aniversare şi viaţă

Împreună să-nflorim

În această primăvară
Nu-ţi dăruiesc ghiocei.
Îţi ofer o floare rară,
Cu parfumul dragostei.

O floare să fii şi tu.
Să degajezi doar iubire.
Când te chem, să nu spui nu.
Să vii alături de mine!

Împreună să-nflorim
Într-o nouă primăvară.
Să aniversăm din plin,
Viaţa, pentru-a suta oară.

poezie de Dumitru Delcă (28 martie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare mireană

(pentru Mihaela Ion)

La Mulţi Ani, prietena mea dragă
tot binele din lume să te locuiască
splendorile vieţii mereu să te atragă
Dumnezeu ca sfinţii profund să te iubească.

casa să-ţi fie plină de cânt şi veselie
să ai spor în toate, minuni să împlineşti
zâmbete amicale bujori pe faţa rozalie
să răspândeşti în lume şi să te fericeşti.

să fii sănătoasă cât e viaţa de lungă
cu sorţi de împlinire în tot ce întreprinzi
sufletul în tine nicicând să nu plângă
armonii între cei dragi mereu să cuprinzi.

anotimpuri de tristeţe să nu te ajungă
lumini de speranţe din stele să aprinzi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alexandrei Nechita (Micuţa Picasso) - La aniversarea a 25 de ani

Acum la împlinirea unui sfert de sută
Primeşte-n dar cu drag din partea mea,
Un car de bucurie şi de sănătate multă
Tot ce-ţi doreşti, să ai în viaţa ta.
Să ai în suflet veşnic primăvara
Şi fericirea să-ţi surâdă-n prag,
Să nu ştii niciodată ce-i tristeţea
Şi lângă tine s-ai tot ce ţi-i drag.
Să urci din ce în ce mai sus pe creste
Şi tot ce vrei să poată fi învins,
Să scrii astfel noi pagini de poveste
Şi-n fiecare zi să ai un ţel atins.
Un cor de îngeri să-ţi vegheze-ţi viaţa
Pe unde mintea paşi-ţi va purta,
Să te trezeşti în fiecare dimineaţă
Cu soarele-n priviri şi zâmbetul pe faţă.
Covor de trandafiri să-ţi se aştearnă-n cale,
Şi orice deal să ţi se pară vale
Să treci cu uşurinţă peste toate
La tot ce-i greu să spui: Se poate!

poezie de Mariana Simionescu (26 august 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare

S-a întâmplat atunci, acolo
Iubita mea, tu să răsari,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să vi,
Ca o rază de lumină şi de soare,
Era într-o zi când s-a-ntâmplat să fi,
Scumpul meu luceafăr, veşnic între stele.

De ziua ta, iubita mea, îţi dăruiesc,
Fericirea ce-n cuvinte nu pot să-ţi spun,
De ziua ta, iubita mea, îţi dăruiesc,
Cuvântul bun şi cald şi sincer
Şi te doresc, înger ce-n suflet îmi trăieşti.

Şi eşti parfumul meu de vis
Şi adierea caldă ce-n mine port
Şi mai presus de tot şi toate,
A mea iubirea adevărată.

Să te sărut aş vrea mereu,
Dar ştiu că eu... şi ştiu că-i greu,

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Coblis din Nuanţe de alb
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversară

îmi vine să trăiesc
la fiecare aniversare
a câte unui veac
de singurătate
nu poţi scăpa
decât cu sufletul amputat
la marginea oraşului
îngeri desculţi
sculptează din noroi
ceruri
burţi goale
manele
prin mine
demult nu mai trece nimeni
arareori poate
un marfar
obosit
să-şi schimbe locomotiva

îmi vine să trăiesc

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, neabătutul

Nu vreau să mai întâmpin nimic,
Nu mai cinstesc,
Nu mai sărbătoresc,
Nu aniversez, cei zece ani de la, cei doisprezece de la, cei
Doi şi jumătate de la cei douăzeci...
Nu mă mai mobilizează cele nouă şi jumătate, opt, şapte luni
Până la...
Nu vibrez la magistrale
De când mă trezesc dimineaţa şi până seara târziu
(Căci am într-adevâr cu total alte griji şi probleme)
Nu înfierez
Nu aplaud, nu scandez (uitaţi-vă la buzele mele lipite)
Nu mă iau la întrecere.
Mă lasă rece graficul recoltelor bogate,
De la "Însămânţările sunt în toi", până
La "Mai sunt două zile pânâ la încheierea secerişului"
Şi până la "Total pentru export".
Nu mă îmbăiez zilnic în spiritul sarcinilor subliniate
Nu mă angajez ferm,
Ştiu ce înseamnă actuaIa etapă şi fără să mi se urle

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De aniversarea voastră

Să fiţi un veac alături! Dumnezeu
Să lumineze calea către mâine!
Căci, tată, tu ai fost un Prometeu,
Iar mamă, tu, dumnezeiască pâine...

Voi aţi vegheat prin bunul har ceresc,
La cap, lumina faptelor să-mi ardă,
Mi-aţi fost alături când mi-a fost mai greu
Şi ştiu, mi-aţi fost alături viaţa toată...

Aş lua din salba stelelor cereşti
Lumina celor cincizeci de făclii,
Dar e puţin, căci, mamă, mă iubeşti
Şi tată, tu pe viaţă mă susţii...

Aş lua cincizeci de trandafiri, dar vai!
Ocean de trandafiri n-ar fi de-ajuns...
Mă rog doar, dragii mei părinţi, din rai,
Vegheaţi-mi visul cel de nepătruns.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi sărbătoresc pentru mine

În zori de zi am rătăcit
printre pliurile vieţii mele unde,
amintirile aniversărilor au rămas
proaspete ca şi faţa unui copil poznaş.
Copilă fiind de-ajuns îmi era
o mică cutie cu trei funde roşii
pe scara fericirii voioasă urcam
cu mâna ceru-atingeam
şi de lumina solară ochii-mi umpleam.
Văd însă şi aniversări
când inima de lacrimi era plină,
pacheţele cu daruri lipseau şi nu era lumină...
Lumea întreagă o simţeam ca duşman,
un cer cenuşiu îmi era talisman
şi de lume eram mereu mai străină.
Azi însă, după ce am învăţat
să fac pace cu cealaltă eu,
sărbătoresc căci cunosc sensul durerii
şi ştiu că din lacrimi cresc florile mierii.
Astăzi sărbătoresc pentru mine,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Petre Gigea Gorun, autorul cărţii "Despre Craiova, cu dragoste", spre cea de-a 74-a aniversare

Ai scris cu gingăşie şi iubire
Despre Craiova care-a fost
Despre trecutu-i cu mărire
În care oricine avea un rost.

Ai sculptat cu literă divină
Pe craiovenii anonimi,
Spre care fruntea se înclină
Ca spre eroii din vechimi.

Şi eu mă-nclin în faţa ta,
Fiu de notar din Goicea Mică
Citindu-ţi astăzi cartea ta
Ce şi pe mine mă implică

Eu îţi doresc ca să ai parte
De viaţă lungă, ce nu doare
Şi să mai scrii câte o carte
Despre Craiova ce nu moare.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţile

Sunt cea mai fericită parte a vieţii, ele, nopţile, pline de vise
Şi nicidecum zile cu număr, cu limitările; în plăceri, ambiţii, avut.
Fără de margini ego, nu complicat real, doar simplele, promise...
Poate de asta în noapte ne ivim mai mulţi... îi suntem nou născut!

O luăm sfătuitoare, plinul de amor, de-un "tête à tête" idilic
Şi n-o urâm că ne scurtează paşii de parcurs, ne lăsăm pradă
Absenţei, în trecere de ore în secunde, de un sprint în neştiut, empiric...
Ne-o facem dulce sărbătoare; de aniversări, noi ani... Ne e dragă!

N-o supără că-i amintiri de crunte, în bezna-i, de accidente
Şi n-o numim de naştere, nici pentru nume nu o celebrăm!
Rămâne parcă un mister de jumătat' de viaţă, eminamente,
Uitată... Poate că nu, căci se răzbună eterna, ce la amurg urmăm!

E de-ntuneric drog, fără de licăriri, când paşaportul de serviciu... ni-l predăm.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversare

mai trec un prag de viaţă cu prieteni dragi
mă îmbăt cu iluzii, cu speranţe, cu vise
ce dulce-i fericirea ca un câmp de fragi
şi lumea mă primeşte cu porţile deschise.

mai trec un prag de viaţă cu mare interes
toţi anii mei sunt prinşi într-un şirag
nu am nici o mâhnire nu am nici un stres
că bătrâneţea stă cu mine în prag.

m-am înconjurat de gânduri în lumină
timpul îmi este aliat de nădejde
bucuriile zilei nu se mai termină
şi mult mă copleşeşte euforia verde.

un azur romantic dăinuie-n albumină
îngerii iubirii vreau să mă dezmierde.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centenar

Străbunicul avea nouăzeci şi nouă de ani,
Iar nouă ne era teamă că, aşa, ca o nefăcută,
Deşi era vioi ca-n zbor un stol de balabani,
Nu va avea norocul să atingă-o sută.
Nu mai mărşăluia, e drept, ca cetele de ferentari,
Dar nu prinsese niciun pic de mucigai:
Un adevărat patriarh, cu muşchi şi oase tari,
Era străbunicul, dintre bătrâni cel mai dihai.

Te-ai fi aşteptat să fie senil, fără putere,
Şi nicidecum plin de viaţă, verde, sănătos tun;
Dar nu, lui îi place la nebunie-un ţap de bere,
Iar vechile petreceri, năvalnice,-l bine dispun.
"Trecătoare asemeni unei gripe," spunea el
"E viaţa pe care-am trăit-o, parcă zburând,
Dar am de gând acum, încet, încet, încetinel,
Să aniversez o sută de-ani curând."

Vizitându-l eu într-o zi pe înserat,
Oh, ce schimbare mi-a fost dat să văd,

[...] Citeşte tot

poezie de Robert William Service, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia şi nevasta

I – EXPLICAŢIA

"Credeai că le ştim pe toate," a spus ea," dar nu-i aşa.
Noi spunem tot ce putem spune, mai multe nu;
Dar nici să te pierzi n-o să te las, fiindcă tu
Încă mă iubeşti. Înfruntându-ne azi soarta,
Noi vom afla-n tristeţe, cât de curând,
Preţul pe care Iubirea va hotărî să îl plătim:
Noaptea e sfârşitul fiecărei zile, cum bine ştim,
Iar tăcerea, sfârşitul fiecărui cânt.

Îmi ceri să vin cu încă o dovadă c-aş avea dreptate,
Dar eu nu pot spune decât ceea ce-nţeleg şi ştiu;
Tu vrei o minciună care să facă zi din noapte,
Însă eu doar adevărul pot mărturisi. Partea proastă:

Dumnezeu nu m-a făcut numai ca să-ţi fiu nevastă.
Iar asta, iată,-o spun!... Deşi, poate, cam târziu!"

[...] Citeşte tot

poezie de Edwin Arlington Robinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată e important şi să ştii să te opreşti în faţa unui om care te iubeşte, chiar dacă el nu e sută la sută ce ţi-ai dori tu. Nu-i vorba de nevastă-mea, care întâmplător este şi frumoasă, şi bună la suflet, şi sensibilă, şi bună gospodină, iar eu, ca un sensibil şi artist ce sunt, mi-aş fi dat seama dacă ceva nu era în regulă. Mă gândesc, mai degrabă, la cei care caută şi tot caută, veşnic nemulţumiţi, şi ajung la 50 de ani singuri. Habar n-au ce înseamnă să te bucuri de copii, de nepoţi, nu ştiu cum e să ai o familie numeroasă, care la aniversări sau sărbători se strânge laolaltă. Pierd foarte mult în viaţă. Sigur, cariera e carieră, dar nu e destul.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune la aniversare

DOAMNE, din adâncul sufletului,
Cu profunda recunoştinţă
Îţi mulţumesc ca viaţa Tu mi-ai dat
Şi ca în viaţa încă m-ai păstrat,
Cu harurile-Ti m-ai coplesit
Cu bunatatea-Ti m-ai fericit
M-ai ajutat sa-ti înţeleg Cuvintele
Sa-ti respect şi Legile
Totuşi, de-atatea ori eu Ti-am greşit
Şi lângă Calea - Ţi am păşit...

Te rog fierbinte sa mă ierţi
Şi spre poteci mai blânde sa mă îndrepţi
Îţi mulţumesc ca sunt,
Îţi mulţumesc ca sunt cine sunt, dar
Mi-as dori sa fiu cine ai vrut
Şi vrei sa fiu
Îţi mulţumesc ca eşti cu mine
Îţi mulţumesc ca eşti lângă mine
Îţi mulţumesc ca eşti şi în mine!

