul piere
Ți-aș da întregul
Cer de l-ai cere
poezie de Marius Robu din Aproape alb (19 decembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-ai să vii
N-ai să vii și n-ai să morți
N-ai să șapte între sorți
N-ai să iarnă, primăvară
N-ai să doamnă, domnișoară.
Pe fundalul cel albastru
din al ochiului meu vast
meteor ai fost și astru
și incest ai fost, prea cast.
Uite-așa rămânem orbi
surzi și ciungi de un cuvânt.
Soarbe-mă de poți să sorbi
"S" e rece azi din sunt.
poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eternul dialog
El și ea
Ochii mei au strălucirea
Melancolicelor astre...
Nu-mi plac florile albastre!
Părul meu cel negru-n care
Bate vântul vagabond...
Mie-mi place părul blond!
Gura mea, floare de sânge,
Este visul unei muze...
Unde-s palidele buze?
Vei găsi în al meu suflet
Castitatea ideală...
Vreau pe cea care mă-nșeală!
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea munților trebuie iubită ca un întreg, cu ochii deschiși și cu sufletul sensibil, să înțelegem animale și plante, stânca și albastrul cerului, lumina și culoarea, într-un cuvânt natura.
citat din Karl Blodig
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
în ochii mei albaștri
te văd
alergând desculță
prin praful norilor
evadând din rai
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mi-am spălat penelul
în apele humorului
să-mi colorez ochii
cu albastru de voroneț
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochiul
Într-o zi Ochiul a spus, "Văd dincolo de-aceste văi un munte
învăluit de-o ceață albăstruie. Nu-i așa că-i frumos?"
Urechea a ascultat câteva clipa cu atenție și-a spus,
"Unde-i acel munte? Eu nu-l aud."
La rândul ei Mâna a luat cuvântul și-a spus,
"Încerc în zadar să-l simt sau să-l ating, nu-i niciun munte."
Iar Nasul, "Nu există niciun munte, nu-i simt mirosul."
Atunci Ochiul și-a văzut de drum, iar ceilalți
au început să-și dea cu părerea despre ciudata iluzie a Ochiului:
"Ochiul are probleme, ceva nu-i în regulă cu el."
poezie celebră de Khalil Gibran, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul își ia albăstreala de la cer până devine și mai albastru în ochii cosmonautului.
citat din David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme bătătorite des
Nimeni nu aruncă lacrimi peste jarul
Pus în armonia iubirii.
Începutul cuvintelor
Slujește respirația gândurilor
Ce se nasc
În zodia stelelor.
Frica poartă vântul
Ecoului călătorind
Prin ferestrele deschise
În jarul tăcerii
Florii cu ochii albaștri.
Candoarea sfințeniei
Pășește în univers
Măsurând urmele
Cu urmele iubirii
Bătătorite des!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
doi ochi înecându-se
într-o albastră tristețe
în coșurile pescuitorilor
doar peste orb
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mestecenii
Blânde ierni, născute dintr-un soare albastru, ați rodit pe ramuri reci muguri de flori
Diamante albe căzute din astrul ce-și ascunde ochiul sub marea de nori;
Primăveri dorite vor fi mai frumoase, flori se vor deschide din muguri dorminzi,
Din privirea caldă ce-n sine-și descoase lung albul fir al iernii din vis!...
Privește și nu te-ntreba nimic din ce ochiul nu poate vede, nu te mira că toate-s așa,
Inima ta știe și crede, ea singură te poate-nvăța
Că norii sunt lacrimile strânse în taina luminii, străpunse de toate durerile lumii întregi,
Iar ție, acum, în ochii tăi mari și albaștri, își lasă doar purpura trandafirilor coroanelor regi;
Cei puternici, cu adevărat, au stat drepți, doar în genunchi, și cu inima doar în taina aleasă
Din cuvântul, ce i-a strâns pe toți în mănunchi, dându-le, în trupuri, strălucirea neștearsă;
Privește dar și lasă-ți ochii deschiși larg spre cer, și crede tot visul iernii sfârșite,
Pe brațele lor te vor purta iar în aer, ascultându-le inimile în cor, infinite.
poezie de Alexandru Răduț (29 noiembrie 2020)
Adăugat de D. Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colinda de inimă
Voi colinda cu inima mea
mergând prin zăpadă,
mâna mea în cinci colțuri ca o stea
începe cuvinte să vadă.
Brațul meu, o coadă de cometă;
umărul și pieptul meu - cer.
Căldura lor secretă
lucește albastru de ger.
Să fiți liniștiți, să aveți parte de liniște albă
sub cetina verde împodobită.
Ochii mei, doua vergele-ntr-o salbă,
împodobesc ora, clipită.
...
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea singură, departe, rămânea în larg. Culcată, întinsă ca o planșă, cu mâinile sub cap, cu ochii țintă în albastrul cerului, fără să miște un deget plutea ceasuri întregi era în elementul ei lumea-i spunea Sirena Neagră.
Jean Bart în Europolis (1933)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colinda de inimă
Voi colinda cu inima mea
mergând prin zăpadă,
mâna mea in cinci colțuri ca o stea
începe cuvinte să vadă.
Brațul meu, o coadă de cometă;
umărul și pieptul meu - cer.
Căldura lor secretă
lucește albastru de ger.
Să fiți liniștiți, să aveți parte de liniște albă
sub cetina verde împodobită.
Ochii mei, două vergele-ntr-o salbă,
împodobesc ora, clipită.
Ave vouă, bărbaților, femeilor,
inima mea vă salută,
ninge deasupra secundelor, orelor,
cu zăpada argintie și mută.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre albastru și ochi, adresa este: