Citate despre apă și munți, pagina 2
O sorb din ochi. Din ochi de munte. Răcoroasa apă de izvor...
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Înălțările și căderile noastre pot fi ca munții oglindiți în apă.
Aldyn Alexander
Adăugat de Aldyn Alexander
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac la munte serile în care luna plină umbrește potecile, poleiește apele și luminează plaiurile.
citat din Andrei Pandrea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiri nemuritoare
Spre altarul cascadelor spumoase,
Lacrimi de inimi stâncoase,
Ne-am întins brațele lungi și subțiri
Și ne-am înfiorat,
De atingerile lor înghețate.
Iubitule,
Când în brațele tale fierbinți
mă cuprinzi,
Cu apa botezându-ne
Pe cap și pe spate,
Sărutările noastre nebune
Încălzesc munții
Și apele cascadelor toate.
poezie de Valeria Mahok (26 ianuarie 2005)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te...
La mine-n suflet sunt fântâni adânci
Și ape reci, venite dintre munți,
Eu te iubesc cu ochii mei cărunți
Și cu tăcerea șoaptelor din stânci.
Și nu-mi ajung aceste nopți sumare
Nici clipele trăite pe pământ,
Să-ți pot rosti tăcerile din gând
Să-ți pot deschide zâmbetul c-o floare.
poezie de Adrian Abrudan (2013)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munții de granit ai Măcinului martori ai unor vechi ere, singurii care aveau ființă aici, când restul nu era decât o înfricoșătoare întindere de ape se învecinează cu Delta, mirificul teritoriu, patrie a pelicanilor și a egretei, unde atâtea pământuri s-au ivit din ape doar în cursul câtorva generații.
Geo Bogza în Priveliști și sentimente (1972)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tu
Am fost ascultat la geografie.
Trebuia să vorbesc despre munți, ape și păduri.
Profesoara m-a privit sever,
Apoi mi-a cerut să spun lecția.
Dar eu am început să vorbesc despre tine.
Am demonstrat că relieful nu există
decât în noi,
Că râul e iubire,
Că muntele e absolut,
Că pădurile sînt strigăte de dragoste.
Apoi am vrut să-i conving pe ceilalți
Că toate acestea ești tu!
Dar cei din jur au râs,
Iar profesoara mi-a pus 2,
Fără să-și dea seama că și doiul
E tot o pereche,
O pereche de îndrăgostiți,
Care, de fapt, suntem noi [...]
poezie de Vlad Solomon din În noi e un cer mai adevărat (1984)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa
Din adâncuri urcă apa
Să coboare-încet la vale.
La deal, nu urcă, săraca.
Dar prin munți, își taie cale.
Ea din pământ izvorăște
Să vadă lumea de-afară.
După ce călătorește,
În pământ se-ascunde iară.
poezie de Dumitru Delcă (26 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nea Mitică, Apa nu urcă în fântâni decât până la nivelul pânzei freatice. Dacă vrei mai sus, musai să-ți pui [...] | Citește tot comentariul
Cuvântul alb
Cuvântul alb
Singur
Încremenit de dorul
Muntelui
Pădurii
Apei
Descântecului.
Cuvântul alb
Mic și neajutorat
Tăinuit de izvoarele
Luminii
Dedesubt
Acolo unde
Naște
De sub frunzele moarte
Misterul.
poezie de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Perspectivă
Dacă te-ai îndepărta puțin,
Dragostea mea ar crește
Ca aerul dintre noi.
Dacă te-ai îndepărta mult,
Te-aș iubi cu munții și cu apele
Și cu orașele
Care ne despart.
Dacă te-ai îndepărta
Cu o zare,
La profilul tău s-ar adăuga soarele,
Luna și jumătate din cer.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!