[...] Citeşte tot

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ASTĂZI SĂRBĂTORESC PENTRU MINE

În zori de zi am rătăcit,
pliurile vieţii am răsfoit...
Amintirile aniversărilor au rămas
proaspete ca faţa unui ţânc poznaş.
Copilă fiind de-ajuns îmi era
o mică cutie cu trei funde roşii,
pe scara fericirii sufletu-mi urca,
cu mâna-i firavă ceru-atingea
şi cu lumina solară ochii-mi umplea.
Întrevăd însă şi aniversări
când inima de lacrimi era plină,
pachete cu daruri lipseau şi nu era lumină...
Întreg universul îl simţeam ca duşman,
un cer cenuşiu îmi era talisman
şi de lume eram mereu mai străină.
Azi însă, după ce am învăţat
pace să fac cu cealaltă eu,
sărbătoresc, deşi pe-nserat,
căci cunosc acum sensul durerii
şi ştiu că din lacrimi cresc florile mierii.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O zi, pur şi simplu

Un tur din negru în azur,
Întors în maşinal retur
În istoviri de treze faste
Culcate-n vise duse, caste.

Un termen fix prestabilit,
Tradus parcurs într-un tac-tic
Bătut termen într-o neştire,
S-audă timpu-şi amintire.

O relativă, o frugală,
Mai lungă când eram la şcoală;
Albine-i este un deceniu...
Nimicul, pentru un mileniu.

E simbol pentru dăruire,
Perfid, că-l ştim închipuire...
Promisiune-n fals câştig
De-un neştiut, spre final frig.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La dzâua muerilor (Poezie scrisă în limba românilor din Banatul Sârbesc)

La dzâua lor a muierească
Noi le urăm să trăiască
E ş-atunşi dacă urăm
Trăbă-ntâi să închinăm
"Trăiască muierili
Şi să golim paharili!"
Acuma la aniversare
Vreau să ţân o cuvântare
Unii spun că istoria
Ar fi-nşeput dâla ea
Şâ dă când îi pă pământ
Îş are ultimul cuvânt
... Acuma unge am rămas
Da... muierili-s tot acas'
Multe lucruri tră-să facă
Da dişie nu pot să tacă
Când să pun să bleocească
Nu măi pot să să oprească
Daia vedz noi ne-mbătăm
Că nu pucem să le răbdăm

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Stoiţ
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea apei

Cel mai greu mi-e să cred că mă iubeşte fântâna cu setea pământului
ascunsă după ierburi şi ziduri albastre,
oglinzi pentru puterea opririi în loc a privirii înflorite de visul verdelui.
Cel mai greu mi-e să cred că există apropiere
fără pretenţii lepădate de cerc pentru surâsul nemuririi.
Se zvoneşte pe la colţul amintirii
că s-au însoţit cuvintele cu minunea întâmplării de a cunoaşte ieşirea din sine.
E tot un du-te vino!
Vindecată de eternitate, m-am îmbolnăvit de dorul credinţei în zbor.
S-au pecetluit cuvintele. Au un glas de nerefuzat pentru memoria inimii.

Străbat nisipul din călcâie până la încremenire.
Dezlipeşte-le de adâncuri să răscolească netocmite aniversări!
Nimeni nu a observat cum a rămas valul lipsit de resortul avântului.
Cu ochii umezi, îşi tremură genele.
Uită-te atent! Aşa de frumos s-a aşezat în căuşul palmelor!
Nu e vreme de concepte goale de viaţă! Crezi în puterea apei?

poezie de Iulia Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugul cărţii soarelui

Noaptea sfârşitului se odihnea peste lume
petalele sângelui
îmbrăcau urletul umbrei pustnicului
ce stătea de veghe pe ţărmul liniştii
atins de-un vârf de magie

şoaptele pianului pulsau o incantaţie
în sala balului dintre ape
păsările lunii gătite în penaj festiv
au coborât pentru valsul frunzelor
dansau
o ceaţă fumurie învăluia luciul apei argintate
lumina se stingea încet
în zbaterea aripilor sturzilor albaştri
din întunericul ce învăluia raza femeii

femeia ascunsese rugul durerii
în slovele cărţii soarelui
(ori în povestea celor zece clipe de nemurire)
iar cu literele negre

[...] Citeşte tot

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!