apă şi cepe

Aşa s-a tocmit cu moartea, chiar în prag de amiază nimeni nu i-a ghicit traseul, Klara dansa între viaţă şi moarte pe un stâlp de telegraf

Pe la zece plus sfertul academic
pe când soarele tolerase în preajmă
câţiva nori zmeurici şi jucăuşi
s-a desprins de sin
ca o capsulă autocomandată
fără să-i pese de comenzile destinului
/ mai întâi şi-a verificat nervii
trecându-i prin beregata dracului său păzitor
şi prin vastitatea întunericului
ca printr-un borcan cu marmeladă
l-a chircit pe caldarâm
ca pe un pui de bogdaproste
/ prin urechi, prin ochi, prin colţul gurii
a început să i se prelingă sufletul
negru ca smoala încinsă
era mare desfătare în jur
organele intraseră într-un joc de pantomimă
acompaniate fiind de-un râsu-plânsu
şi câteva gânduri
uitate la presat printre vaite

[...] Citeşte tot

poezie de Lucian Alecsa din Ţinutul Klarei (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul din tugă

Când cântă guguştiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.

Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi
iar eu eram cu gândul doar la masă
când boii se vor odihni şi vor bea apă
şi noi vom sta sub salcia pletoasă...

De pe ştergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălţa o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.

Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana creşte din belşug.

[...] Citeşte tot

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul din tugă

Când cântă guguştiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.

Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni şi vor bea apă
şi noi vom sta sub salcia pletoasă...

De pe ştergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălţa o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.

Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana creşte din belşug.

[...] Citeşte tot

poezie de Titina Nica Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Izvorul din tugă

Când cântă guguştiucul printre blocuri
îmi aduc aminte cum la mine-n sat
juca, în aer, fagure, căldura,
iar eu mergeam, cu tata, la arat.

Tata-ntorcea cu plugul brazde lungi.
iar eu eram cu gândul doar la masă,
când boii se vor odihni şi vor bea apă
şi noi vom sta sub salcia pletoasă...

De pe ştergarul alb, pe iarba verde,
nu înainte de-a-nălţa o rugă,
mâncam, cu poftă, ceapă cu mălai,
bând apa rece de izvor din tugă.

Dar tata nu mai e, nu e nici plugul,
nici boii ce trăgeau din greu la jug,
curtea-i pustie, casa stă să cadă
iar buruiana creşte din belşug.

[...] Citeşte tot

poezie de Titina Nică Ţene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe foc

ciorba de pui chinezească

să tai ghimbirul felioare
şi trei căţei de usturoi,
cum ai putea descrie oare,
parfumul dragostei în doi,
prin aburii de pui grăsan,
picuri uleiul de susan
şi morcovii căliţi cu ceapa
ardeiul, ţelina şi prazul
îi umpli imediat cu apa
sărată dacă este cazul,
ciorbiţa astfel ticluită
arată bine, aurită,
cum n-ai uitat să pui o urmă
din praful galben de curcumă
şi puiul lăfăind în zeamă
îl vei acri de bună seamă
nu cu oţet, ci cu lămâie,
zemoasă, verde sau gălbuie

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşti, Doamnă

Din cer cad ape, şiroind.
Pădurea are chipul tău,
Cu ochi de ghindă,
Păr de-alun,
Miros de vânt
Si gust de toamnă.
Eşti bine azi,
Iubită, Doamnă?

Nu eşti. Ţi-e dor
Si jale-ţi este.
Iei cartea de pe raft,
O pui la loc.
Tai ceapa, o căleşti.
Ce gust de toamnă!
De ce pui lacrimi,
Dragă, Doamnă?

[...] Citeşte tot

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama mea, matrioşca mea

Să nu afle ce e gerul
- vieţile prinse-n pănuşi -,
Mama-şi leagă de piept cerul,
Să nu cadă pe păpuşi!

Cum să aibă mama vină?
Cum să-i căutăm pricini?
Matrioşca de griji plină
Ce ne-a protejat de spini!

Cum să aibă mama vină
Că ne-am cuibărit în ea?
Pădure ce-ar vrea să ţină
Şi cuibul, şi pasărea...

Cum să aibă mama vină
C-a făcut din noapte zi
Şi pe braţe de lumină
A ales a ne păzi!?

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Rădiţa Răpeanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La dracul scriere...