Romanță în stil vechi
Se stinge amurgul cu roșii văpăi,
Și noaptea de vară
Coboară-n tăcere pe munți și pe văi,
Înaltă și clară.
La marginea apei să-și caute vad
O turmă s-abate.
Răsare și luna din codri de brad,
În singurătate.
Măicuțele-n umbra părerii de rău
Se duc să se culce;
Din vale s-aude un glas de pârău
Sălbatic și dulce.
Odihna s-așterne pe sfântul lăcaș
Din vremea străbună.
Și numai o fată cu dor pătimaș
Mai cântă sub lună.
[...] Citește tot
poezie clasică de George Topîrceanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!


Râul uscat
Eu, râul - acum sunt propria-mi albie
poți să mă treci cu talpa uscată
dar numele nu mi-l uita
Sunt râul care așteaptă ploaia
ea va veni dinspre munte
Sunt râu bătrân
așează-te pe pietrele mele
și dacă crezi în mine
cântă-mi torentul învolburat și adâncile ape
Din păduri sălbăticiunile vor veni să asculte
vorbește-le despre mine
cu buzele tale crăpate de sete
Cântă-mă
tu care ai băut din apa mea
și ți-ai spălat ochii
spre a vedea.
poezie celebră de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mie și una de ape..
Cerul mi-e foarte aproape,
Vârfuri de munți eu privesc
O mie și una de ape...
Le spulber, eu vânt mă numesc.
Marea mi-e foarte aproape
Castele de nisip construiesc,
o mie și una de ape...
Le spulber, eu vânt mă numesc.
Dar dragostea e-atât de departe
Cu dorul de mână încerc s-o găsesc,
O mie și una de ape...
Mă spulberă, iubire... tu torent te numești!
poezie de Elena Meculescu
Adăugat de Elena Meculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Țara noastră este un rai pe pământ. Avem ca bogății câmpii mănoase, munți, ape, mare, codri și păduri seculare, subsol bogat în tot ce vrei: aur, uraniu, petrol, gaze, ape minerale etc. dar nu ele constituie avuția noastră cea mai mare, ci poporul minunat al acestei țări. Toate acestea reprezintă motivul pentru care mulți o doresc și râvnesc la ea de două mii de ani.
Ioan Pop de Popa în Dulce și amar
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cabana de pe Lacul Bâlea e ancorată spre largul apelor și pare de departe străvechea Arcă a lui Noe, poposită între munți pe ultima oglindă de apă rămasă de la potop.
citat din Geo Dumitrescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


E ora
E ora somnului ușor și-a
Blestemului sacru
Ce-l poartă apa
Planetarelor oceane albe,
Ce-l scuipă-n hăuri
Munții tari cu sânziene salbe
Alunecând naiv pe panta
Unui simulacru.
poezie de Leonard Sandor
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cântec naiv
Iubito, hai să mâncăm creta,
Să bem sticluțe cu cerneală,
Să fim din nou elevii leneși
Din catalogul de la școală.
Ne-am face temele pe mâine
Și hărțile la geografie
Cu sufletele-n munți și-n ape
Fără ca nimeni să ne știe.
Iar la sfârșitul săptămânii,
Neascultați, uitând de toate,
Mi-ai arăta, oh, Doamne, sânii
În magazii dărăpănate!
poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (2014)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!



Timpul netezește asperitățile tragediilor. Așa cum o face apa cu pietroaiele din râurile de munte.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului vol. II (2015)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt copil de România
Sunt copil de România,
Și nu aș pleca nicicum,
Graiul e ca simfonia,
Peisaju-i de album.
Avem ape cristaline,
Pajiști verzi, câmp sănătos,
Măreție-n munți, coline,
Niciunde nu-i mai frumos!
Sunt puiuțul țării mele,
Și-o iubesc ca pe părinți,
Căci noi suntem rămurele,
Țara, rădăcini fierbinți.
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
muntele din palmă
smuls de o rădăcină
apă
și o ninsoare
pe alocuri și de un vânt răzleț de soare.
poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre apă și munți, adresa este:
