alfabetizare şi moarte

O altfel de radiografie a realităţii

realitatea asta nu ştie de glumă când vine vorba de risipit vise
realitatea asta născătoare de monştri
realitatea asta violatorare de amintiri
realitatea asta bolnavă de disperare
cu trăsăturile ei diforme
cu focuri de artificii aprinse pe orice golgotă
cu traficul de biografii contrafăcute
cu dedesubturile ei ticsite cu trotil
realitatea asta care flirtrează adesea cu ospiciul
realitatea asta care încurajează stereotipurile
şi avorturile viselor
şi cultul excesului
realitatea asta fabricată în China
cu ideologiile ei artificiale
cu manipulările ei morbide
realitatea asta analfabetă la capitolul blândeţe
realitatea asta inamică unui surghiunit poet
care încă mai crede cu tărie
în coabitarea dintre suflete
în terapia versului

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriel Petru Băeţan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba
Sumbru-ţi este versul şi fără de speranţă,
Priveşti prin umbre gri, a chipurilor mutră,
Acolo,, undeva" în,, gând" un strop de viaţă
Tânjeşte doritor, la-ndestularea mută!

Prin marea de fracuri, tânjeşti după pădure
Căci despuiată e, în negura furtunii,
Nimic nu mai este, nici trilurile sure
Doar cerul plumburiu, acoperişul lumii!

Prin perdeaua de fum e oxigenul verde
Ce s-a risipit pe a drumului cărare,
Doar cioturi mai vezi şi totul se va pierde,
Umbrele negre distrug tot, pădurea moare!

Aş vrea să fac toiag pentru nemernici
Şi să îi rup în două pentru prădat,
Distrus-au o ţară, în chip de cucernici
Sugând seva, poporului înfometat!

[...] Citeşte tot

Marilena Dumitrescu (19 februarie 2020)
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluguşorul anului

Aho, aho, copii şi fraţi...
Timpul trece şi voi staţi
Anul nou de-acum vine
Şi noi suntem cu suspine.
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Pe politicieni nu-i uitaţi
Care-au făcut din România
O ţară soră cu sărăcia.
Cuvântul mi-ascultaţi
Deloc nu vă supăraţi,
Să vă spun o realitate
Ce ne bântuie... din păcate.
Timp de 27 de ani
Am fost conduşi de golani
Unde la ei democraţia
Este egală, rudă cu hoţia.
Ne-au furat, ne-au tot furat,
Dar tot pe ei noi i-am votat.
Suntem morţi de foame,
În fiecare zi trăim drame.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (28 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Assisi

Piticul cu mâini uscate şi chircite,
povârnit precum un sac pe jumătate gol,
tremura pe picioarele-i subţiri şi răsucite, din care
parcă se scurgea rumeguş,
lângă marea catedrală ridicată-n amintirea
Sfântului Francisc*, fratele tuturor sărmanilor,
cel care vorbea cu păsările şi faţă de care
milogul avea avantajul de-a nu fi încă mort.

Un preot explica pedant oamenilor
cât de ingenios a fost Giotto
când a făcut frescele să spună poveşti
şi să dezvăluie celor analfabeţi bunătatea
Domnului şi suferinţile
Fiului Său. Am înghiţit
explicaţia şi actualitatea
acelei ingeniozităţi.

Valuri de turişti, cotcodăcind mulţumiţi,
îl urmau aclamând entuziasmaţi pe cel care împrăştia

[...] Citeşte tot

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Ne)Vertebrate

Cad umbrele rătăcitoare
Peste a firii iz de spumă,
Cu râncezime îşi hrănesc
Infatuarea ce afumă.

Amorul se preumblă-n versuri
Cu pricepuţi ai arcei goale,
Şi-n spiritul cel animalic
Cresc coarnele originale.

Bătaia cordului pragmatic
Aruncă spirite-n extaz,
Curg vorbe în iureşul lumii, –
Linguşitoare, după caz!

Perpetuează-n viaţa lină,
Fără oprelişti sau eforturi,
Scursuri din zarea somnambulă
Cu ani împachetaţi în mofturi.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(Ne)Vertebrate

Cad umbrele rătăcitoare
Peste a firii iz de spumă,
Cu râncezime îşi hrănesc
Infatuarea ce afumă.

Amorul se preumblă-n versuri
Cu pricepuţi ai arcei goale,
Şi-n spiritul cel animalic
Cresc coarnele originale.

Potopul cordului pragmatic
Aruncă spirite-n extaz,
Curg vorbe în iureşul lumii, –
Linguşitoare, după caz!

Perpetuează-n viaţa lină,
Fără oprelişti sau eforturi,
Scursuri din zarea somnambulă
Cu ani împachetaţi în mofturi.

[...] Citeşte tot

poezie de Aurel Petre (20 septembrie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imnul României - Ce-aştepţi, popor român?

Cât să fie ceasul când ţara încă doarme,
Când intră hămesiţii şi-nghit bucăţi de hartă?
Destul cu lâncezirea de acum treceţi LA ARME,
Destul cu mâna întinsă la Euro-Poartă.

Noi minciuni suporţi şi vise europenizate,
Cerşeşti umil continuu pensii de ocară.
Ascute-ţi coasa iar, ca la Bobâlna, fă-ţi dreptate,
Spintecă tâlharii ce ţara îţi amputară!

Ei ʼnalţă catedrale, priponindu-te-n scriptură,
Iar popii-ţi pregătesc drumul fără paşapoarte,
Docil şi blând să fii trăind inert în impostură,
Tot smerit să pupi oase uitate într-o moarte.

Ruga ţi-este elixirul cu care te îmbată,
Ori globalismu-n care copiii nu ştiu carte,
Ţara blestemată să-naibă lege ori armată,
Iar viaţa vi se scurge-n cuvintele deşarte.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Stelian Platon din Negrele poteci (12 decembrie 2016)
Adăugat de Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bâlciul deşertăciunilor

De unde rezultă că nimic nu se pierde,
se transformă în perje,
Unul urlă şi atacă,
cu o vorbă se îneacă,
din bârlog mirositor,
are de -nchisoare dor,
Dumnezeu, cum e-nţelept,
mestecă în lut atent,
unii-aur, alţii- fier,
alţii –fiere, grea de zer.
Un maestru mai pervers,
nici galactic, nici invers,
scoate vânturi chiar pe bot,
că în fund are un dop,
biet trufaş, cu cine el
se compară? C-un purcel.
Că din zgură s-a format,
în pulbere s-a fost uitat.
Aruncat din bar în bar,
a ajuns vermicular,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vlacav (Închinare lui Vlacav Havel, dramaturg martir şi fost preşedinte al Cehoslovaciei, cu ocazia zilei înmormântării)

Îmi duc culpabil crucea cu semn de ortodox
Oriental, de patimi cu nesătui de sânge
Ce-i am, plini de păcate, negrii precum un cox
Pe lanţul plin de gene de un popor ce plânge.

Şi ultimii-s mai răi, că le-s ostatic, îs vii,
Îmi scrijelesc perverşi pielea, mi-o iau cu gheare
Şi morţii mi-i reneagă, mă mint, te mint, să ştii
Că sunt benefici, sfinţi, călcându-ne-n picioare.

Sunt curve mişeleşti ce-au lins în scurs de bale
Tiranul prost şi mândru de-un neam îngenunchind
Şi-apoi s-au şters la gură şi-au făcut semn de zale
De lanţ, spunând c-au fost ei pedepsiţi... Rânjind.

Aşa-mi răneşte suflet Ion, zâmbet de crime
În haită cu Adrian, un Gelu mă sfidează
Cu ochi de asasin, Petre-i rai de ruine
Şi toţi îşi joacă rol, iar Sergiu-i dirijează.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!