A venit dracu
şi cu ochii cât cepele
mi-a sorbit duhoarea de usturoi.
Am plâns!
El râdea sub lacrima mea!
Mă luminam la faţă în prezenţa lui
Se îngălbenea la faţă cu mine spurcându-l...
Pe tabla de şah pensionarii mureau.
Parcul alungea foişoare.
Dracul!
La dracul!
Am găsit în căruţa cu fân acul
dar pe el nu l-am găsit cu firea
mea ascunsă în firea lui...
Ce dracu!
Când dracul îşi bagă coada
degeaba pescuiesc peştii apa cu plumb.
Când dracul îţi râde sub lacrimă
plânge Dumnezeu
o batistă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să fiu cinci minute poet

Aş vrea să fiu cinci minute, numai cinci minute, poet:

Unul dintre acei oameni extraordinari pe care zeii îi înaripează
Când vor să exprime în versuri o suferinţă sau o bucurie
şi-n acele versuri se recunosc apoi milioane de oameni,
iar generaţii întregi le ştiu pe de rost şi de câte ori le aud
sunt cuprinse de aceeaşi adâncă emoţie.

Aş vrea să fiu, numai cinci minute, un astfel de om privilegiat,
Pentru a ţese-, şi nimeni să nu-l găsească înjosit- vesmântul poeziei
în jurul celei mai banale întâmplări cu putinţă,
întâmplare ce pe mine m-a emoţionat la culme,
şi aş vrea că emoţia aceasta să nu se piardă, să o-ncerce
- o, de s-ar putea!- cât mai mulţi oameni.

Haideţi, degete ale mele, îndrăzniţi, încercaţi să ţeseţi
Veşmântul de aur al poeziei
Pe umerii răpănoşi ai acelei atât de prozaice întâmplări,

Când dimineaţa unei urâte zile de toamnă m-a prins într-un tren aproape pustiu,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Vulpaşu

Citind maestrului Vulpaşu
Atâtea dedicaţii, zău,
Mi-aş pregăti degrabă spada,
Căci va veni şi rândul meu.

Rodica Ion sau... Nicolae,
Sunt predispusă la complot,
La diplome de milioane
Şi asta încă nu e Ttot.

Deci ia aminte, domn Vasile,
La premiu mulţi vor concura,
Dar premiul de la Urzicuţa
Presimt că eu îl voi lua.

Şi înţepată, că-s olteancă
Voi trage ţeapă după ţeapă
Şi garantez că toţi confraţii
Ai să-i găseşti intraţi la apă.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem mistic

Ce sfânt eram odată, prin grădină,
Eram berbec păscând grămezi de varză –
Şi-aveam şi coarne grele de lumină
Şi Dumnezeu m-avea mereu în pază.

Dar azi când sunt o altă vagă entitate
Tot smulg mistere crude din grădini;
Şi-aştept doar timpul plin de răutate
Să-mi schimbe mâinile-n tulpini.

Sub pleoapă vreau să ţin numai ţărână,
Iar râmele să treacă în şir indian,
Mugind prin pielea mea albă, păgână,
Mă strigă-n vremea oarbă an de an.

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansul pescăruşului

Ielcovane, ielcovane!
Zborurile tale-s vane,
Geaba tu mi te jeleşti
Apele nu-mpărăţeşti.
Geaba tu mi te zbuciumi
Din Constanţa la Batumi,
Că şi eu mă zbuciumai
Din Craiova în Hawai...
Tot degeaba ielcovane,
Zborurile noastre-s vane,
Geaba suntem fără pete
Şi ne privesc ochi de fete,
Dansul nostru nupţial
E-ntr-al morţii recital
Şi nu face-acesta, iată!
Cât o ceapă degerată.
Ielcovane a tale-aripe
Fac din anii ce trec clipe,
La fel cum din anii mei
Scoate timpul porumbei

[...] Citeşte tot

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescari

În primele zile-ale verii
trei ulmi, din cei cu frunze tremurătoare,
îşi aruncă umbrele peste fluviu.
Doi câini, cu limbile atârnând,
ajung obosiţi şi se tolănesc lângă
borcanele cu momeală pentru peşti.
Aruncând firul spre mijlocul apei,
pescarii de duminică urmăresc
siluete subţiri pe malul dimpotrivă.
Soţiile lor curăţă ceapă,
deschid sticle de vin, îşi fac unghiile.
Cei mai mulţi oameni se gândesc
puţin la acceleraţia gravitaţională,
ca, de altfel, la războaie sau
la imponderabilitatea timpului.
Cum ar putea ei şti că,
singur, doar gândul lor comun
la trecuta copilărie
ţine lumea în viaţă?

[...] Citeşte tot

poezie de Maurya Simon, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu meu

Mă gândesc la Eminescu
La un Eminescu care mănâncă şi bea
Nu ca la o iluzie, ci ca la
Un om simplu, visând la o stea

Niciodată nu vin la el cu mâna goală
Îi aduc slănină şi ceapă
Îl doare o mână şi capul îl doare
În vreme ce bea nişte apă

Voi muri, îmi spune şoptit, voi muri
Îmi vor face statui şi evenimente
Apoi vor merge cu sentimentul de turmă
Cu mare fast să se-mbete

Au nevoie de mine, ca de aerul nopţii
Dacă mori devii ideal
Îmi şoptea Eminescu, în vreme ce ploaia
Cădea peste noi, ca un val..

[...] Citeşte tot

poezie de George Terziu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria e în noi chiar şi atunci când mâncăm pâine cu zacuscă şi usturoi sau cu ceapă uscată de apă, cu condiţia să avem mintea pe pace setată şi cu virtuţi să fie inima cultivată.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare bogăţie

"Cea mai mare bogăţie
Dintre lucrurile date
Este aceea s-aibe omul
O deplină sănătate."
FTA

Când ochiul tău priveşte-n zare
La pomii ce în floare au dat
Şi poţi vedea aşa splendoare
Tu eşti bogat, foarte bogat.

Când gura ta dă fredonare
La ce-i măreţ şi luminat
Mult mai măreţ de cât vioare
Ce lucru vrei mai minunat?

Când glas de păsărele cântă
Un cânt măreţ şi iubitor
S-auzi cum ele binecuvântă
Ce vrei tu mai înălţător?

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec

Pun peste cărbuni,
Pelin şi tăuni,
Cioburi smălţuite,
Vise rătăcite,
Veninoase limbi,
Numai să te schimbi.
Luna de nebună,
Să cadă-n fântână,
Stelele pe gard,
Să le văd cum ard
În ocol de vânt,
Viscolind pământ.
Buruieni de-adus
Soarele-n apus,
Busuioc, sulfină,
Înapoi să vină
Seara pe la şapte,
Dor de buze coapte.
Şi de coapse goale,
Dincolo de cale.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţinuturi străine

Sus în cireşul din curte oare cine
S-a urcat, ce copil, dacă nu mititelul de mine?
M-am ţinut de ramuri strâns, cât am putut de bine,
Şi-am privit spre ţinuturi îndepărtate şi străine.

Am văzut grădina din vecini cu ochii mei,
Împodobită cu fel de fel de fori pe-alei –
Şi multe alte locuri de pe lumea asta minunată,
Locuri pe care nu le mai văzusem niciodată.

Am văzut cum pe râu valurile se perindă
Şi cum apa-i este cerului de-oglindă;
Drumul plin de praf, galben ca o funie de ceapă,
Cu oameni tropăind către oraş în grabă.

De-aş găsi un pom mai înalt, un pom aparte,
Aş putea privi încă mai departe,
Acolo unde râul, umflat de alte ape,-n mare
Se strecoară fericit printre şalupe şi vapoare,

[...] Citeşte tot

poezie de Robert Louis Stevenson,1850-1894, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

hai, intră,
aşează-te cât mai aproape,
şi gustă din restul dulceţii de prune
când câinele meu bate trist din pleoape,
tu priveşte-l în ochi
şi cu zâmbetul spune-i:
- uite, fotoliul în care demult n-am mai fost
şi ar vrea să mă strângă ca pe vremuri
în braţe...
- ce fac?!
stai puţin acolo
să pun nişte lemne pe foc
căminul e rece şi strigă la mine cu voce de gheaţă
- sunt bine
desigur că sunt bucuros
am noroc că iar ai intrat pe la mine
chiar de e ultima dată
un an a trecut de când nu ai mai fost,
mă aşez
un an m-am zbătut ca un peşte pe maluri

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (5 septembrie 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Storceagul, regina ciorbelor pescăreşti

Nu încape nicio vorbă,
Este cea mai bună ciorbă
Care poate fi făcută:
Este ciorba absolută.

Iar secretul e, rezon:
Carnea doar de sturion,
De nisetru sau morun
(Nu de somn, de crap, barbun),

Ori de cegă sau păstrugă
(Nu de păstrăv sau zvârlugă).
Carnea este dezosată
Şi în cuburi mici tăiată.

În ceaun, la fiert, în apă,*
Se pun carne, morcovi, ceapă,
Sare şi cartofi, ardei
Graşi şi proaspeţi, măricei,

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (14 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* Reţeta de storceag descrisă de Radu Anton Roman în cartea "Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti", 1998. Aceasta "e un [...] | Citeşte tot comentariul